Acustic Milenar
|
Posted: 31.12.2009, 18:40 Post subject: Capitolul 231 - Binecuvântarea unei împreunări aflate în buna rânduială divină |
|
|
Capitolul 231
Binecuvântarea unei împreunări aflate în buna rânduială divină
1. (Domnul): Pentru acei oameni printre care a scăpat preacurvia și face pradă, ca o adevărată ciumă sufletească, acolo vestirea Evangheliei nu-și are rostul! Căci cum ar trebui și cum ar putea să vorbească cineva pentru urechi surde și să facă semne în fața orbilor? Iar unde adevărul nu poate fi vestit, acolo cum ar putea să pătrundă de altundeva sau din altceva o lumină în suflet, decât din lumina adevărului sufletului, și din ce să se formeze sfera exterioară de viață?! Numai prin adevăr poate fi întărit sufletul, ca astfel să devină liber și să se umple tot mai mult cu lumină, pentru că sufletul numai prin adevăr va deveni tot mai harnic, mai plin de iubire și de lumină.
2. La acele popoare la care s-a răspândit preacurvia și incestul, oamenii sunt lipsiți de sfera exterioară de viață, sunt greoi, lași și nesimțiți și nu mai găsesc nici o bucurie pentru lucrurile înalte sau sfinte. Preocuparea lor principală este pofta animalică. Toate celelalte nu-i interesează deloc sau prea puțin.
3. De aceea, aveți grijă ca această pacoste să nu-și facă cuibul pe niciunde și aveți grijă, chiar și atunci când sunteți căsătoriți, să fiți cumpătați, să nu vă pierdeți controlul și să nu faceți dragoste atunci când nu simțiți deloc iubire pentru soția voastră, ci sunteți mânați doar de pofte trupești nestăpânite!
4. Cine își deranjează însă nevasta - din cauza poftelor lui trupești exagerate - atunci când aceasta este grea (însărcinată), acela strică rodul încă din pântece și sădește în el păcatul incestului. Căci, într-o astfel de situație, acel demon care îi ispitește pe soți să se împreuneze peste nevoile naturale și mai ales atunci când iubirea lipsește, este același care va trece potențat și înmiit în rodul din pântece.
5. La zămislirea unui copil trebuie foarte mult ținut seama ca împreunarea să nu se facă dintr-o poftă trupească ordinară, ci din iubire adevărată și dintr-o adevărată armonie sufletească, iar femeia care a prins rod să fie lăsată în pace încă șapte săptămâni bune după ce a născut!
6. Copiii care au fost zămisliți în acest fel, dintr-o mare iubire, și au fost lăsați să crească liniștiți în pântecele mamei, fără să fie deranjați în modul arătat mai sus, vor putea veni pe lume chiar având sufletul desăvârșit. Este ușor de înțeles pentru oricine că un suflet desăvârșit poate mult mai ușor să se preocupe de dezvoltarea lui spirituală decât unul stricat, la care trebuie mereu cârpit și lipit câte ceva. Iar în plus, în cazul sufletului desăvârșit, acesta este pur și luminos pentru că nu este întinat de demonii incestului, care sunt inoculați cărnii și sufletului embrionului la fiecare act dezmățat de împerechere.
7. Încă din cea mai fragedă copilărie, un astfel de suflet sănătos, asemenea unui Samuel, se poate ridica foarte ușor spre Dumnezeu, cu adevărată dragoste copilărească nevinovată! Și ce minunat va fi caracterul acestui copil și astfel cât de luminoase vor fi semnele cu care vor fi impregnate fragedele tăblițe ale creierului său, înaintea semnelor materiale. În această lumină, copilul își va putea explica bine și corect imaginile materiale care vor veni mai târziu, pentru că aceste imagini au fost gravate pe un suport viu, plin de lumină, și ele pot fi ușor deslușite de către suflet, mereu și mereu, și pot fi cu adevărat înțelese.
8. La acești copii începe devreme să se formeze sfera exterioară de viață; ei vor căpăta ușor și foarte de timpuriu darul clarvederii și tot ce există în Ordinea divină se va supune voinței lor. Ce sunt, pe lângă ei, copiii stricați deja încă din pântecele mamei lor? Vă zic vouă: nu mai mult decât umbre ale vieții! Și care este vina? Aceea pe care v-am arătat-o: desfrânarea!
9. Mai târziu, când Cuvântul Meu va fi vestit de voi, să nu lipsească această învățătură! Ea pregătește pământul vieții și îl curăță de spini și mărăcini de la care nimeni nu a cules vreodată struguri sau smochine. Odată ce pământul a fost bine curățat, este ușor să semeni nobila sămânță vie în brazda luminată de o fire luminoasă și încălzită de flacăra iubirii. Nici o sămânță nu va fi risipită, ci va încolți și va da roade vii! Dar pe un pământ sălbatic și necurățat, puteți semăna ce vreți că nu veți avea niciodată o recoltă binecuvântată!
10. Un om care răspândește Cuvântul Meu oamenilor este asemenea unui semănător care a luat cea mai bună sămânță și a semănat-o pe tot pământul pe unde a mers.
11. Multe semințe au căzut pe nisipul arid ori pe stânci, iar când a venit ploaia peste ele, bobitele au început să încolțească. Dar ploaia a încetat în curând, iar vântul și soarele au supt repede apa de pe solul tare, iar mugurii abia încolțiți au murit și n-au mai apucat nici unul să dea roade.
12. Altele au căzut între mărăcini, au avut apă și au încolțit. Dar foarte curând lăcomia buruienilor dimprejur le-a sufocat și le-a luat toată hrana și astfel n-au ajuns nici ele să rodească.
13. O parte însă au căzut pe drumuri și cărări. Acelea nici măcar nu au apucat să încolțească, pentru că au fost curând călcate în picioare de către oameni sau înghițite de păsări! Nici ele nu au dat roade!
14. Doar puține au căzut pe pământul roditor. Acelea au încolțit și au dat o recoltă bună și bogată.
15. Această parabolă vă servește ca să vedeți că nu trebuie să dați mărgăritare la porci! Dar mai ales înseamnă că pământul trebuie mai întâi curățat și îngrășat și abia apoi se va începe cu semănatul cuvântului-sămânță, și astfel munca cea grea nu va fi zadarnică! La răspândirea Cuvântului Meu cel viu nu ajunge doar intenția bună; ea trebuie condusă de o adevărată înțelepciune de viață - altfel un semănător binevoitor al Cuvântului Meu poate fi asemuit cu profetul Bileam, al cărui măgar era mai înțelept decât el!
16. Vezi tu, prietenul Meu Cyrenius, din tot ce ți-am spus Eu până acum, nu ai aflat încă răspunsul direct la ceea ce M-ai întrebat și, în adâncul inimii tale, vrei să îmi amintești aceasta. Eu însă îți spun că, dacă ți-aș fi împlinit dorința imediat, nu ai fi putut trage prea multe foloase din aceasta. |
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial ! |
|