1. Zinca a spus: „Nobile prieten, înalte domn, noi înţelegem toate acestea foarte bine! Dar noi mai ştim încă ceva, ce se pare că tu nu ştii.”

2. Cyrenius: „Ce anume?”

3. Zinca: „Este iubita politică de stat. Prin ea, aproape din totdeauna şi în toate ţările de pe acest pământ, preoţimea are un anumit privilegiu, în virtutea căruia îşi poate permite să facă multe lucruri care pentru ceilalţi oameni ar fi considerate trădare. Preoţii sunt destul de îndrăzneţi să se impună celorlalţi oameni ca zei întrupaţi şi să se folosească de cuvântul Domnului după bunul lor plac. Şi nici un om nu se ridică împotriva lor, şi chiar împăratul trebuie uneori să privească cu zâmbetul pe buze la intrigile lor perfide. Aceasta datorită vechilor superstiţii înrădăcinate în popor, prin care oamenii sunt ţinuţi umili şi ascultători pentru ca să nu se răscoale împotriva regelui ţării când acesta dă legi pe care poporul cu greu le poate respecta şi pune pe umerii lui tribut greu.

4. Dacă însă li se dă voie preoţilor să taie şi să spânzure în locul lui Dumnezeu, împăratul nu se va lăsa deranjat de aceasta, chiar dacă aceşti adormitori ai poporului la caz de nevoie, uneori pe ascuns, dar alteori pe faţă, intră în pielea monarhului, vorbesc în numele lui şi chiar dau legi, dacă ei consideră că aceasta este folositor pentru popor, pentru statul lui şi, bineînţeles, şi pentru ei, ceea ce într-o provincie ca această ţară a evreilor, care este atât de departe de capitala imperiului, pare mult mai uşor de trecut cu vederea.

5. Dacă împăratul îi va trage acum la răspundere pentru falsa împuternicire, ei nu vor ascunde nicidecum că au făcut aceasta, chiar şi fără nici o presiune din afară. Dar vor fi în stare să-i spună împăratului şi cu ce scop au făcut aceasta, şi anume numai spre binele împăratului şi al statului! Şi îi vor demonstra împăratului până în cel mai mic detaliu şi clar ca lumina zilei de ce o asemenea faptă a fost necesară şi ce folos trage statul şi monarhul din aceasta. Iar împăratul va trebui până la urmă să-i şi răsplătească şi să-i laude pentru aceasta.

6. Ia-i tu azi la întrebări, iar după interogatoriu vei avea în mână tot atât de puţin împotriva lor ca şi împăratul însuşi, iar la sfârşit va trebui chiar să-i autentifici lui Irod această împuternicire, după ce ei îţi vor demonstra că acest act este necesar pentru a îngrădi prin el lăcomia de putere a lui Irod, îngrădire fără de care el şi-ar face în ascuns o mare putere cu ajutorul nemăsuratelor lui bogăţii şi avuturi, şi prin care Irod ar sta foarte categoric cu voi, romanii, la discuţii! Ei ar fi descoperit această secretă uneltire şi au fost iluminaţi «de sus» ce mijloace să folosească: să-i dea lui Irod o împuternicire împărătească pro forma, pe care el altfel şi-ar fi luat-o prin forţă. Dacă preoţii din Templu te vor întâmpina cu asemenea explicaţii, ce vei putea face tu, decât să-i lauzi şi să-i răsplăteşti?”

7. Cyrenius: „Eu aşa ceva nu pot să accept şi nu-ţi pot da dreptate. Dacă Irod uneltea un asemenea plan perfid şi voia să-l ducă la împlinire, de ce nu am fost eu în secret înştiinţat de preoţii Templului, când ei au aflat aceasta? Aş fi putut lua eu măsurile care se cuveneau împotriva acestuia! De la Ierusalim până la Sidon sau Tir distanţa nu este aşa de mare! Şi, în sfârşit, cum vor răspunde preoţii Templului de avuţiile şi de cele treizeci de cămile furate împăratului? Sunt de părere că le va fi totuşi destul de greu!”

8. Zinca: „Înalte prieten, înalte domn, ai multă înţelepciune ca om de stat, dar în această problemă se pare că nu eşti prea versat - la fel ca cineva care n-a avut sceptrul în mâna sa! Ca să-ţi demaşte ţie acest plan i-a reţinut un dublu motiv! Primul: pericolul în caz de întârziere, iar al doilea: evitarea oricărei vâlve care în această situaţie ar fi fost periculoasă! Căci dacă ai fi fost înştiinţat prea devreme, ai fi ocupat imediat întregul Ierusalim şi l-ai fi supravegheat foarte de aproape. Aceasta ar fi agitat întreg poporul şi l-ar fi umplut cu o ură amarnică împotriva voastră. Irod însă ar fi ştiut prea bine cum să folosească o asemenea situaţie împotriva voastră şi din aceasta s-ar fi putut isca un rău de necontrolat!

9. Ţinând seama de toate acestea şi prevăzând ce s-ar fi putut întâmpla, Templul a dispus din înţelepciunea lui «dumnezeiască» de această cale prin care fără multă gălăgie a prevenit această dezvoltare anarhică. La timpul potrivit însă, te-ar fi înştiinţat pe tine şi pe împărat despre tot ce s-a petrecut aici, însoţind aceasta de sfaturi despre ce trebuie făcut în continuare. Avuţiile care erau pentru împărat ţi le-ar fi putut returna oricum de-abia atunci când ar fi sosit momentul potrivit de a te fi înştiinţat de toate acestea.

10. Când tu, înalte prietene şi domn, vei primi asemenea răspunsuri la întrebările tale, spune-mi dacă, urmărind o politică înţeleaptă, vei putea face altceva decât să-i lauzi pe preoţii Templului şi, după lege, să-i răsplăteşti, cum fiecare negustor cinstit este răsplătit cu zece la o sută!”

11. Cyrenius: „Cum, când eu însumi sunt convins de marea răutate a preoţilor din Templu, să-i laud şi să-i mai şi răsplătesc pe deasupra?! Nu există nici un mijloc şi nici o cale ca să-i dăm în vileag pe aceşti fraţi ai Satanei?”

12. Zinca: „Am o întrebare importantă: cine crezi că îi cunoaşte mai bine pe aceşti cavaleri perfizi, Zinca sau tu?! Dacă aş putea cu o singură răsuflare să le distrug Templul şi toate sinagogile, crede-mă, nu aş sta pe gânduri nici măcar o clipă! Lucrurile însă stau astfel încât nici măcar un zeu nu-ţi poate da alt sfat decât să priveşti cu zâmbetul pe buze la intrigile lor viclene. La timpul potrivit vei primi o povaţă înţeleaptă.

13. După calculul meu şi după cel al lui Ioan, de acum în patruzeci de ani li se va împlini soarta şi vor cădea, iar voi va trebui să cuceriţi din nou întreaga Iudee şi întregul Ierusalim şi să le distrugeţi cuiburile din temelii, înainte însă de acest răstimp nu se va putea face nimic sau aproape nimic împotriva lor, în afară de ceea ce ţi-am spus eu mai devreme. Dacă vrei însă să ai rezolvarea imediat, atunci fă aşa precum ţi-am spus, altfel lucrurile vor lua o întorsătură proastă!”