1. Simon Petru a spus: "Doamne, cine Te-ar părăsi, cine nu ar vrea să Te slujească? Numai Tu ai Cuvântul vieţii, pe care nimeni altcineva nu îl poate avea. Cere-ne ce vrei, dar nu ne cere niciodată să Te părăsim. Fii răbdător cu slăbiciunile noastre şi întăreşte-ne prin graţia Tatălui care este în ceruri şi care Te-a întărit şi pe Tine, atât de minunat, ca să fii pe deplin una cu El!

2. Şi, după cum ne-ai învăţat pe munte, noi îi cerem lui Dumnezeu în Numele Tău: Tatăl nostrum care eşti în ceruri, fie împărăţia Ta, facă-se voia Ta sfântă, iartă-ne nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşelile greşiţilor noştri'".

3. Eu am spus: "Simon, îmi place mai mult ceea ce spui acum decât ceea ce spuneai adineauri despre lege şi pedeapsă. La ce-I folosesc unei naţiuni pacea şi ordinea obţinute prin violenţă? Asta nu durează decât un timp, dar când diavolii se simt prea reprimaţi, ei sar şi distrug cu sarcasmele lor oribile legile şi legislatorii, pentru că cei care trebuie încă să fie ţinuţi şi conduşi cu forţa sunt diavolii! Dar cel care se lasă condus de iubire, blândeţe şl răbdare, seamănă cu un înger al lui Dumnezeu; el este demn de a fi un copil al Celui Preaînalt.

4. Cu iubire, veţi avea totul, în timp ce cu forţa nu faceţi decât să-l treziţi pe diavol din somnul său şi la ce bun să-l trezeşti pe acest pământ?

5. Este infinit mai bine ca printre oameni să crească iubirea şi blândeţea, care-i ţin pe oameni treji şi ca diavolii să doarmă un somn necesar, necauzând astfel nici un rău pământului, pe care l-ar putea distruge, cu tot ce se găseşte pe el, dacă s-ar trezi. Spune-mi ce părere ai despre asta?"

6. Simon Petru a spus: "Doamne, nu mai este nimic de adăugat, totul este limpede şi lesne de înţeles. Dar câţi oameni de pe acest pământ cunosc acest adevăr sfânt? Doamne, sunt legiuni de îngeri în ceruri, trimite-i la toţi oamenii, pe întregul pământ, să anunţe acest adevăr; cred că atunci, acest pământ acoperit de păcate va fi mai bun şi mai armonios".

7. Eu am continuat; 'Tu spui ce gândeşti, dar Eu sunt de altă părere; vezi tu, sunt de o mie de ori mai mulţi îngeri în jurul oamenilor decât vezi tu aici; ei urmăresc să ajute oamenii astfel încât să nu devină robii propriilor lor simţuri şi sentimente. Fiinţa umană crede însă că ajunge liberă la ideile sale şi că îşi urmează după placul inimii dorinţele şi poftele, pe care le acceptă şi le asimilează fără ca libertatea sa să aibă de suferit. Dar de fapt, ce se petrece în realitate?

8. Oamenii gândesc singuri, au intenţii lăudabile; dar când vine momentul să acţioneze, ei râvnesc la lume, la bogăţiile sale şi la tot ce poate satisface nevoile înşelătoare ale cărnii (trupului); ei acţionează atunci rău, din egoism.

9. Aş putea să-ţi prezint mii de oameni care sunt nişte răufăcători înnăscuţi, l-aş putea întreba dacă ei ştiu că fac rău; toţi ţi-ar răspunde că o ştiu prea bine. Întreabă-i însă de ce fac rău şi mulţi îţi vor răspunde: 'Pentru că aşa ne place!' Alţii îţi vor spune: 'Ne-ar plăcea foarte mult să facem bine, dar cum ceilalţi fac rău, facem' - şi noi la fel ca ei". Iar alţii îţi vor spune: 'Ştim ce este binele, dar nu suntem capabili să facem bine, natura noastră s-a îndepărtat de el şi simţim că trebuie să-l urâm pe cel care a greşit faţă de noi!

10. Iată, vei mai găsi încă şi alte răspunsuri şi vei înţelege curând că cei mai înrăiţi răufăcători cunosc binele şi răul şi, cu toate acestea, aleg răul.

11. Dacă oamenii fac rău, deşi ştiu că există binele, ce efecte crezi că ar putea avea asupra lor o cunoaştere care lear fi dată printr-o învăţătură exterioară? Da, de acum înainte, cunoaşterea binelui şi a adevărului va fi adusă oamenilor din exterior, din ceruri şi ei Mă vor omorî, la fel cum vă vor omorî şi pe voi, precum şi pe mulţi dintre cei pe care îi veţi învăţa să facă bine şi să evite răul".

12. Simon a spus: "Doamne, dacă este aşa, ar fi mai bine ca întreg pământul să fie al diavolului! Ce va face lumea dacă nu vrea să recunoască, nici să accepte binele?"

13. Eu: "Cel care, ca şi tine, vorbeşte foarte afectat, este încă foarte departe de împărăţia Mea, dar când Mă voi înălţa la cer, vei vorbi altfel. Dar iată că s-a lăsat seara, să ne întoarcem şi să ne întărim picioarele obosite".