1. Eu am spus: "învăţătura Mea este ca o haină nouă. A voastră este o haină veche, plină de găuri şi uzată; de aceea, voi aţi putut merge la pescuit astăzi, în ziua de Sabat, indiferent ce ar fi spus Moise şi Ioan. învăţătura Mea este nouă; nu se poate lua un petec pentru a cârpi haina voastră veche, plină de găuri! Dacă am face aşa, găurile ar deveni în curând şi mai mari, căci noua ţesătură ar trage de bătrâna haină uzată şi ruptura s-ar lărgi.

2. Învăţătura Mea este ca un vin nou, ce nu poate fi pus în burdufuri vechi, căci acestea vor plezni şi vinul se va vărsa. Vinul nou se pune în burdufuri noi; astfel se păstrează şi vinul şi burduful, înţelegeţi?"

3. Discipolii lui Ioan au spus: "Auzim bine, dar nu înţelegem cu adevărat ce vrei să spui! Explică-ne mai limpede!"

4. Eu: "Dacă M-aş putea exprima mai limpede...! Da, da, aş putea dacă aş vrea, dar de data aceasta nu vreau Eu să Mă fac mai bine înţeles; de aceea, vă voi spune doar că hainele voastre vechi şi rupte şi burdufurile voastre vechi nu sunt bune pentru învăţătura Mea. Viaţa voastră dulce de pe pământ este de vină; ea este cel mai mare bun al vostru, voi îi consacraţi toate forţele voastre chiar în ziua de Sabat, pescuiţi pentru a vă îmbunătăţi viaţa pe pământ şi pentru a vă asigura o existenţă fără griji şi, dacă este posibil, puţină fericire, dar voi nu vă uitaţi la săraci, la bolnavi şi la cei necăjiţi, la cei flămânzi şi însetaţi.

5. La fel cum cel care are burta plină nu suferă deloc când îl priveşte pe sărmanul ros de foame, cu atât mai mult, voi nu simţiţi frigul atunci când vine iarna, căci aveţi cu ce să vă îmbrăcaţi bine, astfel încât iarna să vă pară la fel de plăcută ca o vară frumoasă! Iar când un om pe jumătate dezbrăcat trece prin faţa voastră, tremurând de frig, strigându-şi în gura mare amărăciunea şi cerşind o haină călduroasă, voi îi răspundeţi cu o voce dezgustată câteva cuvinte inutile, spunând: 'Pleacă de aici, leneşule; dacă ai fi muncit astă vară, nu ţi-ar mai fi lipsit nimic iarna. De altfel, nici nu este atât de frig; tu eşti un cerşetor şi nu ar trebui să fii atât de sensibil!'

6. Dar cerşetorul spune: 'Doamne, am muncit toată vara şi toată toamna, dar leafa mea nu a fost nici măcar a mia parte din ceea ce a câştigat stăpânul meu, ceea ce explică de ce el se poate plimba iarna gros îmbrăcat. Dar noi, care am fost atât de prost plătiţi, salariul nostru din această vară abia ajungându-ne să ne hrănim, noi suferim iarna nu pentru că nu am muncit vara, ci pentru că nu am putut economisi decât foarte puţin pentru iarnă. Câştigul stăpânului nostru este sărăcia noastră'.

7. Iată ce spun cerşetorii, făcând abstracţie desigur de faptul că mai există printre ei şi câţiva păcătoşi care îşi merită pe deplin sărăcia",

8. Discipolii lui Ioan au spus; "Ah! Mergi prea departe, un muncitor bun şi cinstit nu a avut niciodată motiv să se plângă de patronul său; cine vrea să muncească, găseşte iarna - la fel ca vara - de muncă, salariu, hrană şi veşminte, Este firesc să le închizi poarta leneşilor".

9. Eu le-am răspuns: "Pentru voi, bineînţeles, dar nu şi pentru Mine! Eu vă spun adevărul, în speranţa că o să-l înţelegeţi! Spuneţi-Mi, cine a creat marea şi toţi peştii din ea?"

10. Discipolii lui Ioan au spus: "Ce întrebare! Cine altul decât Dumnezeu?" Eu le-am răspuns: "Ei bine! Spuneţi-Mi atunci dacă aţi primit de la Dumnezeu vreun document oarecare care să vă dea dreptul să prindeţi bunii şi preţioşii peşti din mare pentru a-i vinde pentru bani, de a vă ascunde câştigurile în sacii voştri şi de a nu lăsa decât a mia parte destoinicilor voştri angajaţi, care au făcut singuri toată munca, punându-şi adeseori viaţa în primejdie?"

11. Discipolii lui Ioan: Iată încă o întrebare stupidă şi ridicolă - cine ar putea avea un certificat de la Dumnezeu? Serviciile de Stat au fost create special de Dumnezeu pentru aceasta. Ele dau certificatele în locul lui Dumnezeu. Cel care primeşte un permis de la Stat îl primeşte din mâna lui Dumnezeu şi, având în vedere faptul că dreptul de concesionare este scump plătit, înseamnă că ai de două ori dreptul de a-ţi obţine beneficiile din ceea ce s-a plătit".

12. Eu: "Da, da, aşa stau lucrurile pe pământ, pentru oamenii egoişti şi ambiţioşi. Oamenii şi-au rânduit legile lor. Dar nu este la fel şi pentru Dumnezeu; la începutul lumii, pământul întreg era un bun comun al tuturor oamenilor.

13. Dar atunci când copiii lui Cain au primit drept moştenire şi au luat în stăpânire o parte a pământului, ei au stabilit legi după cum le-au dictat egoismul şi ambiţiile lor; nu au trecut de atunci nici o mie de ani.

14. Şi Dumnezeu a lăsat atunci să se manifeste potopul, pentru a-i îneca pe toţi, în afară de cei pe care El a vrut să-i apere, iar acest lucru se va repeta!

15. Dumnezeu are o răbdare infinită, dar El se va plictisi curând de modul vostru de a acţiona şi vai de cei care vor moşteni pământul după voi.

16. Cuvintele voastre dovedesc că credinţa voastră şi sensul dreptăţii voastre sunt o haină veche şi găurită, care nu mai suportă să fie peticită. Este un burduf vechi, în care nu se poate pune vinul nou. Căci voi toţi sunteţi nişte oameni egoişti şi răi! Acum Mă înţelegeţi?"