Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 12:17
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 3 - Jakob Lorber" 
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar


PostPosted: 20.10.2009, 01:44    Post subject: Capitolul 3 - Despre menirea și despre evoluția spirituală a omului Reply with quote

Capitolul 3
Despre menirea și despre evoluția spirituală a omului


1. Îngerul a spus: “Dimpotrivă, lucrurile sunt exact așa cum le-ai descris tu foarte bine. De aceea, ar fi bine ca cei treizeci de frați ai noștri să-și ducă sârguincioși viața după cum vor auzi de la frații aceștia ai noștri, și atunci ei vor deveni cât de curând frații noștri în toate.

2. Dumnezeu nu dă nici unui înger și nici unui om - care în realitate est e și el un înger în devenire - mai mult decât o viață proprie, dar îi dă puterea ca, prin forța sa, să atingă în viața aceasta o asemănare cât mai mare cu Dumnezeu, în toate. Atunci însă când un înger nou creat, sau un om, cunoaște bine calea sigură pe care poate ajunge oricând la deplina asemănare cu Dumnezeu, dar nu vrea să pășească pe ea, ei bine, atunci este doar vina lui că rămâne mai departe în muritoarea sa neasemănare cu Dumnezeu.

3. Firește că un spirit, oricât de desăvârșit ar fi el, nu-L poate ajunge în veci pe Dumnezeu în desăvârșirea Sa nelimitată; dar acest lucru nu ar trebui să-l tulbure cu nimic. Căci, oricum, el poate să facă tot ceea ce dorește - firește, după rânduiala lui Dumnezeu. El poate chiar ca, prin el însuși, să creeze până la urmă, asemenea lui Dumnezeu, ființe de sine stătătoare, dându-le o existență veșnică, liberă și, prin aceste ființe, poate căpăta o mare bucurie și fericire, asemenea unui tată pământean care este mândru de copiii săi - iar aceasta este cu prisosință o asemănare cu Dumnezeu!

4. Eu însumi am creat deja - din mine însumi – mai multe lumi de aștri în care înflorește viața pe deplin. Și toate acele lumi pot fi înzestrate cu de toate, chiar mai bine decât pământul acesta al vostru. Toate se dezvoltă acolo la fel ca și aici, iar spiritele au acolo, la fel ca și aici, o mare putere de desăvârșire. Și de ce n-ar avea această putere? Căci fiecare spirit vine de fapt din același Dumnezeu, chiar dacă multitudinea de germeni ai viitoarelor creaturi s-au și reprodus deja din germenii de la început de câteva miliarde de ori.

5. Iar dacă voi, deși sunteți urmași ai Satanei*, mai purtați încă în voi și spiritul lui Dumnezeu, cu atât mai mult urmașii puterii noastre creatoare se vor asemăna ei înșiși cu Dumnezeu!

6. Vedeți așadar, toate acestea le puteți face și voi dacă veți merge pe cărările ce vă vor fi arătate! Aceia dintre voi însă care nu vor dori să meargă pe ele, aceia vor purta singuri vina dacă vor rămâne în muritoarea lor neasemănare cu Dumnezeu, întru nesfârșita veșnicie.

7. De aceea, nimeni dintre voi să nu iubească lumea și trupul său mai presus decât spiritul! Ci cu toții să vă îndeletniciți mai ales cu cele spirituale, și atunci veți căpăta cât mai repede ceea ce este al spiritului, și anume asemănarea deplină cu Dumnezeu!

8. Aceia însă care se vor întoarce mai mult spre cele lumești și trupești, doar a lor va fi vina pentru faptul că vor rămâne pe același tărâm al întunericului morții.

(4*) Găsiți explicația acestei afirmații în: „Cine este Dumnezeu, cine este Lucifer, ce este omul?” N.r.

9. Orice creatură se poate transforma necontenit apropiindu-se tot mai mult de desăvârșire atunci când se străduiește să urmeze calea arătată de Dumnezeu. Odată însă ce ea s-a împotmolit într-un punct, mai ales la începutul marelui drum al vieții, ei bine, atunci firește că nu va mai putea merge mai departe, ci va sta în loc și se va prăpădi asemenea spicului pe timp de iarnă, atunci când - potrivit rânduielii lui Dumnezeu - se va fi dezgolit de rodul său.

10. De aceea, străduiți-vă și iarăși străduiți-vă întru spirit! Să nu regretați nici un pas făcut înainte! Căci fiecare faptă și fiecare pas sunt însoțite mereu de binecuvântarea lui Dumnezeu.

11. Și să nu credeți că eu, ca înger, aș fi deja până într-atât de desăvârșit încât să mă pot odihni. Învăț foarte multe prin însăși prezența mea aici și voi putea ajuta de acum înainte cu și mai multă înțelepciune în folosul propriilor mele creații. Și dacă eu, ca spirit curat și desăvârșit, mai am atât de nesfârșit de multe de învățat aici, cu atât mai multe aveți de învățat voi, care în privința desăvârșirii voastre vă aflați atât de mult în urma mea!

12. Mulțumiți așadar lui Dumnezeu pentru că v-a oferit preasfânta și binecuvântata ocazie de a putea face într-un ceas mai multe pentru spiritul vostru decât ați fi putut voi face în zece mii de ani în virtutea legilor voastre lumești!

13. Iată, asemenea șanse de mare bunăvoință sunt oferite doar arareori de Dumnezeu unei lumi; și, de aceea, toți aceia care au marele noroc sa fie părtașii unei asemenea șanse ar trebui să o folosească din toate puterile lor, în folosul spiritului lor.

14. Dacă Domnul Dumnezeu trimite undeva un profet sau își coboară harul asupra unuia dintre oameni, atunci cu toții ar trebui să vă adunați în jurul acestuia și să ascultați din gura lui Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, pentru binele vostru. Căci Dumnezeu insuflă harul Său unor asemenea oameni doar o dată la o sută de ani, în marile profunzimi ale dreptei înțelepciuni a cerurilor.

15. Iar profeți dintre cei foarte mari, prin care Dumnezeu le dezvăluie oamenilor de pe pământ multe din lucrurile cele profunde, sunt trimiși doar o dată la o mie sau chiar la două mii de ani oamenilor, pe de o parte pentru a le înfățișa în toate amănuntele căile viitoare pe care Dumnezeu le deschide pentru ca cei care vor să le urmeze să se apropie și mai mult de desăvârșire și, pe de altă parte, pentru a-i întoarce de pe cărările greșite pe care ei înșiși și le-au deschis, pe cei care au apucat într-acolo și pentru a-i călăuzi pe calea cea dreaptă.

16. Căci, vedeți, în marea creație a lui Dumnezeu totul merge fără încetare înainte, la fel ca timpul pământului, care nici el nu se oprește niciodată! Spiritele neprihănite fac mereu pași foarte mari. Iar fiindcă în împărăția spiritelor neprihănite se petrec necontenit asemenea progrese, creaturile muritoare de pe corpurile cerești din univers nu au voie să rămână în urmă, pentru a nu se afla la o distanță prea mare de împărăția spiritelor.

17. După apariția unor asemenea mari profeți, oamenii înaintează apoi și ei un timp prin propriile lor puteri, chiar dacă nu cu toții odată, ci doar fiecare în parte. De îndată însă ce în lumea spiritelor se produce din nou un mare salt înainte, strălucirea unui mare profet de odinioară - acum aproape uitată - nu mai este de ajuns pentru îndreptarea lucrurilor de pe pământ. De aceea, acest har îi este insuflat unui alt profet, și omenirea începe din nou să înainteze, chiar dacă la început doar în ceea ce privește lucrurile mărunte, pe urmele marelui salt produs în lumea spiritelor...

18. E drept că omenirea devine și ea cu timpul, de-a lungul a mii de ani, mai inventivă și scoate la iveală în cele din urmă lucruri la care generațiile mai vechi nici nu au visat.

19. Atunci însă când umanitatea atinge, după vreo douăsprezece - cincisprezece secole, un anumit punct culminam, ea intră în mod natural într-o perioadă de stagnare, așa cum este de altfel lăsat de Dumnezeu, pentru ca pe acest pământ să ființeze întotdeauna toate nivelurile de dezvoltare, încât oamenii mai înțelepți să poată înțelege că, numai prin puterile lor și fără apariția din timp în timp a unor revelații, omenirea ar rămâne milenii de-a rândul în același stadiu, fără să facă nici măcar un singur pas înainte, așa cum puteți vedea cu toții acest lucru la locuitorii de acum ai Indiei.

20. Dumnezeu îngăduie aceasta pentru ca oamenii care ajung vreodată acolo să se convingă ei înșiși că este exact așa cum v-am spus eu. Pe oamenii aceia, însă, va trebui să-i ridicați până la urmă voi, prin urmașii voștri. Căci, la popoarele care se află pe o treaptă de jos a formării spirituale, Dumnezeu nu trimite niciodată El Însuși vreun mare profet, ci le lasă să se ridice cu ajutorul popoarelor care au atins un grad mai înalt de dezvoltare grație revelațiilor. Și, pentru toate acestea, Dumnezeu își are motivele Lui de o înaltă înțelepciune.

21. Oamenii aflați pe o planetă a universului, situată pe prima treaptă dinaintea lui Dumnezeu, sunt însă datori să primească din toată inima și cu recunoștință o asemenea sarcină și să facă întocmai, căci altminteri va fi propria lor vină dacă mai apoi vor decădea, prin urmașii lor, mult în urma locuitorilor din India - cărora le vom spune sinesi - și vor ajunge până la urmă la fel de proști ca și dobitoacele! Spuneți-mi acum, voi - cei treizeci de frați ai mei - dacă ați înțeles tot ce v-am spus atât de limpede!”
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !