Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 3.12.2020, 09:40
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Cuvântul Domnului - Mânastirea "Noul Ierusalim" de la Pucioasa - Romania" 
Author Message
Duhul
Initiat
Initiat


PostPosted: 29.2.2008, 16:43    Post subject: Cuvantul Domnului - anul 1963 Reply with quote

Anul 1963

   * 20-01-1963 Cuvântul lui Dumnezeu
   * 15-05-1963 Cuvântul lui Dumnezeu


Cuvântul lui Dumnezeu

... — Verginico, scoală-te din așternutul tău, căci Eu îți voi da ție de lucru. Verginico, pregătește un caiet și pană, fiind în așteptare să vină Domnul.

Eu, pe când așteptam, am văzut deasupra capului meu o roată mare, mai mărită de două ori ca roata unei căruțe. Era de o frumusețe... cu mii de culori! Erau culorile late ca forma unei panglici și urmată una după alta. Și în mijlocul rotoului a apărut fața Domnului Iisus Hristos până la umeri, cu perișorul ca pârâul unei ape, ce se revărsa pe umărul cel drept și pe cel stâng, un păr ca lumina lămpii, fața blondă, ochi albaștri. Așa de blând era, că numai privirea Lui te mângâia. M-a privit așa de blând, dar nu mi-a spus nimic. Și ca fulgerul a dispărut chipul cel blând al Domnului și s-a schimbat într-un alt chip: chipul cel bătrân al Tatălui ceresc. Numai fața se vedea; încolo, era acoperit. Umerii, barba erau totul o lână albă, mai albă ca zăpada. Ochii îi avea tot albaștri, și doar părul era alb, dar fața era roșie și tânără; ochii vioi. M-a privit și m-a strigat:

— Verginico, ce faci?

Verginico, Mă cunoști cine sunt Eu?

— Da, Doamne, Te cunosc. Ești Tatăl ceresc.

— Sunt. Să nu Mă uiți niciodată. Să scrii copiilor Mei așa, că de mii de ani vorbește Domnul cu ei. L-a făcut Dumnezeu de la început pe om, l-a făcut nedeosebit cu chipul. I-am dat suflet din Duhul Meu, i-am dat grai din graiul Meu, și toate celelalte din ale Mele sunt date, și mulți zic că tot ce au sunt făcute de ei. Scrie, Verginico, mărgăritarele Mele și le dă copiilor Mei să le citească, că de mii de ani vorbește Domnul și cu creștinii, și cu păgânii, și ei nu fac roade vrednice de pocăință.

... Minciuna, hula, uciderea și preacurvia s-au înmulțit. Le-am pus hotare peste hotare de la fărădelegile lor. Scrie, Verginico, că va veni Dumnezeu la judecată cu ei și va fi iute la mânie pentru toți care nu primesc cuvintele Mele, pentru cei ce nu fac voia Mea. Spune, Verginico, că le-am scris prin prooroci să se pocăiască și nu s-au pocăit. Am amenințat pe tot omul, cu ierni grele, cu trăsnete și ploi fără măsură, am făcut războaie mari împotriva vieții lor, am sculat popor asupra altui popor ca să-i îngrozesc, semne multe am făcut, să vadă mânia Mea asupra fărădelegilor lor. Am luat rodul pomilor și al grânelor și al câmpului, să cunoască ei că sunt abătuți de la adevărul Meu și de la voia Mea.

Spune, Verginico, fiilor lui Israel care se cheamă creștini, că dacă ar veni Domnul și i-ar găsi în necredință și în neascultare și pizmă și ură, îngrozit de ceea ce ar găsi, ar striga cu mânie: „Vai vouă, răilor! Pentru ce v-am hrănit? Eu v-am dat pâine multă, și de toate bunătățile v-am dat. V-am îndestulat până la sațiu, dar voi după ce v-ați îmbuibat nu Mă mai ascultați“.

... Scrie, Verginico, că Dumnezeu nu urăște pe om, ci păcatul, și poruncesc fiilor lui Israel să se ferească de păcat și să urască păcatul, care-L supără pe Dumnezeu.

... Scrie, Verginico, fiilor Mei, să nu se asemene cu cei din Gomora și Sodoma, că aceia când cădeau în bătaia gloanțelor și a bombelor, erau mulțumiți să piardă totul, numai să scape cu viață, și acum nu mai vor să-și vindece rănile. Pentru aceste fapte rele li s-au luat moșiile, viile și casele; pentru că aveau și nu auzeau strigătele orfanilor și ale văduvelor, și celor săraci nu dădeau.

... Scrie, Verginico, oftarea Mea cea din inimă, că adâncă rană am, că vine ziua cea de apoi, căci vremea de apoi a sosit, dar ziua Mea nu a venit, ca să-i cer socoteală creștinului de venitul muncii sale. Nu voi cere socoteală creștinului de bani, de haine, de lux, de case, de mobilă, de mese îmbelșugate, ci îi voi cere socoteală dacă a dat de mâncare celui sărac, adică flămând, sau a îmbrăcat pe cei goi, sau a primit călători, sau a cercetat pe cei bolnavi, sau a mângâiat pe cei întristați.

... Scrie, Verginico, poporului Meu, să nu se încânte după oamenii răi, căci blestemat este creștinul care se leapădă de legea lui Dumnezeu și se face una cu păgânii, că greu îi este lui să mai scape de păgâni, căci păgânii au pe dumnezeul lor, pe diavolul, și fac zapisuri pe veci pentru cel ce ajunge pe mâinile lor.

... Vai de cei ce intră în mijlocul poporului Meu cu vorbe înșelătoare și furând vreunul dintre creștini, târându-l în lume, căci aceluia care intră în stână și fură o oaie, îi voi cere la ziua de judecată sufletul acelei oi, din mâna lui să Mi-o dea. Vai celui ce povățuiește pe creștini la rău! Vai lumii de smintelile ei pe care le face!

... Să fiți supuși poruncilor lui Dumnezeu și legii Lui, și nu omului care ți-a adus sminteală, și nu ochiului, și nu mâinii, nici piciorului, și la nici un mădular, ci numai lui Dumnezeu supune-te, fiule.

... Omul de azi zice că numai bogații de pe vremuri făceau rele, că trăiau din spinarea săracului. Dar omul de astăzi, ce face? A stricat tot. Săracului i-a luat masa și casa. O, vai, vai, aceștia și aceia tot una sunt, dar mai iertați sunt oamenii de atunci, căci credeau în Dumnezeu; dar aceștia nu cred, și strică și pe cei ce cred, și pe cei ce-Mi slujesc.

... Creștinii cei de la început dădeau totul pentru slujba Domnului, dar creștinii cei de acum nu mai dau nimic. Creștinii cei de la început făceau case în cer pentru săraci, dar creștinii cei de acum nici pentru ei nu știu să facă. Toată munca și toate lucrurile creștinului se îngrămădesc pe pământ, unde în tot timpul se strică, și în ceruri nu au nimic.

... Scrie, măi Verginico, poporului Meu că unii dintre copiii poporului umblă fără rânduială, nelucrând nimic; se ostenesc în lucruri fără folos și povățuiesc pe alții să calce în picioare poruncile Mele. Dar porunci dau Eu poporului Meu, să poarte grijă de acești fii ai lor, să-i îndemne să muncească și cinstit să-și câștige hrana. Faceți-i să înțeleagă legea, căci cine nu muncește și cine nu vrea să lucreze, nu trebuie nici să mănânce, căci legea ne arată că lenea e păcatul de moarte al creștinului. Din lene izvorăsc multe păcate. Poruncesc fiilor Mei să lucreze cu credință, că vor lua plată de la Dumnezeu

Voi, poporul Meu, aduceți la calea cea bună pe oamenii care fac păcate, căci voi sunteți lumina lumii și sarea pământului. Să nu apună soarele peste voi certați cu cineva. Voi, creștinilor care vă împărtășiți cu mărgăritarele ce vin din mijlocul tronului ceresc, cu cuvintele Mele și ale Tatălui Meu, aceasta este porunca Mea: să nu fie între voi nici ură, nici vorbă proastă, nici glume rușinoase, căci nu se cuvin creștinului. Să nu fiți înfruntători, nici răpitori, nici curvari, nici bețivi, nici mândri, nici răi, nici lacomi, nici dușmănoși, nici pizmuitori, nici leneși, nici hulitori, nici lăudăroși, căci creștini ca aceștia nu vor moșteni împărăția cea pregătită de Dumnezeu.

Voi, copiii Mei, păziți duminica cu sfințenie, ca să nu cădeți în blestemul legii lui Dumnezeu, căci Dumnezeu a făcut această zi pentru odihna trupului și întărirea sufletului. Dacă veți lucra duminica, nu veți avea spor în toată viața și vor veni asupra voastră pagube și mari nenorociri, și toată munca din tot timpul va fi prădată, căci Dumnezeu stă împotriva celui ce face lucru duminica.

... Vă poruncesc vouă, creștinilor, să nu părăsiți biserica. Atâta va mai fi lumina Domnului cu voi, câtă vreme mai stă biserica în slujbă. Vine vremea să fiți dați afară din biserică. Voi, în tot timpul și în vremea aceea să nu vă pierdeți curajul, și mai mult să vă încurajați, și cu toții să cunoașteți venirea Mea, căci Domnul nu vine pe vreme bună, ci pe ploaie și furtună. În pilde vorbesc. Voi, creștinilor, respectați preoții, oricât ar fi de aspri cu voi, ca să nu cădeți în blestemul legii lui Dumnezeu.

Vă poruncesc vouă, creștinilor, să fiți plăcuți la cuvinte, ca totdeauna cuvântul vostru să fie plăcut și dres cu sare, ca să dea mare dar celor ce ascultă. Luați seama la toate cuvintele pe care le vorbiți, ca să nu fiți oameni care seamănă semănătură în vânt, căci cuvintele rele strică și cuvintele bune.

... Vă spun, vouă, femeilor creștine, să vă purtați cu îmbrăcăminte cuviincioasă, cu sfială firească, cu mintea întreagă, nu cum se poartă femeile Gomorei și Sodomei, nu cu împletituri de aur pe păr, nu cu flori în păr, nu cu cercei, nu cu mărgele, nu cu inele, nu cu brățări, nu cu scârțâietori la picioare, nu cu pungile pe mână, nici cu haine de lux, ci cu fapte bune, așa cum se cuvine femeilor creștine să fie cu teamă de Dumnezeu. Creștinul care-și îmbracă femeia în lux, îi scoate marfă de calitate lui satana, și mai târziu o va pierde.

Bărbați și femei creștine, și voi, copii creștini, ascultați pe Domnul. Vă spun vouă, părinților, creșteți copiii în învățătura legii lui Dumnezeu. Bătrânelor creștine, vă spun ca la niște mame mironosițe, fiți cu înfățișare cuviincioasă, nu fiți robite de vorbele lumești, ci fiți învățătoare de bine, ca să faceți cuminți și pe cele tinere.

... Fiilor creștini, urmăriți ce vă spun în această vorbire. Fiți, măi fiilor, creștini împlinitori. Lepădați lucrurile întunericului și îmbrăcați-vă cu lucrurile luminii, căci s-a apropiat ziua, și Dumnezeu nu Se lasă să fie înșelat, căci Eu adevăr grăiesc, măi creștinilor, că la ziua judecății vei secera, măi creștine, ce ai semănat în viață. Mai bine vă zic vouă, măi creștinilor, pentru că vremea s-a scurtat: împăcați-vă cu Dumnezeu, ca să gustați cele ce ochiul vostru nu a văzut, urechea nu a auzit și la inima voastră nu s-au suit, căci minunat loc a pregătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El.

Dacă acum, după ce veți auzi ce v-am scris prin mâna vasului Meu, dacă nu vă veți îndrepta, voi trimite pe pământ întuneric mare și vor ieși fiarele din culcușurile lor și vor veni asupra oamenilor ca să se hrănească. Și voi porunci să sară și peste voi, ca să fiți răpiți, pentru că nu M-ați ascultat când Eu am fost cu voi. Voi porunci norilor să reverse pe pământ ploaie să spele pământul, și voi deschide porțile cerului și voi da foc pe pământ, ca să ardeți ca lemnele.

... Creștinilor, creștinilor, îndreptați-vă. Puneți la inimă sfaturile Mele și îndemnurile Mele. Ascultați-Mă, fiilor, că vă voi amenința cu boli grele și veți chema moartea să vă ia, să scăpați de bolile care vor cădea peste voi, și moartea nu va veni, că moartea va fugi de voi.

... Veniți, veniți, creștinilor, la Dumnezeu! Așa vă cheamă Domnul, căci voi sunteți prietenii Mei, și Eu sunt prietenul vostru. Dacă voi faceți voia Mea, nu vă voi mai numi robii Mei, căci robul nu știe ce face stăpânul său, și vă voi numi pe voi fii și vă voi face vouă cunoscute toate lucrurile Mele, căci cei care au fost la început nu au darurile voastre.

Așa vă îndemn, fiilor, creștinilor, nu știu ce nume să vă mai pun, căci creștinii de la început n-au fost ca voi. Creștinii cei de la început n-au fost fățarnici cum sunt creștinii cei de acum. Creștinii cei de la început au avut prooroci pe oameni și mult îi ascultau, mult îi socoteau și îi prețuiau, și ce poruncă dădeau, acea poruncă o împlineau. Nu treceau peste poruncile care se dădeau de prooroci; se fereau să nu strice cuvintele proorocilor. Dar voi, creștinilor de astăzi, aveți pe Sfânta Treime Care vă profețește, și multe lucruri s-au lucrat cu voi și multe minuni s-au lucrat cu voi. Cu ce curaj, măi creștinilor, stricați lucrurile pe care le face profeția Sfintei Treimi? Creștinii cei de la început nu curveau, și în mare curățenie își duceau viața. Pe creștinii cei de la început îi conducea legea, dar la voi, măi fiilor, S-a pogorât Dumnezeu și vă conduce cu toate lucrurile. Pentru ce nu mai ascultați sfaturile profeției de azi? că sunt trei Puteri: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

... Să știți voi, creștinilor, căci cel ce-și ascunde fărădelegile sale și nu le mărturisește la duhovnic, acela nu poate fi iertat. Creștinul care-și mărturisește fărădelegea sa la duhovnic și se lasă de a mai face fărădelege, acela își spală inima și o luminează cu lumina Duhului Sfânt; intră Duhul Sfânt în ea și o stăpânește.

... Eu sunt Alfa și Omega. Am profețit aceste cuvinte. Cine le împlinește, va fi fericit, iar cine le calcă în picioare, va fi în mari amenințări, ca fiii Gomorei. Pun sfârșit.

Pace poporului Meu, și binecuvântat să fie! Amin.

20-01-1963

Cuvântul lui Dumnezeu

... Fiilor, mai e un pic de lumină. Să nu vă îngrijiți, pentru că Cel ce a făcut cerul și pământul are grijă să vă dea lumină. Lumina nu se ia pentru că lumea este bună, ci pentru că lumea este rea. Copiii Mei, trebuie să fiți tari, că dacă veți merge în voia trupului, nu veți ajunge la Mine.

Oițele Mele, mireasa Mea, nu este prieten să te gătească pe tine, nu este nimeni, nu este nici mamă, nici tată, căci Mirelui nu-I place să te gătească lumea, ci să se gătească mireasa prin fapte. O, mireasa Mea, multe cuvinte ți-am dat, dar dacă vine un vânt, le uiți, și iarăși trebuie să-ți grăiesc. Spală-te, tată, dar nu numai pe față, ci și în urechi; nu numai pe trup, ci pe toate mădularele tale.

Fiilor, lumea aceasta e dată în judecată. Credeți? Cine a dat-o în judecată? Păcatul a dat-o. Copii ai cerului, când erați în lume, ascultați de lume, iar acum sunteți cu Mine. Dar ascultați de Mine dacă ați venit la Mine. Când erați în lume, v-au dat în judecată păcatele, căci diavolul, care v-a îndemnat să faceți păcatele, el a făcut proces. Aduceți-vă aminte de toate păcatele mari și mici, ca să rămână diavolul de rușine. Mărturisiți-vă astăzi, cât mai aveți cui, că scris este că nu va mai rămâne nici proorocie, nici preoție, nici Scriptură. Nu te rușina de preot ca să-i spui păcatul, căci preotul e legat la Dumnezeu să nu spună nimănui păcatul tău. Spuneți, tată, spuneți, că preotul e dat între Dumnezeu și popor, și dacă greșește, are grijă Dumnezeu. Când era Domnul Iisus Hristos în Iordan, a vorbit Tatăl. A vorbit Domnul Iisus Hristos trei ani și jumătate. Azi vorbește Duhul Sfânt, și după Duhul Sfânt nimeni nu mai vine să vorbească, și va vorbi lumina pentru lumină și întunericul pentru întuneric.

Copilul Meu, aprinde o lumânare și pune-o în mâna vasului Meu, ca să vezi taina și să crezi în lumina aceasta. Această lumânare este făcută din ceară, dar focul care arde este foc. Iată, precum este ceara și focul: ceara este de pe pământ, și focul este de la Dumnezeu. Așa cum ceara se topește, așa se sfârșesc toate, dar focul nu se sfârșește, și îl ia Dumnezeu. Ceara este făcută numai de albină, dar azi e făcută cu seu, dar focul nu schimbă culoarea, pentru că este de la Dumnezeu. Copiii Mei, aceasta este taina, e duh și trup: este foc de la Dumnezeu, și trup de pe pământ.

Florile Mele, am întins mâna după voi în orice furtună și v-am scos. Țineți-vă bine, că mai e furtună. O să vedeți furtuna dărâmării bisericuței, și aici sunt două taine. Numai ce s-a auzit că va pieri bisericuța, și a și slăbit credința. Fiilor, au venit vremuri grele, că și piatra se mișcă de la locul ei. Scris este că ce este întemeiat pe stâncă de piatră să nu aibă cădere, dar azi și piatra se mișcă. Fiilor, am zis că va veni timpul să nu mai credeți. Rugați-vă zi și noapte la Dumnezeu să nu vă dea în mâna necredinței. Dumnezeu, Care a scos din sân pe Fiul Său și L-a dat lui Pilat să fie judecat, așa a pus încercare și peste credința voastră.

... Lege ca aceasta nu a fost de când e veacul. Când eram în trup, era lege rea, dar nu ca legea de acum. Atunci era un număr, acum este alt număr. O, Lucifere, omul se roagă la Dumnezeu și tu oprești rugăciunea lui.

Fiilor, de la cer până la pământ sunt multe suferințe. De aceea vă spun să ieșiți din lume, că lumea nu te ajută, creștine. Lumea te petrece până la mormânt, și apoi se freacă cu pământ pe mâini, și numai îngerașul plânge cu amar și întreabă sufletul, căci trupul se duce la odihnă, iar sufletul se duce să dea seamă înaintea Domnului.

Am vorbit prin Noe. Când veneau norii pe cer, strigau: „Noe, primește-mă și pe mine!“, dar ușa era încuiată pe dinafară. Am vorbit prin Lot și am spus să se pocăiască lumea, dar nu s-a pocăit. Acum s-a schimbat viața creștină, cu desfrâul. Toată lumea știe că vine focul, dar nu se teme de el, și îl ține în gură.

Fiule, hăinuța din lume pune-o pe foc. E pildă această vorbire. Când erai în lume, ai băut. Acum nu mai bea.

Fiilor, plecați-vă, că Eu sunt mic, și voi sunteți mari; Eu sunt lut, și voi sunteți lux, și nu e bine așa. Suntem frați, dar Eu port batista în mână, și voi o purtați în geantă. Duhovnicește să înțelegeți. Potirul, acum e de aur, dar mai târziu va fi din lemn și se va înroși cu sânge. În pilde vorbesc, căci scump a fost, că până n-am murit, nu s-a sfințit.

Cezarul a făcut o bisericuță cu patru lemne. În afară de ele nu mai e nimic. A cuprins tot, și pe creștini i-a băgat în pământ, ca la început, dar biserica de sub pământ este ca aceea de la început. Acum biserica este făcută de mâna cezarului. Înăuntru este aur și argint, aramă, mătase. Zidirea ei este din lemn și este spoită. Ilie, văzând lucrarea cezarului, s-a dus la Dumnezeu și a plâns și a spus: „Doamne, Tu vezi ce e pe pământul Tău?“. Sfântul Ilie vă va trece examenul, vă va spăla cu apă sărată din ochii voștri, vă va ustura, dar Eu vă dau îndelungă răbdare, și să nu vă duceți la sânul mamei ca ea să vă scape, ci așteptați examenul cu avânt.

Pace vouă! Acest cuvânt e greu de dus; numai în casa ta îl pot repeta. Pace vouă! În lume e numai apă tulbure, dar așteptați mila lui Dumnezeu să o limpezească. Nu M-am dus în palat, că de Mă pogoram în palat, erau porțile încuiate pentru săraci, ci M-am pogorât la un om disprețuit. Eu sunt Cel ce am șters faptele, nu cu apă, ci cu sânge.

... Golașii Mei copii, apropiați-vă, căci mama vă va hrăni. Ciripesc ca o păsărică, din cioc, în fața acestui popor. Fiilor, pe unde Mă duc Eu, porțile sunt încuiate, dreptul Meu s-a luat. Ce ziceți, tată, va mai veni pe pământ dreptul Meu? Cern prin sită cuvintele Mele, cum omul cerne mălaiul prin sită. O, atât de mult M-am smerit, că am intrat în trup pe pământ să Mă strecor să vin la voi. Curățiți, tată, casa, că vă vin musafiri pe care nu i-ați avut niciodată. Duhovnicește vorbesc.

... M-am pogorât pe malul mării să beau apă, dar apa e tulbure, e numai cu pietriș și e amestecată cu sânge. Cer sfinții apă. Dar ce credeți, că cer apă? Cer răsplată.

Fiilor, să nu ziceți că vorbește chipul acesta pământesc. Iată, un cioban s-a dus la târg și a cumpărat un caval și cântă în vocea cavalului. Așa și Eu, cânt cântec de jale. Nu vorbește trupul, ci vorbește Duhul. Trupul a fost băgat în apă și am vorbit la pești. Trupul a fost în temniți și am vorbit la gândaci. Trupul a fost băgat în groapă și am vorbit la cei din iad.

Fiilor, ce dați voi Domnului când se vor sfârși viețile voastre? Ați făcut pe cezarul că nu mai are unde să-și pună roadele, dar lui Dumnezeu, ce-I dați? Am venit să vorbesc cu voi cum am vorbit cu ciobanul de la Maglavit, care era surd și mut, dar în timpul când a deschis gura, i-am dat grai.

Fiilor, M-am dus la cer ca să vadă jidovii că am înviat. Vino, poporul Meu, șterge-ți bine picioarele de praful păcatelor, așa cum am spălat Eu picioarele ucenicilor Mei.

Copiii Mei, dacă era pentru Mine locul în lume, Mă duceam în ea și vorbeam, dar e pământul moale și Mă scufund.

Fiilor, vă spun un cuvânt nici de la început, nici de la sfârșit, ci de la mijloc: feriți-vă de mătase, că va lua foc de la un trăsnet de bici al lui Ilie. Fiilor, vine pustiul. Vreau să înec Egiptul, vreau să înec pe faraon. Fiilor, spălați-vă bine picioarele, că treceți prin Marea Roșie.

15-05-1963

_________________
“Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.”
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !