Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 10:30
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 4 - Jakob Lorber" 
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar


PostPosted: 30.12.2009, 09:00    Post subject: Capitolul 162 - Crearea lui Adam și a Evei Reply with quote

Capitolul 162
Crearea lui Adam și a Evei


1. Eu am spus: „Această remarcă despre Moise nu este chiar greșită, dacă este judecată cu mintea lumească; dar, cu înțelegerea spiritului, Moise este cu totul altceva decât îți pare judecând după sunetul cuvintelor. De altfel, judecând după sunetul cuvintelor, scrierea principală nu este atât de diferită de adăugirile ulterioare precum crezi tu, pentru că adăugirile sunt de fapt comentarii la opera de bază și descriu mai detaliat, chiar dacă într-un mod spiritual, cum a avut loc crearea omului.

2. Cum trebuie însă înțeleasă din punct de vedere natural această devenire v-am arătat în această noapte, atunci când a fost nevoie. Iar Matael, care cunoaște foarte bine știința corespondențelor, v-a explicat acum câteva zile cum trebuie înțelese scrierile lui Moise. Și trebuie să-ți atrag din nou atenția, prietene Cyrenius, că ai o memorie foarte scurtă! Căci Eu ți-am împrospătat din nou memoria, și acum ar trebui să fii în stare, dacă îți dorești cu putere, să te folosești mult mai bine de ea. În ceea ce privește îndoiala ta referitoare la crearea omului, am să vă mai povestesc în plus ceva, astfel încât tu și alții câțiva să vă dați seama cum trebuie înțelese lucrurile cu adevărat.

3. Vedeți, tot ceea ce Moise vrea să spună cu istoria creației se referă numai la dezvoltarea spirituală a primului om și numai prin corespondență și la cea a primei perechi de oameni.

4. De altfel, trupul lui Adam a fost creat din voința lui Dumnezeu și în ordinea de viață așa cum v-am arătat, din particule de eter ale celui mai nobil lut pământesc. După ce el, plin de experiențele pe care le-a acumulat din voința divină, a atins acea putere datorită căreia în jurul lui s-a format o sferă de viață foarte intensă și, pe când era cufundat odată într-un somn foarte adânc, obosit fiind de muncă și călătorii, atunci a sosit vremea de a aduce în sfera lui de viață unul dintre sufletele naturale care a fost cules de pe una dintre treptele de dezvoltare ale naturii care vă sunt cunoscute.

5. La voința Tatălui Ceresc, acest suflet, odată ce a pătruns în sfera de viață a lui Adam, a început să-și formeze un trup din particulele acestei sfere de viață sau, altfel spus, din aburul vital bogat și foarte plăcut al sufletului lui Adam, în același fel cum și în ziua de azi obișnuiesc să facă sufletele răposaților, atunci când vor să apară oamenilor pentru câteva momente. Iar sufletul și-a format acest trup în trei zile.

6. Când Adam s-a trezit, și-a văzut lângă el, plin de mirare și bucurie, contrapartea, care era bineînțeles foarte atrasă de el, deoarece provenea, după trup, din aceeași ființă.

7. El a simțit cum în dreptul inimii îl apasă ceva, dar foarte plăcut, iar uneori simțea un fel de gol - acesta a fost începutul iubirii dintre bărbat și femeie - iar Adam nu s-a mai putut despărți niciodată de imaginea care îi crea atâta plăcere. Oriunde mergea, femeia îl însoțea, iar dacă femeia mergea undeva, el nu putea s-o lase singură. El a simțit importanța femeii și a iubirii ei, și de aceea a spus în unul dintre momentele lui de clarviziune: «Eu, bărbatul, și tu, femeia, care ai fost zămislită prin voința divină din coasta mea de lângă inimă, suntem un singur trup; tu ești partea cea mai dragă vieții mele și așa va rămâne; și bărbatul își va părăsi tatăl și mama, rigoarea și grijile lui. Și se va lega de femeia lui!»

8. Acolo unde se spune că Dumnezeu a acoperit cu carne acea parte de unde El a luat coasta, sper că nu este vreunul dintre voi atât de prost încât să creadă că Dumnezeu l-a rănit pe Adam, pentru a-l lipsi de o coastă, pentru ca, dintr-o coastă mititică, să iasă o femeie mare. Coastele sunt un înveliș protector al delicatelor organe vitale.

9. Când cineva ca David zice: «Dumnezeu, cetatea noastră și scutul nostru puternic!», poate cineva să înțeleagă cum că Dumnezeu ar fi într-adevăr o cetate din pietre ori un scut mare?!

10. La fel stau lucrurile și cu coasta din care s-ar trage Eva! Ea, coasta, este doar un simbol, prin care de fapt se face referire la iubirea profundă, vie și puternică a lui Adam. Și coasta, ca scut al lăcașului acestei iubiri, a fost amintită în scrierile lui Moise în primul rând pentru că apără viața și, prin aceasta, fiind un scut trupesc pentru viață, o reprezintă ca imagine; iar în al doilea rând, o femeie bună, credincioasă și cuminte poate fi privită, de asemenea, ca un scut care apără viața bărbatului și poate fi de aceea foarte bine considerată ca o coastă a bărbatului; și, în al treilea rând, sfera de viață exterioară este un scut protector atotputernic pentru viața sufletului, fără de care omul n-ar putea trăi nici măcar zece clipe.

11. Eva a luat naștere din preaplinul eterului vital al lui Adam, iar cum acest eter vital provine din regiunea coastelor și a scobiturii pieptului și învăluie apoi omul în întregime, Moise, căruia limbajul în imagini îi era foarte cunoscut, a descris foarte corect crearea Evei din coasta lui Adam și acoperirea cu carne a rănii de către Dumnezeu. Căci tocmai Eva era carnea care s-a format din eterul vital al lui Adam, cu care Dumnezeu a înlocuit pierderea din eterul vital, acoperindu-i rana cu carnea Evei, care lui Adam îi era deosebit de plăcută și care era de fapt tot carnea lui.”
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !