Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 18:43
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 4 - Jakob Lorber" 
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar


PostPosted: 31.12.2009, 20:27    Post subject: Capitolul 261 - Creșterea sferei exterioare de viață a omului Reply with quote

Capitolul 261
Creșterea sferei exterioare de viață a omului


1. (Domnul): „Dar nu numai nubienii se pot înțelege ușor cu animalele. Și albii sunt în stare de așa ceva, după ce s-au purificat pe deplin. Când sufletul este cu totul curat și, prin aceasta, sănătos și puternic, el începe a împinge preaplinul sferei lui de viață exterioară peste granițele trupului său, și aceasta cu atât mai departe cu cât mai puternic și mai viu este el în el însuși.

2. Este, într-o anumită măsură, la fel dacă v-ați închipui un cărbune care mocnește într-o cameră întunecată. Cărbunele va răspândi doar o lumină slabă încât cu greu se poate desluși ceva în imediata lui apropiere. Dacă însă va fi suflată cenușa de pe el, care poate fi considerată materia din suflet, atunci lumina lui va fi mai puternică și vei putea vedea mai departe și mai bine în jurul lui. Dacă vei sufla mai tare și mai tare, de pe suprafața lui înroșită de foc și strălucitoare se va răspândi atâta lumină încât la nevoie se pot vedea destul de clar toate lucrurile din acea încăpere. Iar atunci când cărbunele va arde cu flacără albă, prin aceasta se va lumina bine încăperea și toate lucrurile vor putea fi bine văzute în culorile lor.

3. La fel este și cu sufletul curat. Cărbunele acoperit de cenușă este asemenea unui suflet îngropat de tot în trup. Este nevoie de tot focul viu din el pentru formarea materiei din jurul lui, astfel că nu-i mai rămâne putere pentru formarea unei sfere exterioare de viață! Unui astfel de suflet foarte material îi este cu neputință să simtă vreodată ceva dintr-un dar deosebit și înalt. La el nu se mai cunoaște nimic din stăpânul tuturor creaturilor și nici măcar o urmă de cunoaștere a sferelor sufletești de viață; el nu aude nici o voce interioară a spiritului și nici vorbă să înțeleagă limba animalelor sau a plantelor - lucruri care erau la fel de bine cunoscute strămoșilor, precum vouă vă este binecunoscută forma exterioară a lucrurilor. Căci de unde să aibă putere sufletul să lumineze acestea prin sfera lui exterioară de viață, când eterul lui luminos nu-i ajunge nici măcar să se lumineze pe el însuși și astfel să se poată cunoaște?!

4. Un astfel de suflet nu va cunoaște până la urmă nimic din existența lui, nu-și cunoaște alcătuirea, iar dacă aude ceva spiritual despre el însuși, aceasta îl va îngrețoșa; el se înăbușă până aproape să leșine la vederea unui suflet răposat asemenea lui și se împotrivește la vederea unei mari minuni. Ce se poate face cu un asemenea suflet?

5. Ah, dacă însă un suflet, printr-o mărturie a cuiva în care se poate avea încredere sau prin convingere proprie, este mișcat spiritual și, asemenea cărbunelui, se aprinde plin de viață, el începe abia atunci să se simtă pentru prima dată ca suflet și să-și cunoască structura. Dacă vântul spiritual va fi tot mai puternic și mai puternic, sufletul va deveni el însuși mai luminos și mai strălucitor, iar sinele lui va fi tot mai strălucitor, mai curat și tot mai diferit de materie, recunoscând această diferență, iar lumina lui va începe să strălucească în afara lui și astfel să formeze sfera exterioară de viață.

6. Cu cât mai puternic și dezlănțuit întețesc vânturile spiritului focul din suflet, cu atât mai strălucitoare și mai plină de viață va fi sfera exterioară de viață a sufletului. Ceea ce va pătrunde într-o astfel de sferă exterioară de viață a sufletului, aceasta va fi luminată de suflet și va fi recunoscută pe deplin de acesta și corect apreciată.

7. Când sufletul a atins în el cea mai puternică lumină, la fel cum cărbunele arde ca jarul cu flacăra albă, sfera lui exterioară de viață va atinge cea mai mare și cea mai intensivă întindere, prin care sufletul va deveni acum adevăratul stăpân al tuturor creaturilor, pentru că el se poate pune în legătură, prin intermediul acestei sfere luminoase de viață, cu toate creaturile din jurul lui.”
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !