1. (Domnul): „Tu ai să întâlneşti păgâni, mai ales în părţile de miazănoapte ale împărăţiei tale, care, cândva, va fi cea mai mare de pe pământ; unii dintre ei vor fi chiar foarte întunecaţi, şi la ei va fi greu să aduci lumina adevărului. Să nu foloseşti însă puterea care ţi-a fost dată împotriva lor! Tu poţi, acolo unde este nevoie, să îi abordezi foarte serios, dar nu cu sabia sau cu semne neobişnuite. Căci sabia va tăia doar superficial adâncile rădăcini ale superstiţiei, iar ele vor deveni şi mai puternice în adâncurile acestor oameni. Iar cu semne nepotrivite nu ai reuşi decât să înlocuieşti un fanatism cu altul! Acele popoare care vor vedea semnele tale vor deveni cei mai aprigi duşmani ai vecinilor lor încă necredincioşi şi-i vor prigoni cu sabia şi focul, iar vechii credincioşi vor face la fel cu noii credincioşi! Şi ce s-ar câştiga până la urmă prin aceasta?

2. Şi cum învăţătura Mea este o adevărată solie de pace din ceruri, ea nu trebuie să aducă ceartă, discordie şi război printre oamenii şi popoarele pământului! Acestea să fie ocolite pe cât vă stă în putinţă. Din partea Mea, ca acestea să fie ocolite, nu trebuie decât să vă iau sub puterea voinţei Mele atotputernice, dar astfel fireşte că veţi deveni incapabili să gândiţi şi să făptuiţi altfel decât este voinţa Mea, şi cum ar rămâne atunci cu libertatea voastră de voinţă?! Dacă Eu aş fi voit aceasta, nu aş fi avut niciodată nevoie să vin Eu însumi întrupat în această lume. Puterea Mea atotcuprinzătoare şi veşnică v-ar fi supus şi fără acest trup şi v-ar fi impus să ziceţi şi să faceţi una şi alta, indiferent de ceea ce v-au spus odinioară profeţii. V-ar fi ajutat însă aceasta la ceva? Prin aceasta aţi fi putut deveni, asemenea negrilor acestora, suflete desăvârşite, însă doar cu greu aţi mai fi ajuns să fiţi vreodată copiii Domnului.

3. De aceea însă, pentru ca voi înşivă să deveniţi vestitori pe deplin liberi ai Cuvântului Meu din veci, am venit Eu în trup la voi pe acest pământ unde Eu am pus temelia şcolii pentru copiii Mei în veci, pentru ca voi, copiii Mei liberi, să aflaţi liberi din gura Mea Cuvântul, să-l cântăriţi şi să-l răspândiţi mai departe la popoarele pământului; iar cine, în puritatea lui, îl va primi de bunăvoie, acela va fi primit liber între preafericiţii copii ai Domnului.

4. Cine însă va primi prin orice fel de silnicie, cu forţa, această învăţătură a Mea, pe care v-am dat-o acum vouă, acela nu va fi primit între copiii Domnului până nu se va îngriji din propria-i voinţă liberă, aici ori pe lumea cealaltă, să primească preacuratul Meu Cuvânt şi de bunăvoie să facă din el firul călăuzitor al vieţii lui.

5. Din păcate Eu văd cât de trist vor arăta lucrurile cu această învăţătură a Mea peste câţiva ani, după ce Eu Mă voi întoarce în casa Mea. Eu văd însă şi cum, în mici aşezări, ea va fi păstrată curată ca soarele până la sfârşitul timpurilor! Şi aceasta este o mare bucurie pentru adevărata Mea inimă de Tată. De rest să nu vă faceţi griji, căci din mulţimea de porci nu veţi putea să faceţi niciodată filosofi. Aceste fiinţe se vor mulţumi în curând şi cu lături. Căci Eu chem mereu: «Veniţi cu toţii la Mine, voi cei asupriţi şi împovăraţi din greu, căci Eu vreau să vă aduc la toţi uşurare.» Dar mulţi nu vor auzi chemarea Mea şi nu o vor urma!”