1. Nicodim a spus: Totul este clar pentru mine, în afara unui singur lucru: este vorba despre acest extraordinar Fiu al omului, fără de care toată această conversaţie înţeleaptă şi toată această minunată discuţie este inutilă! La ce foloseşte credinţa dacă acest Fiu al omului nu este aici! Nu putem să-L facem să apară din aer sau dintr-o idee abstractă! Spune-mi unde pot să-L găsesc şi poţi fi sigur că voi merge în întâmpinarea Lui cu credinţa cea mai profundă".

2. I-am spus: "Dacă n-aş fi văzut această credinţă în tine, tu nu ai fi primit o asemenea învăţătură! Ai venit noaptea şi nu ziua, deşi ştiai, ai văzut faptele Mele! Dar pentru că ai venit noaptea, ceea ce corespunde nopţii sufletului tău, este de înţeles că nu poţi pricepe încă nimic referitor la acest Fiu al omului.

3. Adevăr îţi spun, dacă cineva îl caută pe Fiul omului în toiul nopţii pentru că îi este ruşine să o facă la lumina zilei, în faţa tuturor, de frică să nu fie criticat, nu are multe şanse să-L găsească. Tu trebuie să ştii bine, căci tu eşti unul dintre cei mai înţelepţi evrei, că noaptea, oricare ar fi ea, nu ajută pe nimeni să caute şi să găsească. Dacă doreşti cu adevărat să-L găseşti, va trebui să-L cauţi pe Fiul omului ziua şi nu noaptea.

4. Eu nu pot decât să-ţi spun: Du-te să-l vezi pe Ioan, care botează cu apă la Enon, aproape de Ierusalim. El îţi va spune dacă unicul Fiu al lui Dumnezeu este sau nu deja aici! II vei întâlni acolo!"

5. Nicodim a spus: 'Ah! Dragă învăţătorule, asta va fi dificil; în fiecare zi am treabă până peste cap şi nu reuşesc să-i dau de capăt. Gândeşte-Te că sunt în oraş şi în împrejurimi mai mult de opt sute de mii de locuitori, inclusiv străini, şi trebuie să mă ocup de ei, din moment ce sunt primarul lor. In plus, am problemele zilnice ale Templului, pe care nu pot niciodată să le amân. Dacă această graţie nu îmi este oferită aici, la Ierusalim, va trebui, din nefericire, să renunţ. Cele trei zile care mi-ar trebui pentru a merge la Ioan ar echivala pentru altcineva cu trei ani de absenţă!

6. Iartă-mă aşadar că nu pot să-Ţi urmez sfatul, dar nu ezita să vii să locuieşti la mine de fiecare dată când vei veni la Ierusalim cu discipolii Tăi. împreună cu toţi ai Tăi, vei regăsi întotdeauna în mine un protector şi un prieten sincer. Casa mea este destul de mare pentru a putea găzdui aproape zece mii de persoane; ea este situată în piaţa lui David, în interiorul porţii lui Solomon, numită Poarta de Aur. De fiecare dată când vei veni, totul va fi pus la dispoziţia Ta, tot ce stă în puterea mea. Dacă ai nevoie vreodată de ceva, indiferent ce, cere-mi şi îţi va fi pus la dispoziţie.

7. Vezi Tu, în mine s-a petrecut ceva absolut inedit. Te iubesc, dragă învăţătorule, mai mult decât orice pe lume şi această iubire îmi spune, într-un anumit fel, că eşti chiar Tu însuţi acela pentru care mă trimiţi la Ioan, la Enon! Ceea ce simt poate fi fals, dar dincolo de voinţa mea, Te iubesc, dintr-odată, din adâncul inimii mele şi Te recunosc ca un mare învăţător al adevăratei înţelepciuni divine. Da, faptele Tale - care nu condamnă pe nimeni niciodată - m-au umplut de cea mai profundă fericire. Marea Ta înţelepciune mi-a cuprins toată inima".

8. Eu i-am spus atunci: "Ai răbdare încă o vreme şi totul se va lumina în mintea ta! Peste puţin timp voi reveni şi voi fi oaspetele tău; atunci vei şti totul!

9. Urmează-ţi inima! într-o singură clipă, ea îţi va spune mai mult decât cele cinci cărţi ale lui Moise şi ale profeţilor la un loc, pentru că, vezi tu, nimic nu este mai adevărat în om decât iubirea. Nu conta decât pe ea şi vei porni la drum ziua. Şi încă ceva:

10. Aş vrea să Mă întorc în Iudeea pentru a anunţa acolo împărăţia lui Dumnezeu. Tu eşti conducătorul acestui ţinut; doresc să-ţi cer, nu pentru Mine, ci pentru discipolii Mei, permisul de liberă trecere pe care legea romană o cere evreilor, pentru ca discipolii Mei să nu aibă nici o problemă cu vama şi cu plata drumurilor. Copiii sunt liberi, dar trebuie să aibă acest act. Mi-ar fi uşor să Mă descurc cu oricâte legiuni, dar nu vreau să deranjez pe nimeni, iar Eu respect Legea Romei. Fii aşadar amabil şi procură-Mi un permis de liberă trecere".

11. Nicodim a spus: "îl vei avea imediat, dragă învăţătorule; îl voi redacta chiar eu şi Ţi-l voi aduce peste o oră, căci locuinţa mea nu este departe de aici".

12. Grăbindu-se, Nicodim a fugit acasă la el şi a revenit o jumătate de oră mai târziu cu acest permis de liberă trecere. Având în mână această atestare pe pergament, i-am dat cu dragă inimă binecuvântarea acestui minunat Nicodim. El a primit-o cu lacrimi în ochi şi M-a rugat încă o dată să binevoiesc să locuiesc la el atunci când voi reveni la Ierusalim, ceea ce i-am şi promis. Dar i-am făcut recomandarea de a veghea la purificarea Templului. El mi-a promis acest lucru şi ne-am despărţit în zori.