Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 24.4.2024, 21:30
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "EPISCOPUL MARTIN - Evaluarea unui suflet din lumea cealalta (Jakob Lorber)" 
Author Message
Hoper
Initiator
Initiator


PostPosted: 20.2.2010, 22:11    Post subject: Capitolul 8 Reply with quote

Capitolul 8
Discuțiile critice și recunoașterea păcatului cu sine ale lui episcopul Martin

Iar cu totul singur pe câmpie, începe după un timp un monolog cu sine:

(Spune episcopul Martin:) „Unde a plecat acum conducătorul meu? Un conducător curat; când am cea mai mare nevoie de el, dispare Dumnezeu știe unde! - Numai când ai greșit undeva, este imediat acolo - o trăsătură, pe care nu o pot suferi deloc! Ori să rămână la unul și să-l conducă pe drumurile nesigure, cum sunt aceste ființe din acestă lume spirituală, sau - să se care pentru vecie de lângă mine, dacă vine numai atunci la mine, când deja am păcătuit într-un fel său altul! O, așa nenorociți ar trebui să fie mai mulți!

Dacă vrea să mă ghideze spre înălțarea spiritului, atunci să rămână vizibil lângă mine, căci altfel condusul lui nu are nici un fel de preț! Las că vezi tu, tu ascunzător de patron și de conducător, - vei avea cu mine de furcă, până când îți vei pierde toată răbdarea! Ce poate să mi se întâmple mai rău? Luteran sunt eu, după învățările Romei sunt cu totul pregătit pentru iad - poate, fără să fi observat, sunt deja înăuntru? !

De aceea lasă mai încă odată sa vină la mine frumoșii mielișori! Eu nu voi fi un lup în blana lor, dar un amant plin de foc, cum nu a mai existat pe pământ un al doilea! - Mâna mea nu o voi mai ridica spre ele și nu le voi citi nici din această carte, pentru a nu mai fugi de la mine. Eu nu vreau să uit așa de mult de mine cu una și cu cealaltă; dar de ridicare a mâini și de citire nu va fi nici o urmă de descoperit la mine! Și dacă vine dintr-o ascunzătoare la vedere, atunci va vedea, cum poate vorbi un episcop de pe pământ, dacă el așa vrea! -

Unde oare rămân drăgălașii îngerași așa de mult? Până acum nu se recunoaște nici o urmă de ele. Eu observ acum și la mine, că am devenit mult mai curajos și îndrăzneț! De aceea veniți numai, drăgălași îngeri, să găsiți în mine bărbatul potrivit - nici un laș ci un erou și ce fel de erou!

Dar încă tot mai stau undeva! Atrecut ceva vreme, de când m-a părăsit conducătorul meu și încă nu este de văzut niciunde vreun suflet! Ce să fie oare aceasta? M-a pus oare conducătorul meu curat așa de frumos pentru toate timpurile? Povestea miroase frumos și tare despre aceasta! Mie mi se pare iar, așa de parcă au trecut o duzină de ani, de când m-a părăsit. Vor crește oare din ei milioane de ani?

Această viață de spirit este într-adevăr o viață porcoasă! Stai aici în adevăratul sens al cuvântului ca un bou la munte: totul este așa în ceață; fără lumina adevărată! Totul nu este așa cum se arată! Piatra, pe care deja de multă vreme stau și aștept mieii și oile, este cu siguranță cu totul altceva, decât pare a fii! Și drăgălașii îngeri: Dumnezeu știe, când și ce sunt de fapt? Probabil - nimic! Dacă ar fi ceva, ar trebui să fie deja aici! Da, da, nu este nimic, ce este aici! Și conducătorul meu; căci altfel, imposibil să poată să dispară așa de repede în nimicul curat!

Cel mai mult mi se pare această viață asemănătoare cu o viață din visuri. Des am visat și eu tot felul de lucruri prostești, de tot felul de schimbări. Dar ce au fost ele? Nimic, numai poze, proiectate de puterea imaginației a sufletului! Exact așa este și această viață, nimic mai mult, decât cu siguranță un vis veșnic gol! Doar că menționările mele par a avea conținut; în rest totul este unmai o mizerabilă parte fantezistă a unui suflet! Acum aștept cu siguranță deja 200 de ani acei mielușori și oi, dar nu se vede nici o urmă de ele!

Dar ce totuși mă miră: că în această lume a fanteziei această carte, îmbrăcămintea mea de țăran și locul cu tot cu casa luterană și templu nu și-a schimbat deloc înfățișarea? Această poveste este într-adevăr puțin comică. Ceva trebuie să fie adevărat la acest lucru, dar cât, aceasta este o altă întrebare!

Sau poate nu este potrivit, ca imediat la început n-am fost deacord, să urmez învățăturile lui? ! Dar dacă este un drept conducător, nu ar fi putut să-mi spună, în loc să dispară în praf fără nici un cuvânt! Nu a spus el, că dacă mai pic încă o dată, voi strica mult și în serios voi linge sute de ani pământești acea rană? Dar am căzut oare deja? Cu gândul și că am vrut bineînțeles, dar în fapte cu siguranță imposibil, că acei îngeri nici nu au apărut!

Poate că de aceea nu au apărut, că am vrut și am avut astfel de gânduri? Aceasta ar putea fi foarte ușor! Dacă m-aș putea scăpa de asemenea gânduri! De ce trebuie să fie așa de teribil de frumoase și ispititoare? M-am băgat ca lumea la apă! Acum înseamnă așteptare, până când se vor așeza gândurile mele proaste - și voința odată cu ele!

Aceasta mi se pare bine: dacă aceasta este o probă a slăbiciunii mele mari, atunci va avea o agățătoare disperată; căci în acest punct am fost pe pământ în secret un animal în cea mai bună formă! Da când vedeam rochii așa cu drept înfoiate, atunci îmi era - - - trebuie sa taci! Cât de multe am - - taci despre lucruri, care au trecut deja de mult! - frumoase și tinere călugărițe! Oh, acelea au fost vremuri, - dar acum taci!

Cât de sever am fost în scaunul de spovedanie către copiii care se confesau și cât de slab față de mine! Din păcate, din păcate, nu a fost corect; dar cine în afară de Dumnezeu are puterea să reziste forțelor naturii?

Dacă n-ar fi prostescul celibat și un episcop ar fi bărbatul unei muieri pedante, cum după cunoștiințele mele s-a și exprimat Paulus, atunci ar fi carnea cu siguranță o bătălie ușoară. Dar așa trăiește un episcop că adam în fața pomului de cunoștință cu ispititoare de Eva - în paradis și nu se satură de a mânca mărul oferit!

O, mare prostie! Este așa, cine o poate schimba? Creatorul singur, dacă El vrea; fără El rămâne omul - mai ales din perspectiva mea! - veșnic și pentru toate timpurile un animal și un animal cu totul dezgustător!

Domnul meu fii milostiv și îngăduitor! Eu văd deja, că dacă nu vei pune mâna pe mine, va merge greu cu mine mai departe; căci eu sunt un animal - și conducătorul meu o căpățână încăpățânată, poate chiar duhul lui Luther! Așa nu va merge! Răbdare, nu mă părăsi; iarăși o mie de ani pe un singur loc!”

Acum tace în sfârșit și așteaptă în liniște oile și mielușorii.
_________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !