1. După ce Matei a terminat aceste versete, Mi-a arătat ce a lucrat. L-am felicitat pentru că a povestit totul pe scurt. După ce şi-a împachetat ustensilele de scris, s-a întors să Mă întrebe de ce cantitate de material avea nevoie pentru Capernaum, pentru că nu se echipase decât cu patru tăbliţe; dacă ar fi fost necesare mai multe, i-ar fi fost mai uşor să le extragă din pachetul său aici decât acolo.

2. Eu: "Acestea patru ajung, dar trebuie să-ţi atrag atenţia asupra unei mici greşeli pe care tocmai ai comis-o; este lipsită de importanţă, dar cum, la Mine, totul trebuie să fie precis, gândeşte-te că nu este inteligent din partea ta să-ţi faci mai întâi bagajele şi să vii după aceea să Mă întrebi câte foi trebuie să pui deoparte. Dacă ţi-aş fi spus să iei cinci tăbliţe la Capernaum, ar fi trebuit să-ţi desfaci din nou pachetele, obosindu-te astfel inutil. Sub influenţa Mea tainică, tu ai pus însă deoparte numărul exact, scutind astfel osteneala inutilă de a trebui să-ţi desfaci din nou bagajele. După cum ţi-am spus, asta nu are mare importanţă, dar este bine să păstrezi ordinea cea bună în toate lucrurile, oricât de mărunte ar fi; asta este întotdeauna de mare folos.

3. Iată, dacă cineva se spală, fie că face asta dimineaţa, la prânz sau seara şi începe prin a-şi spăla faţa şi apoi mâinile, faţa sa nu va fi curată, pentru că a atins-o cu mâinile murdare; dar dacă îşi spală mai întâi mâinile, faţa sa frecată cu mâinile curate se va curăţa imediat.

4. Iată şi un alt exemplu: un om avea un câmp pietros şi făcea eforturi mari să îndepărteze pietrele de pe el; le tăia cu mare grjă, separând pietrele mari de cele mijlocii şi făcând alte grămezi de pietre de diferite mărimi.

5. Bineînţeles că vecinii săi, care nu triau pietrele pe care le îndepărtau de pe câmpurile lor, văzându-l ce face, au spus în batjocură: 'Uitaţi-vă cum se joacă nebunul ăsta cu pietrele lui!'

6. Dar iată că pe drumul care mergea de-a lungul câmpului a trecut un antreprenor, care căuta pietre pentru construcţiile sale; văzând cele zece grămezi bine ordonate, el a intrat pe câmp şi a cumpărat toate pietrele, pentru patruzeci de bănuţi de argint, de la acela pe care vecinii săi îl considerau nebun. Văzând aceasta, vecinii au sosit în grabă, spunând: 'De ce nu ai venit la noi? Noi ţi-am fi dat aceleaşi pietre mult mai ieftin, pe când tu plăteşti pe aceste pietre patruzeci de bănuţi de argint'. Antreprenorul a răspuns: 'Ca să triez pietrele voastre m-ar fi costat mult mai mult timp şi osteneală, pe când acestea sunt deja triate, după nevoile pe care le am. Aşa că prefer să plătesc pentru acestea mai mult decât să le accept pe ale voastre chiar şi pe degeaba'. Abia atunci s-au pus şi vecinii pe triat pietre, dar era prea târziu; antreprenorului îi ajungeau cele pe care tocmai le cumpărase. Astfel că vecinii s-au obosit zadarnic!

7. Acţionaţi deci întotdeauna respectând ordinea divină, oricând şi în "orice situaţie. Dacă va trece vreun cumpărător, el se va servi de acolo unde va găsi totul în ordine. Un efort tardiv este adeseori inutil, înţelegi această analogie?"

8. Matei a spus: "Oh, Doamne, cum să nu înţeleg? Este la fel de clar ca soarele la amiază.

9. Dar aş vrea să-mi spui de unde ştiai că nu voi avea nevoie decât de patru tăbliţe la Capernaum? Căci omniscienţa divină este încă o enigmă pentru mine. Uneori, Tu ştii totul fără a întreba nimic pe nimeni şi îţi pregăteşti singur căile; alteori ne ceri nouă părerea şi procedezi ca şi cum nu ai şti ce va urma sau ce s-a petrecut deja! Cum este posibil? Doamne, Te rog, luminează-mă măcar puţin!"

10. I-am răspuns: "Prietene, aş vrea să-ţi revelez aceste lucruri, dar nu ai înţelege! Aşa că să lăsăm asta! Va veni momentul, nu peste mult timp, când vei înţelege cu uşurinţă aceste mistere.

11. Totuşi pot să-ţi spun că, dată fiind libertatea acordată omului (n.t. liberul său arbitru), Dumnezeu poate să ştie tot ce vrea şi să nu ştie ceea ce nu vrea să ştie, astfel ca omul să rămână liber! Înţelegi?"

12. Matei a spus: "Doamne, dacă este aşa, atunci este cumplit să trăieşti pe pământ; ce om, oricât de puţin învăţat ar fi, nu cunoaşte nenumăraţii duşmani ai umanităţii, care caută prin orice mijloace să-i provoace distrugerea? Dacă Tu nu-ţi dai osteneala să Te preocupi de aceştia, atunci nu mai este nici o speranţă pentru salvarea sufletelor".

13. Eu: "Nu este aşa de cumplit cum crezi tu; pe de o parte, fiecare va trăi după iubirea şi după credinţa sa şi, pe de altă parte, oricine este liber să se întoarcă spre Dumnezeu pentru a-i implora ajutorul, iar Dumnezeu îşi va îndrepta faţa către cel care îl imploră şi îi va veni în ajutor atunci când va avea nevoie.

14. De altfel, fiecărui om i s-a dat un înger păzitor, invizibil, care îl însoţeşte de la naştere şi până la moarte. Acest înger ajută omul să-şi eleveze conştiinţa şi se îndepărtează pe măsură ce omul, împins de egoism, renunţă de bunăvoie la credinţa în Dumnezeu şi la iubirea pentru aproapele său.

15. Astfel, omul nu este aşa de abandonat pe acest pământ, aşa cum crezi tu. Totul depinde de voinţa şi de acordul său de a fi condus şi protejat de Dumnezeu. Dacă omul doreşte şi Dumnezeu doreşte, dar dacă omul nu doreşte, Dumnezeu îl lasă absolut liber şi nu se mai preocupă de el, decât de ceea ce ţine de ordinea generală a naturii umane, adică de condiţiile necesare unei vieţi normale. Dar Dumnezeu nu merge mai departe şi nu poate merge mai departe din cauza acestei libertăţi inviolabile pe care i-a acordat-o omului (n.t. liberul său arbitru). Dar dacă omul îl caută pe Dumnezeu, după libera voinţă a inimii sale şi îl imploră, atunci Dumnezeu vine imediat în întâmpinarea omului, pe cel mai scurt drum şi îi răspunde - dacă omul este în totalitate sincer.

16. Dacă însă omul, în căutarea şi cererea sa, nu urmăreşte decât să-L pună la încercare pe Dumnezeu pentru a vedea dacă există, el nu va fi nici văzut, nici auzit de Dumnezeu, căci Dumnezeu este în Sine iubire pură şi El nu-şi întoarce faţa decât către cei care se îndreaptă spre El din iubirea pură a inimii lor, îl caută pe Dumnezeu din dragoste pentru El, vor să înveţe să-L cunoască şi au dorinţa arzătoare de a fi protejaţi şi ghidaţi de El.

17. Oh! Aceia care vin la El pot fi siguri că Dumnezeu ştie în orice moment unde se află ei, că îi ghidează şi le arată căile Sale în orice moment. Dar Dumnezeu nu ştie nimic de cei ce nu vor să ştie nimic de El.

18. Iar atunci când, într-o bună zi, aceştia din urmă vor apărea în faţa lui Dumnezeu şi vor striga: "Doamne, Doamne!", Dumnezeu le va răspunde: "Depărtaţi-vă de Mine, voi ce îmi sunteţi străini, pentru că Eu nu v-am cunoscut niciodată". Aceste suflete vor avea atunci mult de suferit şi de îndurat, până când, recunoscute de Dumnezeu, vor putea să se apropie, înţelegi?"

19. Matei a spus: "Da, Doamne, înţeleg, totul este perfect clar. Aş putea oare să transcriu această învăţătură minunată, care ar trebui să-i încurajeze pe oameni să-L caute neobosiţi pe Dumnezeu şi să-L roage să-i călăuzească pe drumul drept?"

20. Eu i-am răspuns: "Nu, dragul meu prieten şi frate, aproape nimeni nu ar înţelege conţinutul viu al acestei învăţături. Nu este nevoie să scrii, decât poate într-o zi, numai pentru tine şi câţiva fraţi de-ai tăi.

21. Acum, dacă sunteţi gata să plecăm la Capernaum, vom porni la drum; cine vrea să vină, să Mă urmeze, cine vrea să rămână, să rămână; Eu trebuie să merg, este multă suferinţă acolo şi în târgurile de pe ţărmul mării Galileei!"