Cuvântul lui Dumnezeu

... Se lucrează totul fără Dumnezeu. A ajuns biserica s-o viziteze toţi ca pe un locaş de vizită, dar nu să se roage în ea pentru mântuire şi pentru iertarea păcatelor.

... Copiii Mei, Dumnezeu când l-a făcut pe om, cu multă grijă l-a făcut din ţărână, cum ai face o păpuşă din pământ şi din apă şi din înţelepciune. I-a suflat apoi: „Fuuu!“, suflare de viaţă, şi nu i-a pus Dumnezeu nici sticluţă de gât, nici ţigară în gură, ci l-a înzestrat cu înţelepciune, cu frumuseţe, cu fel de fel de daruri. Dar iată, acum omul foloseşte deşteptăciunea şi înţelepciunea nu ca Dumnezeu, ci împotriva lui Dumnezeu. Nu e omul mulţumit aşa cum l-a făcut Dumnezeu, şi se afumă cu ţigara şi bea până-L înjură şi batjocoreşte pe Dumnezeu cu cuvinte mârşave. De ce nu întorci, fumătorule, ţigara cu focul în gură? Nu suporţi focul. Aşa nu vei putea suporta osânda judecăţii. Judecata e aici; ea va fi în România. De aceea Măicuţa Mea strigă pentru România.

... O, munca e iubită de Dumnezeu, dar nu aşa ca să te cheme la muncă sau să te duci la muncă în zilele de sărbătoare.

15-02-1987

Cuvântul lui Dumnezeu

... E momentul să trăieşti cu soţia ta ca şi cu o soră, că e sfârşitul şi nu mai ai loc dacă nu faci aşa.

11-06-1987

Cuvântul lui Dumnezeu

... Cobor cu toată încrederea că voi culege şi Eu ceva pentru fericire. E la fel cum cobori într-o grădină şi priveşti florile sădite şi culegi de colea una, de colea una şi faci un buchet de flori care-ţi sunt dragi, ca să le ai pe masă. Aşa şi Eu vreau să culeg de pe pământ numai pe cine-Mi place, numai pe cine-l văd că l-aş putea face vrednic să stea cu Dumnezeu la masă, pentru că îi aduce Dumnezeu de veste că odată cu sfârşitul acestui veac se întocmeşte nunta Mirelui ceresc, şi a plecat pe pământ după meseni. Nu cheamă la nuntă învăţaţii sau bogaţii sau pe cei care nu-L vor pe Dumnezeu. Îi cheamă pe cei ce-L iubesc pe Dumnezeu.

... Toată omenirea de pe pământ este ca într-o pânză de păianjen a pierzării. Acest păianjen al lăcomiei umple tot iadul cu zidirea lui Dumnezeu.

Pământul e îndopat până la ras de armele focului. Când vor izbucni, vor întoarce pământul pe dos.

22-08-1987

Cuvântul lui Dumnezeu

... Măicuţa Mea aduce rugăciune pentru scumpa Românie. România e scumpă, că a fost ţară sfântă şi pe placul lui Dumnezeu, dar a adus-o satana şi pe ea pe placul lui. O, pentru ce mai are Dumnezeu în ea, cere scăpare prin glasul Măicuţei:

„O, Doamne sfinte, ceresc Părinte,

Susţine cu a Ta mână coroana română!“.

E mare acest cântec şi e plăcut la Dumnezeu, dar se aduce numai ce a ales Măicuţa, câteva cuvinte. Celelalte cuvinte le cântă Măicuţa Mea în cerul sfânt, că acolo nu sunt urechi făcătoare de rău. Dacă s-ar auzi aici tot cântecul acesta, chiar dacă sunt copii ai lui Dumnezeu, satana îşi face loc fără să vrei şi îl duce şi în gurile rele. Toate guriţele să repete la rugăciune acest cântec pentru ţara Mea.

15-11-1987