Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 14:26
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Cuvântul Domnului - Mânastirea "Noul Ierusalim" de la Pucioasa - Romania" 
Author Message
Duhul
Initiat
Initiat


PostPosted: 2.3.2008, 19:18    Post subject: Cuvântul Domnului - Anul 1993 (3) Reply with quote

Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Adormirii Maicii Domnului

Dumnezeu a vestit lucrare de cuvânt ceresc peste ieslea cuvântului Său, care s-a coborât în România. Cuvântul Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh se coboară și așează masă cerească. Domnul Iisus Hristos ia masă cerească în mijlocul poporului Său hrănit vreme de aproape patruzeci de ani în pământul României.

Cel ce primește cuvântul Meu, pe Mine Mă primește acela, căci iată, în zilele voastre am lucrat și lucrez o lucrare pe care dacă o aude cineva nu știe să creadă în ea, nu știe cum să creadă în ea, dar voi știți că această lucrare sunt Eu și că lucrez în Duhul Sfânt, așa cum am lăsat cuvânt când M-am dus la Tatăl, căci așa am spus ucenicilor Mei cei de atunci: «Nu vă întristați. Vă va fi de folos ca Eu să Mă duc la Tatăl. Și pentru că Mă duc, vă voi trimite pe Mângâietorul, pe Duhul Sfânt, Care vă va vesti vouă de la Mine, Care din al Meu va lua și va aduce vouă, și cele viitoare vă va da vouă de știre». Și dacă M-am dus la Tatăl Meu, am spus cuvânt peste cei ce-i aveam din lume dați de Tatăl Meu; i-am trimis și le-am spus: «Mergeți în toată lumea și spuneți că s-a apropiat împărăția cerurilor. Mergeți și botezați și lucrați în numele Meu peste cei ce vor crede în Mine prin voi». Amin.

O, de două mii de ani lucrez și strig făptura Mea să vină la masa Mea. Am venit acum două mii de ani și M-am dat să fiu viață și hrană și veșnicie peste făptura care vrea să creadă în Mine, și tot de atâta vreme am așteptat nașterea acestei lucrări care este cu voi. Aceasta este lucrarea Duhului Sfânt al Sfintei Treimi, Care a venit să întregească întreita lucrare a Treimii Dumnezeiești. Toți cei care sunt lucrători ai cerului sfânt, care au venit într-ale cerului sfânt, toate cetele cerești au așteptat nașterea acestei lucrări care se numește Cuvântul lui Dumnezeu.

Am pregătit un vas pe pământ și am lucrat ca să-Mi fie Mie trâmbiță, ca să am cum să vorbesc, ca să las cuvântul Meu vouă, celor ce erați scriși în cartea Tatălui Meu ca să vă nașteți din nou prin această lucrare. Și dacă voi ați cunoscut de la Duhul Sfânt că Eu sunt, am venit mereu să fiu cu voi prin cuvânt și să fiți voi poporul Meu. Eu să vă fiu Dumnezeu, și voi să-Mi fiți fii, după cum este scris: «Voi locui în ei și voi umbla și voi fi Domnul lor, și ei vor fi poporul Meu și Însuși Dumnezeu va fi cu ei și va șterge lacrima de pe obrazul lor».

Când am venit întrupat în lume ca să lucrez lucrarea cu care Mă trimisese Tatăl, n-am încăput cu ea în cei de atunci, că n-au cunoscut aceia vremea cercetării care venise cu Mine de la Tatăl. Și dacă toți au dat să Mă stârpească, așa le-am spus: «Voi vreți să Mă ucideți, pentru că nu încape în voi cuvântul Meu, pentru că voi nu sunteți din Tatăl Meu, că dacă ați fi din Tatăl, ați cunoaște că de la Tatăl am venit și că El M-a trimis».

O, copii ai Ierusalimului cel coborât cu Mine prin această lucrare! Iată-Mă cu voi prin cuvânt. Ferice celor ce au încăpere pentru nașterea cuvântului Fiului lui Dumnezeu, Care lucrează din veac și până-n veac prin cuvânt. Iată, am sunat și v-am cules de la locurile voastre ca să stăm și să cinăm din nou. Pace vouă! Eu sunt cina cea tainică din care vă hrăniți voi împreună cu Mine. Eu sunt Mirele, voi sunteți mireasa Mea cea adevărată, cea cu candela aprinsă, cea înțeleaptă, care știe de la Mine cum să vegheze, cum să se îmbrace și cine s-o îmbrace.

O, poporul Meu iubit, te-am strigat ca să vii, și să stau din nou în sfat cu tine, și să stai tu la masă cu Mine și cu Măicuța Mea și cu sărbătoarea sa în mijlocul tău, popor iubit de Dumnezeu; și cu Verginica, măi poporule, căci ea este cea care te-a născut pe tine pentru Mine prin această iesle gătită pentru cuvântul Meu, care vine și se lasă peste tine să ai tu viață din Duhul Meu, Cel ce grăiește peste tine.

Mă uit cu patruzeci de ani înapoi și o văd pe Verginica lăsându-se sub arsura Duhului Sfânt cu Care venisem s-o pețesc ca să fac din ea trâmbiță a cuvântului lui Dumnezeu și ca să-Mi ridic un popor luminat, în mijlocul acestui neam pe care-l iubește Dumnezeu și pe care îl pregătește ca să-I fie scaun de domnie și cărare de slavă peste popoare. Venisem din cer în calea unei copile pe care Eu o aveam săracă cu duhul, sărăcuță cu rangul, sărmană sărmănuță între oameni, și am lăsat Duhul Meu peste ea ca să știe ea prin Mine și să Mă cunoască și să se lase sub arșița Duhului Sfânt și să cuvintez cu cuvântul Meu prin ea și să dau hrană din cer poporului care era scris să se nască prin lucrul Meu cu Verginica. O, și ce pustiu a fost pustiul prin care am trecut Eu cu tine, popor chemat de Domnul la masa cea de nuntă! Că dacă am văzut că cei de până la tine nu mai voiau să vină, dacă am văzut că-și vedeau de ale lor, dacă am văzut că s-au încurcat cu cele scoase astăzi și că au de făcut de ale lor, atunci am ieșit la drum și am plâns amar în fața mesei Mele plină cu cele de la Mine, și am zis să văd masa plină. Și am început să strig și să Mă uit să văd venind săracii și șchiopii și muții și rătăciții și leproșii, dar ei nu știau cum să vină, nu mai știau cărarea dacă cei ce-i învățau pe ei nu mai vegheau cu Dumnezeu și nu mai știau că trebuie să vină Mirele. Strigam și iar strigam, și plângeam după oile Mele, și ele nu mai știau cum este glasul Păstorului. Și am plecat din loc în loc la răspântii și am strigat din cortul acestei copile care s-a lăsat folosită de Dumnezeu, și ai venit tu la masa Mea cea sfântă, poporule care erai scris ca să fii pentru această lucrare, și stau de atunci cu tine la masă și te-am deprins să mănânci și cum să mănânci și ce să mănânci și ce să nu mănânci ca să poți să fii viu prin valea morții care-și desface gura ca să înghită făptura lui Dumnezeu. O, și te-am văzut flămând din nou, și te-am văzut slăbind, căci copilul care nu mănâncă slăbește și se îngălbenește, și tu trebuie să înflorești și să te desfaci acum, că vine vremea cea vestită de Mine peste tine, popor așteptat de Dumnezeu. Că Eu am ridicat din tine fii, și fii din fii, și merg înaintea ta ca să te aduc până la Iordan și ca să te trec în Canaan și ca să te așez în grădina Edenului, ca să nu fie ea lipsită de tine, popor al Ierusalimului care se va arăta peste tine și de la tine.

O, Eu am așezat începutul cel nou, care vine cu Mine la tine, dar tu să te lași pregătit, să te lași hrănit până la creșterea deplină, până la învierea cea mare care lucrează peste tine, că iată, M-am uitat peste tine, turmă iubită, și am ales din mijlocul tău fii sănătoși și curați pentru Mine și i-am pus la lucru în fața ta, și i-am pus înaintea Mea pentru tine și pentru slava ta, popor al cuvântului Meu. Și am împrejmuit o grădiniță și i-am așezat în ea și am pus la hotarele ei legea sfințeniei, și am pus peste ea viață de Eden și de cer coborât dintru ale Mele, și iată ce fac: îi strămut pentru o clipă ca să vină în calea ta, turmă iubită, și ca să aducă glasul Meu peste tine și ca să stai tu din nou la masa cuvântului Meu. Eu sunt; Eu și trimișii Mei spre tine.

Dacă ești șchiop, popor iubit, scoală-te și umblă; și umblă pe urmele Mele ca să nu mai șchiopătezi niciodată. Dacă ești slab, ridică-te și te-ntărește și ia din Duhul Meu și stai cu Mine pe cărare, că la capătul cărării e sărbătoarea cerului pe pământ. Dacă ți-a slăbit văzul sau auzul, iată, Duhul Meu stă gata să Se atingă de tine și să fii vindecat. Dacă graiul ți-a amorțit și dacă înăuntrul tău nu mai are grai despre Mine și despre împărăția Mea din tine, Eu dau râu cuvântului Meu, și să te faci tu râu al cuvântului vieții peste făpturile cele însetate, că a venit vremea să fii tu sare și să sărezi în jurul tău pe cei ce nu Mă au pe Mine. Eu sunt întru tine, copil al poporului cel nou. Eu sunt iar, precum am fost atunci. Sunt Cel ce dau vedere orbilor și iau vederea celor ce nu știu să-L vadă pe Dumnezeu. Sunt Cel ce dau cuvânt muților și îi scol pe cei din moarte. Eu sunt Cel ce aduc sfârșit lumii și început făpturii Mele. Eu am venit la tine ca să te vestesc din timp, că nimic nu lucrează Dumnezeu fără să vină să vestească mai întâi, poporul Meu.

Am ridicat în zilele acestea piatra de mărturie, în numele lucrării Mele cu voi, și am împlinit peste mulțimi vestirea acestei lucrări pe care Eu o săvârșesc în taină cu tine de patruzeci de ani. Am ridicat piatra mărturiei, dar am trecut mai întâi pe la tine, popor al acestei mărturii. Am străbătut cetate cu cetate, pe unde are Dumnezeu pe cei ce au stat la masa acestei lucrări, ca să vestesc pe poporul cel hrănit și să-i spun să fie cu veghe și cu hăinuță îngrijită și cu lumină cerească peste el, și să fie gata pentru începutul cel nou, care vine cu Mine. Am întocmit carte de mărturie peste fiecare cetate și am stat în sfat ceresc cu tot poporul acestei lucrări, și apoi am dat de veste să se ridice turn de mărturie care să stea în fața lui Dumnezeu și spre care să privească Domnul și din care să lucreze salvarea cea mare și răsplata cea biruitoare, care vine de la Mine. Și iată, lucrez la cârma acestei corăbii și stau ca pe muntele fericirilor și grăiesc peste tine ca să te așez în legea sfințeniei și să te am după chipul și asemănarea Mea pentru sărbătoarea care vine cu Mine. Am venit să te învăț din nou, ca să fii după chipul și asemănarea Mea, căci cele ce au ieșit astăzi, dau să te prindă și să te ascundă de la fața Mea ca să nu mai poți tu să stai în fața Mea, poporul Meu.

O, Ierusalime, știi tu de ce am venit la tine și te-am adunat ca să-ți vestesc cele din urmă? Deschide-ți inima, Israele, și să nu fii, tată, mititel cu inima sau cu credința, că iată, a venit vremea să te sprijini tu pe povața Mea și numai pe ea, ca să nu pieri tu sub greutatea zilei de acum. Eu ți-am vestit ție, popor iubit, că se ridică dinspre apus o vreme rea. Ți-am spus mereu, și n-am dormit în fața ta, și ți-am vestit din vreme să te lași îmbrăcat în haina nunții și să intri în odaia nunții ca să nu pieri pe afară, copil hrănit din masa cerului. Am fost cu tine pe cale și te-am învățat mereu și ți-am spus cu ușorul tot ce vei avea de trecut, dar ai fost greoi pe drum cu Mine și n-ai lucrat de ajuns de bine, de ajuns de mult, de ajuns de răbdător, și iată, acum te-a înconjurat din părți pâcla zilei de azi, și tu nu ești deprins s-o simți și s-o cunoști, căci pâcla aceasta are multe învelișuri, și se iau unul câte unul ca să nu-i vezi tu miezul și ca să te scape din cale și ca să intri în odaie și ca să fii adăpostit sub cortul lui Dumnezeu.

Iată, tată, că tu ai fost cu veghea slabă și n-ai plâns așa cum a plâns proorocul Ilie când se tânguia în fața lui Dumnezeu că nu mai este nimeni de partea Domnului și că a rămas singur în pustiul necredinței. Ilie nu mai avea nimic în el decât râvna pentru întoarcerea lui Israel spre Dumnezeu. Și dacă el, pe pământ fiind, se lăsase mistuit de râvna pentru mântuirea poporului cel ales, oare, ce este cu el acum când este ceresc?

Poporul Meu cel nou, tu nu știi, tată, ce pildă a fost cu Ilie când plângea la Dumnezeu să i Se arate Domnul și să-i mângâie durerea care venea din râvna lui cerească. Și s-a dus pe munte și a mers nemâncând și nebând, ca să-L vadă pe Domnul apoi, și Domnul i-a spus să intre la adăpost în gura unei peșteri, și a fost venită vijelie mare, și a venit apoi cutremur mare, și apoi a fost foc venit, și toate acestea zguduiau muntele și stâncile, și Domnul nu S-a arătat lui Ilie în acestea. Și a venit apoi o adiere de vânt ușor și lin, și numai atunci a fost să vadă Ilie slava și glasul Domnului. Așa să înțelegi tu vremea dinaintea arătării slavei Domnului, căci în jurul tău suflă vijelie și munții se clatină și focul mistuie în jur, și Domnul pune mâna Sa peste tine așa cum a pus-o pe ochii lui Moise când a trecut Domnul prin fața sa cu slava Sa. Și apoi vine Domnul cu adierea Sa la tine și va sta cu tine ca să te aibă mereu, dar ai grijă prin cele ce te înconjoară până la arătarea slavei Domnului, cea care vine pentru tine fără înspăimântare, și vine cu blândețe și cu pace dacă tu vei ști să stai atent și ascuns de cele ce suflă până la trecerea lor. Fii atent, că Domnul trece cu răsplata Sa, cu slava Sa, cu dreptatea Sa și cu despărțirea binelui din rău, și vrea să te scoată din vijelie și din cutremur și din foc, și vrea să te dea de-a dreapta slavei Sale și nu de-a stânga slavei Sale, căci toată lucrarea Sa se numește slava Sa, după cum este scris: «Lăudați pe Domnul stelele și lumina; lăudați pe Domnul focul și grindina!».

Ierusalime, popor cu nume dumnezeiesc! Deschide-ți înțelepciunea ca să cunoști cum e vremea în care ești și semnele ei, măi tată, ca să pot Eu fărâma cu tine lucrarea lui antichrist, care lucrează de mult și stă la pândă în calea biruinței Mele, în calea biruinței tale cu Mine, poporul Meu cel de la sfârșit. Antichrist a lucrat odată cu Mine și a furat mereu taina Mea pentru pregătirea biruinței cerești pe pământ, și a fost mereu neliniștit, și a căutat să-și facă armură ca să scape cu viață lucrarea lui cea fără de sfințenie, că nu-i place lui antichrist sfințenia; nu-i place, că nu-l lasă sfințenia să fie în pofte și în măriri și în desfătări. O, și ce Mi-au făcut Mie slugile lui antichrist! Că iată, a acoperit fața pământului cu ostașii lui, și lucrează bine instruiți ca nu cumva să-și piardă stăpânirea ce o are peste pământ, că el nu poate suporta să înțeleagă că pământul a fost creat prin cuvântul lui Dumnezeu și că Domnul este Stăpânul puterilor în cer și pe pământ. Și iată, lucrarea cea potrivnică lui Dumnezeu s-a ridicat în picioare pe pământ și s-a unit cu cele ascunse în adânc, și și-au ascuns bine fața slugile lui satana, și și-au făcut împărăție ascunsă, și acum dă să iasă deasupra cu cele lucrate în ascuns și să se dea drept Dumnezeu și să meargă toată făptura Mea după el.

O, de când a aflat omul duhului rău că Eu M-am apropiat cu slava pe care o pregătesc de o bună bucată de vreme pentru arătarea Mea, după cum este scris, și-a făcut ascunzișuri în peșteri și în stânci și și-a făcut împărăție peste împărăție pe pământul lui Dumnezeu, și lucrează cu dibăcie și cu înțelepciune omenească, și Eu așa v-am cuvântat când am zis s-o iau pe Verginica întru cele cerești. Așa ți-am spus: «Ce vei face tu, poporul Meu, când voi lua cuvântul Meu din mijlocul tău și te voi lăsa pentru o vreme? Că tu vei zice răului bine, și vei zice că omul este Dumnezeu». Și iată, vine vremea aceasta, și ea este în fața ta ajunsă, că oamenii duhului rău au luat din învățătura Mea și au pus-o deasupra lucrării lor ca să nu se vadă, și au furat de peste tot lucrarea tainelor cerești, pentru că iubitorii lui Dumnezeu n-au avut învățători destoinici peste ei. Și de ce n-au avut? N-au avut, fiindcă toți cei ce s-au așezat peste turma lui Dumnezeu au făcut legătură cu cele ale cezarului și au lăsat pe cezarul să intre peste toate cele ale Domnului până ce a nimicit curățenia și sfințenia cea din biserică, până ce a strămutat tot ce a fost bine așezat de părinți, iar slujitorii lui Dumnezeu s-au lăsat cumpărați de cele de pe pământ, și apoi s-au lăsat înghițiți de tot ce este astăzi în lucru, iar pe Domnul L-au înșelat așa cum înșeală mireasa pe mire și înainte de nuntă și după nuntă, și nu mai este veșmânt adevărat și curat. Așa sunt slujitorii bisericii de azi, care-și ascund rușinea trădării învelindu-se cu haina nunții, cu haina de mireasă, și înșeală un norod mare care se strânge la nuntă. Tot așa și cei ascunși sub haina bisericii, înșeală norodul cel mult, și așa a ajuns vremea orbului care cade în prăpastie bazându-se pe călăuză oarbă. Și precum haina cea din afară ascunde pe cel întinat, tot așa este și cu lucrarea lui antichrist, care a cuprins totul, care s-a atins și a pus învățătură de a lui Dumnezeu peste întinarea sa, ca să nu se vadă înșelăciunea sa și ca să tragă de pe cale pe cel ce merge cu Dumnezeu, și să nu știe acesta că duhul lui antichrist îl momește cu față ascunsă. Și iată că v-a prins și pe voi în mari ispite, și plânge Dumnezeu deasupra voastră și vine și vă amintește cele vestite vouă din vreme, că Domnul vede înainte și vine să vă aducă vouă de știre ca să nu cădeți în ispită, copii ai lucrărilor cerești.

Măi tată, așa am spus Eu, din vreme am spus: «Copil hrănit din cer, ia aminte și nu uita, că vine ziua să fii ispitit cu cele scoase astăzi, dar Eu îți spun să fii cuminte și să stai în ograda Domnului și să nu te întinzi să iei să mănânci din fructele altei grădini, străină de învățătura pe care o cunoști, că vine duhul rău peste tine și îți face dulce hrana străină și te duci și Mă lași fără tine, copil hrănit din cer». Și iată, văd copii din poporul Meu care au luat și au mâncat amestecătură otrăvită, care vine din lucrarea iadului, și îi văd ofiliți și abătuți și atinși de licoarea cea cu față ascunsă, care ucide cu ușorul sufletul celui drept care ia din altă grădină. Și dacă tu, popor iubit, nu te trezești acum ca să crezi și să asculți ce-ți aduc Eu de știre din cer, să știi că oamenii duhului rău, care umblă acum să te otrăvească cu învățătura cea cu față ascunsă, nu vor avea ce face cu tine și te vor azvârli, că Eu un picuț mai am și voi lăsa descoperit semnul Meu, și omul rău va vedea acest semn cu care ai fost tu însemnat și binecuvântat de Mine. Eu ți-am spus ție și aceasta: ți-am spus că nu vei avea cum să te furișezi de lucrarea cuvântului Meu, că dacă nu de multe ori, măcar o dată ai fost însemnat de semnul cel ceresc al binecuvântării care a coborât cu Mine de câte ori am venit și am grăit peste tine și am binecuvântat pe cel ce a stat la masă cerească cu Mine. Un picuț mai am de întocmit lucrarea cuvântului Meu, și va fi să-ți arăt semnul Meu deasupra ta, copil al poporului hrănit de Dumnezeu. Voi arăta cuvântul Meu și voi arăta și cuvântul tău față în față cu Mine. Și dacă nu vei fi găsit sub cortul Meu, vei fi întrebat de îngerii care se ridică să-Mi culeagă rodul lucrării și te vor întreba: „Suflete, când ai mințit pe Dumnezeu? Atunci, sau acum?“. Și vei fi găsit scris în cartea acestei lucrări când îngerii o vor deschide și vor rosti din ea, și tu nu înțelegi cum va fi această lucrare când se va vorbi de pe acoperișuri despre taina cea lucrată cu tine de Dumnezeu, și acoperișurile se vor pleca la pământ, și tu vei fi sub ele și te vor prinde sub ele ca pe un trădător, și nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuț, că Domnul nu uită nimic din cele lucrate cu tine, popor al cuvântului Meu.

Eu am venit din cer cu această lucrare de cuvânt și am strâns sub mantia Mea pe cel cu duhul sărac, pe cel sărac cu mărirea și cu rangul, pe cel curat cu inima, și a fost să vorbesc unui popor mic cu învățătura, smerit cu inima, umilit sub piatra vremii și depărtat de lucrarea lui antichrist, cel cu deșertăciune oarbă și ieșită de la trup. Eu am căutat spre cel cu duhul mic, spre cel ce știe să se lase mic sub mâna lui Dumnezeu cea ocrotitoare, și a fost să vorbesc cu cei smeriți, care știu să primească de la Dumnezeu, că iată, duhul măririi de sine a izgonit înțelepciunea din oameni, și a rămas peste oameni duhul rătăcirii de sine, și înțelepciunea trupească s-a făcut stăpână peste om și s-a umplut pământul de trupuri. Și a venit duhul rău și a găsit case pustii și a intrat și s-a așezat și a lucrat înțelepciune din iad, și rătăcirea cea de la sfârșit este mai mare decât în toate veacurile. Și Se uită Dumnezeu la tine, popor hrănit din mană cerească și adăpat din apa râului vieții; Se uită și întinde mâna după tine ca să te deosebească și să te cunoască și să te binecuvinteze, și să te respingă lucrarea lui antichrist atunci când va lucra să pună pecetea cea groaznică peste tot trupul laolaltă. Eu pentru asta am venit și te-am chemat și te-am ales apoi, ca să stai la masă cu Mine și ca să pun semnul cel viu peste tine, pentru ca să se zdrobească prin tine puterea semnului celui rău.

O, duhule potrivnic, ce-ai făcut tu cu întinderea ta cea rea! Dar ce zdrobire îți pregătesc Eu ție, și ce biruință se va coborî din cer asupra ta și a servilor tăi, care n-au mai avut odihnă ca să-ți plinească lucrarea ta cea oarbă! Iată, vine ceasul, și a și venit, să te culc la pământ și să-ți dezvelesc planul cel mârșav, cu care ai stat ascuns și ai lucrat împărăție mincinoasă. Eu sunt Cel ce a făcut ființa ta cea dintâi, dar tu te-ai semețit peste Creatorul tău și ai căzut spre stricăciune. Dar iată, cele fără Dumnezeu nu vor mai rămâne, și se va așeza împărăția Domnului și voi răscumpăra făptura.

Israele hrănit de Dumnezeu, tu ești unealta Mea cu care voi ara și voi grăpa și voi însămânța din nou, ca la început, și se va arăta din nou Edenul cel sfânt și curat și nestricăcios. Dar fii credincios și fii mare, Israele, căci cele ce sunt astăzi, nu sunt cele ce vor fi mâine. Nu te lăsa prins sub puterea banului, că banul este singura unealtă cu care lucrează din toate laturile fața lui antichrist, omul fărădelegii.

Ce vei face tu când vei vedea cu ochii duhului semnul pieirii pe care-l folosește antichrist? Ce vei face, tată, tu, cel care ai semnul Domnului pe creștetul tău? Te vei îngrozi și vei da să fugi și vei da să arunci de la tine punga și haina zilei de azi, a stăpânirii de azi. O, dar vei fi văzut fugind, pentru că tu va trebui să fugi atunci, că vei fi oricum azvârlit pentru semnul de pe tine, tată. Și cum va fi aceasta? Așa va fi, că nu va putea lucra peste tine semnul lui antichrist, și toți se vor întreba: „Ce este cu acesta? De ce nu se așează pe el sceptrul nostru?“.

O, îngerii Mei cei nevăzuți vor împlini răsturnarea cea mare a lucrării lui antichrist, dar trebuie să-ți vestesc ție, popor cu pecete cerească, să te grăbești ceas cu ceas și să ieși din timp și să intri cu Mine în corabia sfințeniei de duh și de trup și să fii înțelept, că Eu ți-am dat prilejul să poți lucra, și ți-am făcut cale și loc ca să te așezi cu Mine și să lucrezi la împărăția Mea, popor tocmit pentru vița și vinul cel nou. Fugi de iubirea de argint și nu mai umbla în piața duhului rău, că duhul rău a scos o învățătură nouă și a aruncat-o pe drumuri ca să te apleci și tu s-o iei și s-o mănânci. Dar nu lua; fii înțelept și nu-ți murdări nici ochii, nici auzul, nici mintea, nici hrana, și pune mânuța la lucru și fă-ți cu munca ta și te îndeletnicește să te dezlipești de dușmanii Duhului Sfânt.

Ți-am spus din vreme să te îndeletnicești, popor iubit, și să știi să-ți faci singur și să cunoști darurile lui Dumnezeu, și măiestriile toate să le ai în mijlocul tău, ca să ai timp să te curățești de sub mâna stăpânului cel murdar pe mâini, cel murdar de sânge și de moarte, cel mort față de Mine. Eu vreau să-l înviez și pe el prin tine. Aceasta e lucrarea Mea cu tine, dar ridică-te deasupra răului, ridică-te, că e târziu și nu mai este vreme, și tu trebuie să fii curat, curat și spălat de cele nelucrate de Mine și de tine. Nu-i niciodată prea devreme, dar e târziu, târziu de tot, tată. Satana și-a împlinit lucrarea, și iată ce devreme a venit împlinirea lui cea rea, și voi n-ați priceput ca Dumnezeu. Vreme pentru cei răi nu mai este de mult. Răul și-a plinit lucrarea și cupa sa, dar am mai zăbovit Eu, tată, ca să vă bag la adăpost, fie cu voia, fie cu spaimă să vă bag sub mantia Mea, ca să pot slobozi vijelia și cutremurul și focul peste cei ce se cred stăpâni pe lucrul mâinilor lor, pe lucrul cel rău, pregătit împotriva lui Dumnezeu.

O, poporul Meu, câte te-am învățat Eu pe tine, tată! Am stat cu tine în sfat așa cum învață tatăl pe fiii săi, și ți-am spus ce vine și ți-am spus mereu ce să faci ca să fii pregătit. Am stat ascuns cu tine prin vremea cea roșie și te-am povățuit pas cu pas și ți-am vestit dinainte și am spus să fii după chipul și asemănarea Mea, ca să nu-și lărgească duhul rău gura ca să te sperie și să te slăbească și să te înghită apoi. Când te vedeam slab și fricos și încercat de ispite, Îmi întindeam mâna și nu te lăsam așa, și tu cunoșteai brațul salvării, întins deasupra ta. Așa am fost Eu pentru tine, popor mititel, popor din vremea aceasta, pentru că nu tu M-ai ales, ci Eu te-am ales pe tine. Și dacă Eu te-am ales ca să fii al Meu, alege și tu acum, tată, alege-Mă pe Mine și rămâi cu cele ale Mele, că dacă vei face așa, Eu voi trimite pe îngerii Mei și îți voi aduce hrană cerească și îngerească după ce antichrist nu-ți va mai da nimic și nu-ți va mai lua nimic un picuț de vreme pentru încercarea ta întru Mine.

Pe vremea împăraților tirani și păgâni s-a dat poruncă odată să se mânjească cu sângele jertfelor idolești hrana cea din piață, și din care mergeau și cumpărau și cei credincioși ai lui Iisus Hristos. Și am dat duhul descoperirii și am vestit pe creștinii Mei să nu ia nimic de la păgâni, din pricina celor ce au spurcat hrana cea spre vânzare, și le-am spus să moaie grâu și să mănânce și să nu se atingă de stricăciune, și au ascultat pe trimisul Domnului și și-au scăpat viața și curățenia vieții. Așa să fii și tu, popor din vremea de azi. Fă tot ce poți și lucrează cu mâinile tale și ară și seamănă și roagă-te și dă Domnului munca ta, iar Domnul îți va da rodul muncii tale și vei avea curățenie și duh de sfințenie peste tine. Eu mereu am venit și te-am rugat. O, și cât te-am rugat, și câte ți-am spus Eu să le lași, și să nu le mai iei și să nu le mai faci! Și acum, iată, te prind toate fără de veste, că tu n-ai voit să asculți și să împlinești încă de când ți-am spus, ca să fi fost acum deprins cu ascultarea și cu răsplata ascultării. Eu am venit acum și te-am strâns ca să-ți spun să Mă asculți și să ieși de sub învinuirea duhului rău și să te scoli asupra lui antichrist și să lucrezi cu cele ce te învăț Eu, că Eu îți vin în ajutor și îi port de grijă celui ce Mă ascultă în vremea aceasta.

Scoate de la tine neatenția și veghează, și iarăși zic: veghează bine, creștine, că vremea e cețoasă și are față ascunsă, și tu trebuie să fii găsit curat și neamestecat. Nu te frământa; ajunge zilei grija ei, și Eu voi lucra minuni cu tine, poporule creștin. Dacă tu te-ai frământa, Eu ce mai am de făcut? Eu sunt Cel ce port grijă de tine, Israele, dar îndeletnicește-te să stai de vorbă cu Mine și să știi să te hrănești cu cele din cer, și să crezi că celelalte îți vor fi adăugate. Iată, lucrarea lui Lucifer a intrat în toate trupurile, și unde nu poate mai mult, pune frământare peste cei neputincioși, dar nu poate omul să adauge nimic la statura sa.

Copilul Meu, cine Mă are pe Mine de Dumnezeu, acela Îmi dă Mie viața și veghea și grija. Unește-te, tată, uniți-vă într-un singur gând, într-o singură voie și fiți asemenea unii altora întru Hristos. Fiți după chipul și asemănarea Mea și fiți unul altuia asemenea. Uitați-vă la doi frați gemeni, că uneori se deosebesc greu unul de altul. Mai mult trebuie să vă asemănați voi unul cu altul întru Hristos, întru sfințenie și veghe. Fiți după chipul și asemănarea Mea. De atâta vreme vorbesc din cer cu voi ca să vă ridic întru cele ce sunt din cer peste voi!

Am venit să fac cer pe pământ și am așezat la lucrul cel de bunăvestire lucrarea cuvântului peste mulțimi. O, dar lumea nu știe cât știți voi de la Mine! Vine vremea să vă ceară lumea pâine și sare și apă din cer. Vine ziua să fiți lumină prin întuneric. Vreți sau nu, meritați sau nu meritați, dar această lucrare de cuvânt dumnezeiesc va vădi pe fiii cei ascunși sub aripa ei, și ei vor fi împărțitori ale celor ce vin pentru înnoirea făpturii și pentru ridicarea din moarte. E mare taină lucrarea care vă cuprinde pe voi în taina ei. E mare lumina care va lucra dinăuntrul ei, căci semnele dumnezeiești o vor însoți pe ea și orice cuvânt rostit prin ea se va face faptă văzută.

Am venit, Israele, să-ți aduc cele ce mai ai de lucrat și de împlinit, să-ți spun să te îndeletnicești cu cele în care va trebui să fii găsit atunci când va trece mânia Mea peste cei fără Dumnezeu. A venit vremea să iei pe tine cămașa sfințeniei, care nu va arde pe tine, și tu nu vei arde în ea atunci când mânia Mea va trece peste pământ ca să-l curăț de lume și de duhul lumii și de fărădelege. Nu te încânta ca să te duci să te scape cineva și să te hrănească cu altă nădejde, mincinoasă, că iată, arhiereii și preoții nu Mi-au deschis ca să vadă cine bate, și au spus că nu sunt Eu, și au spus că am demon. Au spus și acum cum au spus atunci, că n-aveau cum să spună altfel, de vreme ce ei nu iubesc căile Mele și legea sfințeniei, în care trebuie să stea un slujitor al cerului sfânt.

A ajuns vremea cea grea când s-a așezat urâciunea pustiirii pe scaunul cel lăsat să fie sfânt, și iată ce șir de slujitori rabdă Dumnezeu, că fac negoț cu Duhul Sfânt și își cumpără scaune și nu se mai așează astăzi slujitori după descoperire cerească așa cum era așezarea în biserică, și nu mai are cine cerceta și cine judeca purtarea unui slujitor; nu mai are, tată, că seamănă unul cu altul, de la cel mai mic până la cel așezat în capul turmei, și turma se prăbușește sub stricăciunea vremii, și numai Domnul are milă de turma cea pribeagă. Nu mai am păstori care să-Mi caute turma și s-o hrănească din duhul descoperirilor cerești așa cum era așezarea în mijlocul bisericii Mele, și iată, antichrist se bucură și își desfășoară țărușul și învățătura cea stricată, din care iau și gustă până și creștinii Mei, și nu mai e durere mai mare în cer.

O, tată, după ce trebuie să se cunoască un trimis al Meu? După ce să cunoști tu pe cel ce vorbește de la Mine sau cuvintează în numele Meu? Întreabă legea, tată, și cu cele din ea uită-te peste cel ce vorbește despre Dumnezeu, că scris este: nu lua să mănânci sau să rumegi fără să cunoști hrana, și caută să cunoști învățătura falsă, că nu mai e decât să învieze morții și să facă semnele cele din urmă, cele scrise că vor fi făcute. Tu să nu vrei semne, tată, și să nu crezi în alt dumnezeu în afară de Mine. Că va veni cernere mare, și ispită lucrată cu trudă; va veni și va spune că sunt trimiși să te ia și să te ocrotească, și îți vor promite viață și hrană și scăpare, dar tu nu vei fi luat fără de veste, și vei cunoaște pe cel ce vine înaintea Mea dacă vei fi găsit în duhul sfințeniei, în cămașa sfințeniei.

Ferește-te de iubirea de argint și dă pe cât poți de la tine toate poftele, fie ele cât de mici. Pe cât poți de mult, tată, iubește sărăcia și umilința de bunăvoie și fii ca strămoșii tăi cei de la început, ca să nu te încânte ispitele care vin ca să te încerce și să te scoată de la Dumnezeu. Că va veni un duh de nepăsare peste oameni, dar Eu spun că a și venit, și lumea nu cunoaște fața acestui duh, și omul se vinde rob duhului cel de la sfârșit, și nu știe lumea și duhul lumii cel de la sfârșit că se va sfârși pe veci. Eu în lume n-am loc cu cuvântul, că nu încape cuvântul Meu în ei. Nu Mă duc nici la împărați, nici la cărturari, nici la înțelepții pământului, nici la bogații acestui veac, nici la arhierei. Nu Mă duc, și stau cu tine și te învăț și te luminez și te păzesc de lupi, și de iude te păzesc dacă tu păzești pașii tăi și îi așezi pe urmele Mele. Te hrănesc pe tine cu cele din urmă, și voi arăta peste tine slava Mea, iar peste cei ce nu vor vrea să Mă cunoască nici atunci, voi lucra să-i dau la o parte din calea slavei Mele și voi birui cu împărăția Mea care se va vedea de la tine. Tu ești poporul Meu prin care Eu Mă voi slăvi în fața necredinței de pe pământ, ca să știe necredincioșii că Eu sunt Dumnezeu, ca să știe că nu este alt dumnezeu în afară de Mine; și își va vedea înțeleptul acestui veac nimicnicia și fuga lui după deșertăciune.

O, se miră cei din cer de creștinul care mai are astăzi pe Dumnezeu, dar de creștinii cei tari se bucură cerul, și de peste tot oastea celor cerești se apropie și lucrează, strigați ori nestrigați. O, chemați sfinții și îngerii, chemați-i, că oastea cerească este în lucru cu voi, și toți sfinții fac cordon în jurul copiilor Mei și se luptă pentru ei. Dar Măicuța Mea stă cu brațele și cu lucrarea și cu veghea și cu minunile deasupra României celei alese de Dumnezeu, și când te vede pe tine, popor ales de Mine și hrănit de Mine, ea ridică mâinile înaintea Treimii Dumnezeiești și cere mereu, și primește pentru tine și pentru România.

Iată prăznuire în cer și pe pământ, în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în numele zilei ei de înălțare când ea s-a ridicat de pe pământ la cer. E praznic sfânt în mijlocul tău, popor iubit de Dumnezeu. O, lumea a călcat în picioare prăznuirile cerești, căci Antichrist a făcut stricăciune peste biserică, și Dumnezeu a răbdat mult de tot și a ascultat plânsul strămoșilor și al sfinților care strigă mereu: „Până când, Doamne?“.

O, copiii Mei, Eu vin cu slava Mea și voi da iar înfățișare cerului pe pământ și voi sfârși cu duhul lumii, că lumea a ajuns la sfârșit. Ai grijă, fiule tată, ai grijă să nu ai în tine duhul lumii, ca nu cumva când Mă voi atinge, să tragă la tine unealta de curățire. Ai grijă să n-ai în casa ta nici un pic de moarte, și dacă ai, strigă la Dumnezeu fără răgaz, strigă cu inima zdrobită, să dea din casa ta duhul lumii, că iată, și între voi am case în care doi sunt împotriva a trei, și trei împotriva a doi.

O, creștine, Mă doare când văd că tu mergi pe calea cea cu sfințenie și copilul tău iese și vine și iubește lumea și lucrează fărădelege și stă împotriva Mea și a ta, și unii din ei vând viața ta și a Mea, și se duc la oamenii lumii și petrec cu ei, și vin și pleacă de la tine, și iar vin și stau cu lumea în ei lângă tine și lângă adăpostul tău, tată. Și te întreb pe tine: ce să fac cu tine ca să te țin curat și neatins de cel fără de lege și să nu fii găsit alături cu cel ce calcă în picioare sfințenia cea cerută acum pentru scăparea copiilor Mei? Ai văzut pe Israel când era răspândit printre cei din Egipt, că M-am dus și am însemnat peste casa lui, și când am trimis îngerul morții, a fost ocolit Israel. Dar acum, cum să-ți însemnez locul tău și ograda ta ca s-o bag sub ocrotire? Că fiul casei tale și fiica ta ies și se duc în lume și fac ce face lumea și poartă haine ca lumea, și nu iubește pe Dumnezeu copilul tău. Iată, iar îți spun, precum ți-am mai spus: dă de la tine mila cea dăunătoare și deosebește-te de cel ce nu vrea ca Mine și ca tine, și nu sta părtaș la îngăduința păcatului, și curăță de moarte ograda ta. Nu-ți mai lua în brațe copilul greșit, care cheltuie în fărădelegi sufletul său, că te scrie duhul rău și pe tine, tată, și îți găsește casa întinată, și nu mai este vremea să te întinezi. Și va fi iar ca în vremea lui Noe, și tu să fii ca Noe, cu toată casa ta, că iată, precum atunci oamenii mâncau și beau, se însurau și se măritau și nu credeau pe Noe, aidoma și acum este, și tot așa se va întâmpla, dar tu îndeletnicește-ți toată casa să fie găsită așa cum a fost casa lui Noe, sub curățenie, sub ascultare și plină de credință și de lumină cerească. Fii așa cum a fost Iov și nu sta nepăsător și roagă-te Domnului pentru cei ce nu ascultă din casa ta, și dacă Domnul vede că nu se ridică spre sfințenie și spre ieșire din duhul lumii, vine ceasul alegerii, și va fi tras fiecare acolo unde trage, și voi lucra prin rugăciunea ta și voi scoate de la tine pe cel ce nu ascultă de legea sfințeniei, care pregătește slava lui Dumnezeu, că vremea este așa cum scrie: «Cel ce este sfânt, să se sfințească încă, iar cel ce se spurcă, să se spurce încă».

Dacă nu vrea copilul tău să iasă azi din lume și din ale lumii, mâine nu mai poate ieși, tată, și rămâne lipit acolo unde trage, și va fi găsit acolo. Scoală-te și strânge casa ta și spune-i de la Dumnezeu și vezi ce alege casa ta, și fă început nou și curat și tainic în ograda ta și despică binele de rău la dreapta și la stânga și stai de veghe cu Mine în dreapta Mea, tată, și nu te apleca spre cel ce stă în stânga Mea. Stai de-a dreapta Mea până ce voi pune pe cel potrivnic sub puterea Mea. Când faci curățenie în casa ta, tu dai afară praful și gunoiul și ce este alterat și stricat, care împrăștie miros rău, și scuturi și mături și speli murdăria. Așa să faci și pentru Domnul, și pentru locul Său din casa ta, din ograda ta, și să miroasă a smirnă și a tămâie în casa ta, copil al Edenului care vine cu Mine.

Am trimis cuvânt ceresc peste poporul Meu și am spus să se întoarcă la hrana cea din Eden creștinul, ca să rămână viu și ca să se sfințească. Eu așa am lucrat cu tine, popor cules din lume, și ți-am adus de știre una câte una, cu ușorul, ca să nu ți se pară greu. Și când era calea mai largă, Eu strigam și îți spuneam că vine vremea să fie ușa strâmtă când va fi să intri în odaia slavei lui Dumnezeu, Care va veni înaintea ta ca să te întâmpine în necazul cel mare. Eu știu ca Mine și nu ca tine. Eu știu, tată, de ce-ți cer și această treaptă. Eu nu vreau să te las să-ți fie greu atunci când nimeni nu-ți va mai da nimic, și vreau să fii pregătit bine și din vreme, ca să te cunoască Dumnezeu și să-ți trimită atunci hrană cerească, așa cum i-am dat lui Israel în pustie, că și atunci am voit cu tot dinadinsul să-l fac curat pe cel ce era binecuvântat, dar el a poftit de pe pământ și a picat din cer, și nu s-a bucurat de mana care venea din cer. Așa este și acum: nu se bucură creștinul ca să învețe cum să se întoarcă acasă, și vrea ca pe pământ, dar Eu voi face cer pe pământ, și va fi precum în cer așa și pe pământ.

Primește, tată, vestirea Mea și hrănește-te cu cele ce au fost date la început spre hrana făpturii Mele, că vreau să sfârșesc cu duhul cărnii, cu duhul lumii din tine. Tu vezi bine că duhul poftește împotriva trupului, iar trupul, împotriva duhului. Să biruiască duhul, tată, să-ți fie duhul mai tare decât trupul, căci ceea ce iese de la trup, trup este, iar ceea ce iese de la duh, duh este. Eu am binecuvântat, așa cum spui tu, și am zis să se mănânce dacă omul a mâncat, dar de la început n-a fost așa. La început l-am făcut pe om și i-am suflat viață fără de moarte, și omul nu M-a ascultat, și a cunoscut moartea și a murit. Dar Eu voiesc să-i dau înapoi viața cea fără de moarte și tinerețea cea fără de bătrânețe, și aceasta este lucrarea la care voiește Domnul să ajungă.

Te-am ales pe tine, popor cules din moarte, și te-am urcat treaptă cu treaptă ca să te aduc până la sfințenia Mea, și ca să fii unealta Mea și să lucrez cu tine învierea cea mare care se așteaptă de tot cerul sfânt. Iată, am descoperit lumii lucrarea cuvântului Meu, care te-a însoțit pe tine din cer, și apoi am așezat un început nou și curat și sfânt în mijlocul oamenilor și am așezat trăire cerească, și voi mai așeza tot ce mai este de așezat, și apoi Mă voi slăvi în fața oamenilor de pe pământ și va înțelege făptura Mea taina Ierusalimului nou care vine din cer pe pământ, care coboară pic cu pic și care se întocmește prin cuvântul lui Dumnezeu.

O, popor român, tu ai dat din tine o pildă care a venit de la Duhul Sfânt întocmită. Nici un popor de pe pământ n-a mai dat-o; numai tu ai dat-o, și s-a scris profeție din sufletul tău, popor al slavei care vine cu Mine la tine, după cuvântul tău ieșit de la Duhul Sfânt. Eram cu ucenicii și cutreieram din loc în loc și slobozeam pilde și spuneam: «Cu ce voi asemăna împărăția cerurilor?», și multe pilde am lăsat spre învățătură și spre făptuire, căci tot cuvântul care iese de la Dumnezeu, care iese de la Duhul Sfânt, acela este faptă încă de la rostirea lui. O, popor român, tu ai dat din tine pilda despre împăratul care are tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, și dacă așa ai grăit, iată, Eu am ieșit cu această lucrare în întâmpinarea ta și am ales din tine și am început lucrul acestei împărății a Împăratului Cel ce are cele rostite de tine. Eu sunt Împăratul Care are acea împărăție, și voiesc să vin cu ea la tine și s-o las în tine și să încep cu tine întoarcerea spre începutul cel în care nu era moarte. Și va înceta orice știință, și va fi împărăție cerească, precum a fost întâi. Întoarce-te la starea cea dintâi, întoarce-te spre cele fără de moarte și bea din fructul vieții și fă, creștine, ce te învață Dumnezeu, căci toate se vor sfârși, dar Domnul va rămâne cu moștenirea Sa și cu fiii ei.

Iată, Verginica este cu Mine și se bucură cu duhul, și este slăvită și iubită și ajutată de toți sfinții cei de până la ea. Ea are trecerea acestor zile și este vie, și este viu și lucrător duhul ei. Ea are trecere mare, tată, că M-a purtat pe Mine vreme de douăzeci și cinci de ani, prin cuvânt, și acum, iată, și Eu sunt cuvântul ei, precum ea a fost cuvântul Meu, și n-a mai fost vreodată o lucrare mai mare ca aceea care a fost și este prin Verginica. Că dacă am luat-o, iată de ce am luat-o: ca s-o pot trimite iar la voi, ca să vă aducă spre cele ce au fost dintru început, ca iarăși să fie.

Verginica, fiică iubită, Eu, Domnul, poruncesc duhului tău să dea glas peste ieslea cuvântului care vine din cer cu Dumnezeu și cu trimișii lui Dumnezeu. Amin.

Adevăr adevărat grăiesc, că Verginica lucrează de lângă Mine; din cele cerești lucrează Verginica peste poporul ei.

Verginico, slobozește cuvânt, tată, Eu în tine, și tu în Mine, căci aceasta este plata lucrătorilor cei mari ai cerului, așa cum a fost pentru Moise și pentru Ilie, care au venit din cer și s-au așezat lângă Mine în ziua când Mi-am schimbat fața slavei în ochii ucenicilor Mei. Pace ție, fiică cerească! Pacea Mea și cuvântul Meu prin tine! Amin, amin, amin.

Verginica are poruncă dumnezeiască să lase glas și cuvânt peste ieslea cuvântului ceresc.

– Pace vouă, fiilor! Dacă aici este vreun fiu al lumii, acela poate și el spune cum au mai spus și alți fii ai lumii, care au spus despre voi că voi vorbiți cu morții.

Pace vouă, celor vii, care credeți în minunile lui Dumnezeu coborâte în vremea aceasta! Precum Domnul este viu și lucrează până peste toți vecii, și eu sunt vie și lucrez, că eu am fost unealtă dumnezeiască, făcută de Dumnezeu am fost, și n-am făcut ce am voit eu așa cum fac oamenii cei fără Dumnezeu, și am stat sub voința Celui ce m-a făcut, ca să-I fiu Lui unealtă, și trâmbiță să-I fiu, și cort, și să ridic fii din fii și apoi să vin întru cele cerești, și din cer să-l hrănesc și să-l adăp pe cel născut din cuvântul lui Dumnezeu care v-a grăit de la mine.

Pace vouă, măi fiilor! Pace vouă, celor ce mă cunoașteți cu trupul! Pace vouă, celor ce mă cunoașteți cu duhul! Dacă sfântul mucenic Mina a ieșit în calea celui ce l-a chemat și l-a însoțit pe el pe drumul primejdiei, așa să credeți și voi în însoțirea mea, dar lumea nu știe cum vine această lucrare. O, și biserica Domnului pe astfel de mărturii stă în picioare dacă stă, căci cei vii au lucrat și după trecerea din trup, și au lucrat cu adevărat, și a rămas la temelia credinței bisericii creștine lucrarea lor.

Dacă Domnul a lucrat prin mine atâtea minuni cât am stat cu voi, cum să nu fie aceeași lucrare de la mine când acum sunt cerească? Ba și mai mare lucrare se începe acum de la Domnul prin mine și prin duhul meu și prin arătarea mea între voi.

Eu am venit în calea ta, popor iubit și hrănit de Dumnezeu prin mine. Eu de aceea m-am dus; m-am dus ca să pot veni din cer la tine, și cu putere cerească să vin. Eu sunt cu tine ca să te ajut. Când ridici o greutate, eu te găsesc sub ea și mă bag sub ea lângă tine. Când intri prin spini și îți sângerezi picioarele și brațele, eu și acolo mă bag după tine, și te scot și te așez pe cărare și te îndemn să stai pe cărare. O, și tu nu vrei să intri la adăpost când vine Domnul și îți spune că toate se vor clătina. Eu sunt deasupra cu veghea și mă uit să te văd veghind, dar tu trudești mereu pentru grămada ta. O, copilul meu, caută să strângi numai ce-I place lui Dumnezeu, numai ce seamănă cu legea cea cerească și nouă, care va rămâne stăpână peste cele noi care vin de la Tatăl. Domnul iarăși vine, și vine cu legea sfințeniei, și nu vine cu altă lege așa cum dai tu să spui, că în afară de legea sfințeniei nu va mai fi altă lege. Cele vechi trec și se șterg, și se aștern în locul lor cer nou și pământ nou, și nimic necurat, nimic vechi, nimic omenesc nu va mai rămâne între cele noi. Și va fi hrană îngerească, așa cum a fost la început, și sfârșitul merge să se apropie de începutul cel dintâi. Iată, cei ce sunt furați de frumosul cel de azi și de minunile cele rele de azi, aceia niciodată nu vor putea cunoaște adevărul, că fața lumii a acoperit pe cele ce sunt din lume, și lumea s-a ascuns de adevăr.

Popor cu nume nou, stai aproape de mine și de duhul meu, care lucrează în tine cele cerești. Stai lângă mine, că eu sunt o făclie care te încălzește și te ține treaz, fiule. Căutați să semănați cu mine, și veți vedea apoi cu cine semănați și vă veți bucura. Eu mă arăt, dar dacă nu veți semăna cu mine cum veți putea îndura clipa aceea, fiilor?

Am venit spre tine, copil care te-ai depărtat de lucrarea mea, și grăiesc peste cel ce s-a depărtat și întreb: de ce ai plecat de lângă mine? Că eu voiesc să-ți aud glasul și să-mi spui: „O, dacă nu-i târziu, primește-mă iar, ca pe cel pierdut!“. Eu am venit mereu la voi și v-am spus să lăsați poverile, că poverile fac din voi pământ și nu mai știți să vă sculați pentru masa cerească. Iubiții mei, dacă voi sunteți ai lui Hristos ca să vă asemănați cu Domnul, apoi voi trebuie să vă asemănați între voi, unul cu altul să vă asemănați.

Sun din trâmbiță peste tot poporul meu. Am sunat și l-am adunat, de peste tot l-am adunat, ca să-i spun să folosească veghea cu un ceas mai devreme. Domnul te cheamă spre cele ce vor rămâne, te cheamă, popor iubit, și îți spune iar să fărâmi idolii tăi, și pofta s-o fărâmi, și fărădelegea s-o fărâmi din calea ta, că Domnul stă cu dragoste, stă cu timpul oprit ca să te bage la adăpostul Său și ca să dea drumul apoi la curățirea drumului slavei Sale.

Am venit cu Domnul în calea ta, popor al Ierusalimului, și iată, te îmbiu să mergi atent și să te tragi din fața mâniei care va veni. Sună și tu, așa cum am sunat eu și te-am adunat în casa ta și a mea, căci casa ta este lucrarea lui Dumnezeu, care te-a hrănit și te-a crescut pe tine prin mine. Sună și tu, și adună-ți casa și fă sfat și trezire. Fă-ți datoria, așa cum mi-o fac eu, și ieși din moarte, tu și toată casa ta. O, iată ce te povățuiesc eu: nu mai întinde mâna ca să mănânci din masa lumii, că tu ești un popor ales de Dumnezeu și deosebit pentru Dumnezeu. Stă satana pe la toate răspântiile, pe la toate colțurile ca să iei de la el și să mănânci și să bei și să nu fii curat. El iese în calea ta ca să-ți momească pofta și să te atragă să iei de la el, și el este întinat și murdar și rob și face lucrare rea pe pământ, ca să-ți iasă ție în cale și să te ademenească. Și dacă tu nu voiești să intri și să stai cuminte în ograda ta, în grădina ta, măcar atât să faci, să nu mai iei din mâna celor fără de Dumnezeu. Obișnuiește-te din timp, fiule, și te deprinde să-ți ai mâinile tale, că oamenii mănâncă oameni, mănâncă mortăciune și fac licoare din iad și pun spurcăciune în ea ca să te atingă pe tine de spurcăciune și să-ți slăbească mintea și credința și iubirea.

O, nu mai lua, creștine, învățătură de pe drum, căci ceea ce înveți tu, de pe drum luat, nu este bun pentru tine. Tu ești fiul lui Dumnezeu, și nu te băga în încurcarea limbilor celor străini de Dumnezeu. Mă uit la tine cum te duci pe drum și aduni știință și îți învălmășești mintea cu cele scrise de slugile lui antichrist, că toate cele ieșite azi sunt presărate cu otravă din iad ca să te facă să nu-L mai înțelegi pe Dumnezeu, ca să te facă să dai deoparte cele ce vin de la cer, cele ce izvorăsc din cuvântul lui Dumnezeu, și să nu-L mai înțelegi pe Domnul apoi.

Am spus copiilor mei cei ce sunt puși de veghe la ieslea cuvântului meu, le-am dat de știre să nu pună mâna pe nimic din ceea ce este astăzi ieșit, să nu cerceteze limbile cele încâlcite, care au ieșit să momească și să încurce calea spre cerul cel din Dumnezeu.

Nu mai pune mâna, creștine, ca să citești învățătura care vine de la om cu fața ascunsă. Nu mai căuta altceva decât cele ce-ți aduc eu, că eu știu ce-ți aduc, dar tu nu știi ce să iei ca să înveți. Tu nu-i cunoști pe cei ce se strecoară cu învățătură cu fața ascunsă. Aceia sunt slugile iadului, copilul meu. Întreabă-te tu de unde vin aceia, și stai bine, ca să deosebești duhul cel rău, care vine cu fața ascunsă ca să iei de la el și să te învinuiască apoi la Dumnezeu. Tu ești popor binecuvântat și ai hrană de la mine și ai apă neamestecată. De la mine ai ceea ce-ți trebuie ție, dar nu mai întinde mâna în alt blid, că eu am stat în fața ta cu Dumnezeu și ți-am spus ce să faci în vremea aceasta.

Mi-e dor de viața ta, de sfințenia ta, de duhul tău curat mi-e dor. Mă așteaptă Dumnezeu cu tine, popor al Noului Ierusalim. Sun din trâmbiță ca să te adun întru cele cerești, ca să suflu praful de pe tine, ca să te învăț să stai în haina nunții și să stai cu cerul la masă, și să stai cu mine.

Ferice de casele de creștini care n-au sub adăpostul lor vreun fiu al fărădelegii, că acelea vor fi sub acoperământul lui Dumnezeu. Vreau să scot moartea din voi și s-o arunc apoi în brațele ei și s-o ard, să nu mai caute spre voi. Luați mânuțele voastre și puneți-le la lucru pentru voi, că mâinile voastre sunt binecuvântate de Domnul, și nu vă mai folosiți de mâini străine. Pe cât puteți de mult începeți această trecere, și cerul va veni în ajutorul vostru.

Nu iubiți luxul, nu iubiți argintul, nu iubiți poftele veacului acesta. Salvați-vă copiii din mâinile lui antichrist, că se va frânge inima în voi când veți vedea pe copiii voștri fără de scăpare. Învățătura de afară este stricată mai mult decât oricând, și îți dezbracă de sfințenie copilul tău. O, dacă eu aș veni și ți-aș cere un copil ca să lucreze cu mine, tu nu te-ai teme să spui că e al tău și că nu-l dai. Și decât să te împotrivești, eu nu vin să ți-l cer, că împotrivirea ta ar însemna pieirea copilului tău, așa cum a arătat Domnul plata împotrivirii. Dar în brațele lui antichrist îți dai copilul, și la învățătura lui îl lași.

O, creștine, deschide ochii și uită-te bine ce fel de vreme este afară și nu mai lua în glumă cuvântul lui Dumnezeu care-ți spune să intri sub adăpostul Său și să-ți faci adăpost așa cum te învață Domnul. Vine vremea când nu mai poți să te urci pe carul sau pe cămila cezarului, că-ți va cere semnul, și dacă nu-l ai nu te va primi. Vine vremea să nu mai poți să mergi nici cu corăbiuța ta, că și acolo ai nevoie de cezarul, de la care nu poți lua și la care nu poți da tu, cel ce n-ai zis ca el. Dacă tu vei înțelege, va lucra Domnul prin tine sfărâmarea lui Antichrist și vei doborî planul lui și puterea lui, dar agonisește-ți putere prin lucrarea sfințeniei, copilul meu. Fii înțelept, că ți-a venit Domnul în ajutor ca să poți să-ți faci adăpost și ca să asculți, căci de la lucrarea ascultării de Dumnezeu va răsări sfărâmarea lucrării potrivnice lui Dumnezeu. Domnul strigă de multă vreme și îți spune de mult, fiule. Deschide cartea acestei lucrări, și nu vei mai putea spune că nu ți-a cerut Domnul să ieși din cele ce sunt astăzi.

O, mă uit, și mi se umple duhul de bucurie și de iubire pentru voi. Și iarăși mă uit, și mi se umple iarăși duhul, dar de durere se umple pentru unii din voi. Vai, fiilor, vai, că pe unii din voi v-au atins din plin învățăturile de azi și stricăciunea din care se nasc ele. Lasă-mă să te învăț, creștine, că vremea este prea rea, fiule, și este ascunsă de fața ta și nu știi s-o cunoști. Lasă-mă să-ți deschid mintea și înțelepciunea și lasă-mă în calea ta să stau, că eu privesc cu ochi cerești în jurul tău și văd lupi și vulpi care dau să te tragă în vizuina lor și să te sfâșie.

Măi creștine, ai grijă de copilul tău dacă zici că e al tău; ai grijă ca să-l ai, și dă-i mereu cele din cer. Dă-i și lui, și ia și tu pe cele de la Domnul, ca să ai și ca să fii, creștine. Tu ești ca aurul pentru Dumnezeu, dar să fii, copilul meu. Tu ești comoara lui Dumnezeu, dar să fii, și să nu te cheltuiești, că Domnul va răscumpăra cu tine toată făptura, cea care a fost și care este, și vei fi lumină de la Dumnezeu și vei sta peste întuneric și vei lumina pe veci.

Eu iar am să sun și am să te mai strâng ca să mănânci cu Dumnezeu și să-ți aduc la timp cele ce mai sunt, iar tu adună-te de pe drum și intră și veghează și te roagă. Te-ai supărat pe mine, popor iubit, când ți-am vestit să stai în căsuța ta și să lucrezi sfințenie peste tine, că nu mai e vremea să ieși și să treci printre morți. Dar eu știam și știu de ce ți-am cerut să nu mai ieși, și tu nici acum nu înțelegi cum vine această taină și de ce am venit ca să ți-o spun. În lume-i numai moarte, creștine. Mâinile și lucrul lumii sunt murdare și întinate, și tu ești popor binecuvântat și cu mâini binecuvântate. Învață-te să fii gospodar peste tine. Învață să fii cum au fost cei de la început, că tot pământul va fi să fie scos de sub talpa lui antichrist, și tu vei fi așezat pe pământ nou, după cum Domnul ți-a făgăduit.

Să fie pace între tine și Dumnezeu, și așa să trăiești în veci, căci Domnul a lăsat numai pace peste voi.

Pace vouă, copii ai lucrărilor cerești care lucrează pe pământ! Pace și răbdare sfântă! Pace sfântă peste voi, fiilor! Binecuvântați să vă fie de Domnul pașii întoarcerii întru ale voastre. Cerul vă aduce mulțumire, și veți simți plata cea bună pentru că ați venit să cinați cu Dumnezeu. Mirul Duhului Sfânt să curgă peste voi și să vă umple de puterea care vine de la lucrarea sfințeniei. Dau Domnului mulțumire și spun: Doamne, am făcut cum mi-ai poruncit. Amin.

– Pace ție, Verginico! Pace vouă, copii ai Noului Ierusalim! Pacea Mea cea sfântă să fie peste voi!

Eu sunt; Eu și trimișii Mei, și cine-i primește pe ei, pe Mine Mă primește, iar cine nu-i primește pe ei, pe Mine nu Mă primește acela, și tot așa va fi și el primit. Precum sunt Eu primit, tot așa va afla primire cel care primește.

Pace și Ierusalim nou peste tine, popor al slavei care vine de la Mine! Ierusalime, fii vrednic de numele tău nou, care vine la tine din ceruri, că slava Mea te va însoți, și vor cunoaște noroadele pe poporul Meu cel binecuvântat.

Amin, amin zic vouă, că s-a coborât la voi împărăția lui Dumnezeu și slava care vine cu ea, și tu, Ierusalime, vei fi poporul Domnului, căci Eu sunt Dumnezeul tău. Amin, amin, amin.

28-08-1993
_________________
“Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.”
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !