Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 12:31
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Saturn - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
Fire
Initiator
Initiator


PostPosted: 13.7.2010, 02:40    Post subject: Capitolul 3 Reply with quote

Capitolul 3

Ținutul Herrifa. Muntele vindecător Girp. Arborele soarelui, Arborele ploii, Arborele părului, Arborele lat și Arborele-rază.  

1. Cât privește diferitele regiuni și caracterul lor, ele sunt de o mare diversitate, așa cum am menționat la început, atât din punctul de vedere al formei lor, cât și al vegetației, animalelor, apelor, metalelor și rocilor.

2. Vom examina pentru început un ținut numit Herrifa de către saturnieni.

3. Acest ținut este mai mare decât Asia, Europa, Africa și Marea Mediterană, luate la un loc. Este localizat puțin deasupra ecuatorului lui Saturn și are forma unui ou alungit.

4. Este ținutul cu munții cei mai înalți de pe Saturn, și în general cu formațiunile muntoase cele mai bogate. Cel mai înalt munte este numit Girp de către locuitorii săi. Potrivit măsurilor voastre pământești, are o înălțime de 7.683 metri. Deși este atât de înalt, acest munte este acoperit cu iarbă și cu diferite plante chiar și pe vârful cel mai înalt. Are pante line, iar locuitorii săi îl pot urca cu ușurință, ca și cum s-ar afla pe un podiș. Din cauza numeroaselor sale plante, muntele joacă și rolul de farmacie generală pentru toți locuitorii acestui ținut, inclusiv pentru animale. Așa se explică de ce muntele și zona sa înconjurătoare, care alcătuiesc împreună o suprafață de peste 100.000 de mile geografice pătrate, reprezintă partea cea mai dens populată a ținutului.

5. În această regiune nu există decât zece specii de copaci. Aceștia diferă de cei de pe pământ, în sensul că nu produc fructe numai o dată sau de două ori pe an. Ei sunt tot timpul înfloriți, producând fructe în orice perioadă a anului.

6. Intre acești copaci, arborele soarelui se remarcă în mod cu totul deosebit. Pe Saturn, el este numit gliuba. Ajunge la o înălțime de peste 200 de metri. Trunchiul său atinge deseori o circumferință pe care o sută de oameni de pe pământ care se țin de mâini nu ar putea-o cuprinde. Ramurile sale depășesc deseori 1.000 de metri de la trunchi, conform unităților voastre de măsură. Pentru a nu se rupe din cauza greutății pe care o poartă, ele sunt susținute de ramuri transversale, similare cu cele ale arborelui bahahania de pe pământ, perpendiculare față de sol și care, atunci când cresc, alcătuiesc cele mai frumoase colonade. Aceste ramuri de sprijin cresc chiar și din cele mai înalte crengi, astfel încât atunci când atinge maturitatea, acest copac seamănă într-o oarecare măsură cu munții de bazalt de pe pământ, cu o diferență totuși: între ramurile de sprijin perpendiculare rămâne suficient spațiu, astfel încât să poți atinge trunchiul copacului din toate părțile fără nici un obstacol.

7. O singură frunză a acestui arbore al soarelui, gliuba, este suficient de mare pentru a putea acoperi un căruțaș, cu tot cu căruța și cu calul său. Culoarea frunzelor este albastru intens, cam cum sunt colorate pe pământ penele păunilor, fiind împodobită în plus cu cele mai frumoase striații. Ele își păstrează această culoare frumoasă chiar și atunci când sunt uscate. Trebuie menționat că frunzele copacilor cad și pe Saturn la fel ca pe Pământ, cu diferența că arborii nu rămân niciodată desfrunziți, întrucât atunci când o frunză veștedă cade, o alta nouă îi ia locul (eventual în altă parte). Locuitorii acestei zone adună aceste frunze, care sunt foarte rezistente și nu se rup ușor. De aceea, ei le folosesc la confecționarea hainelor, și încă într-un mod foarte artistic, aș adăuga Eu. Hainele confecționate din aceste frunze servesc aceluiași scop ca și pardesiele sau hainele voastre mai groase. Pot fi purtate însă și direct pe piele, căci frunzele au o textură extrem de moale și de catifelată. În lumina soarelui, aceste frunze capătă niște irizații excepționale, aproape la fel ca penele din coada unui păun, fiind totuși mult mai strălucitoare decât aceste pene. Numai atunci când sunt tinere, aceste frunze arată precum aurul șlefuit, acoperit cu o culoare ușor albăstruie.


8. Dar cum arată florile acestui arbore al soarelui? Fără nici o ezitare, aș putea să vă răspund că Solomon, îmbrăcat în toată splendoarea straielor sale regale, ar păli prin comparație cu frumusețea acestor flori. Ele ar putea fi asemănate cel mai bine cu trandafirii de pe pământ, cu diferența că petalele nu umplu întreaga floare, care are în interior un caliciu mare, similar cu rugul de mure. Orice floare a acestui copac al soarelui are 30 de petale de un roșu deschis, fiecare având mărimea unei hârtii mari de împachetat. Marginile petalelor sunt aurii, iar către interiorul caliciului ele devin purpurii. În centrul caliciului există două filamente de grosimea unui braț și cu o lungime de doi metri. Aceste filamente sunt transparente și seamănă cu țurțurii de gheată, iarna. În locul anterei florilor de pe pământ există două flori cu totul deosebite, care strălucesc ca o flacără. Una strălucește într-o nuanță verzuie, în timp ce cealaltă este roșie, dar de un roșu mai deschis decât culoarea florii. Aceste flori emană un parfum de o delicatețe incredibilă. Petalele și filamentele lor sunt adunate cu cea mai mare atenție de locuitorii zonei, la fel ca și frunzele uscate ale copacului. Petalele sunt folosite ca întăritor, în timp ce filamentele sunt folosite alimentar, fiind una din mâncărurile preferate ale localnicilor.

9. Cam așa arată florile acestui copac! Dar ce fel de fructe produce gliuba? Va fi destul de greu să vă dau o explicație corespunzătoare, căci pe pământ nu există nimic echivalent. Pentru a vă face totuși o idee, imaginați-vă un peduncul roșu aprins, hexagonal și lung, de grosimea brațului, care dă naștere altor peduncule la capătul său. Atunci când fructul este încă prins de ramură, el pornește dintr-un nod mare în scoarța ramurii, de unde începe să se formeze codiță, până la circa 45 de centimetri de creangă. De această codiță atârnă un fruct ca o măciulie de baston, atât de mare încât patru oameni voinici de pe pământ nu l-ar putea duce. În interiorul fructului există un sâmbure mic, de culoare verde și la fel de dur ca o piatră, aproximativ de mărimea unei nuci de pe pământ. Miezul acestui fruct are gustul pâinii și al alunelor îndulcite cu zahăr. Fructele sunt goale în interior, fiind umplute pe jumătate cu un suc, mai bun și mai aromat decât miedul cel mai delicios de pe pământ. Culoarea acestui suc este galbenă, la fel ca cea a vinului vechi de pe pământ. Miezul fructului este de culoare albă, iar pielița exterioară are o tentă gri, ca cea a argintului nelustruit.

10. Cei care trăiesc sub un asemenea copac au tot ce le trebuie și nu mai necesită nici o proprietate și nici o bucată de pământ. Unica lor proprietate este acest copac, care nu se veștejește și nu se descompune, ci continuă să crească, mai mult în lățime decât în înălțime. Se pune însă întrebarea: dacă arborele atinge asemenea înălțimi, cum poate fi el escaladat pentru a i se culege fructele? Până și acest lucru s-a avut în vedere la crearea acestui copac. Trunchiul și crengile sale au niște țepi laterali, care alcătuiesc un fel de scară ce le permite oamenilor să urce până în vârful copacului, precum și pe cele mai înalte crengi, fără nici cel mai mic pericol. Chiar dacă ar cădea, pe Saturn oamenilor nu li se poate întâmpla nimic rău, căci atunci când este absolut necesar, atât ei cât și animalele pot rămâne suspendați o vreme în aer. De aceea, pentru a se amuza, tinerii obișnuiesc să sară deseori din vârfurile copacilor. Explicația acestui fenomen are legătură cu inelul lui Saturn, care, fiind situat la o distanță de câteva mii de mile geografice, împarte puterea forței gravitației între sine și planetă într-un raport de l la 3/5. Pe lângă această atenuare a gravitației mai există și anumite condiții organice care permit ca diferența de gravitație să poată fi anulată cu ușurință, iar ființa să se poată susține în aer o perioadă destul de lungă de timp.

11. Am învățat așadar câte ceva despre una din speciile de arbori de pe Saturn. Mai rămân nouă. Celelalte specii nu sunt la fel de impunătoare sau de benefice pentru saturnieni. Ele sunt foarte utile însă pentru animalele care trăiesc pe această planetă, îndeosebi pentru cele care seamănă cu păsările de pe Pământ.

12. Mai deosebit este arborele ploii, numit de saturnieni briura. Nu numai animalele, dar și oamenii au anumite beneficii de pe urma acestui copac. Asemănător cu pinii de pe Pământ, el are o singură tulpină, care atinge de multe ori înălțimea de 80 de metri, și un diametru de grosimea câtorva biserici reunite. Acest copac își extinde crengile până foarte departe, ele semănând destul de bine cu ramurile unui pin. Frunzele sale seamănă cu niște tuburi de culoare alb-verzuie, din care picură încontinuu apa cea mai pură. Din acest motiv, saturnienii construiesc niște rezervoare mari, cu diametrul de 200 de metri, în jurul acestui copac, astfel încât, de departe, pare că arborele ar crește în mijlocul unui iaz. Evident, aceste rezervoare sunt construite cu scopul de a colecta apa care curge din abundență din copac, folosită apoi de oameni și de puținele animale domesticite de aceștia.

13. Vă întrebați probabil: nu există izvoare pe Saturn, și în special în această zonă muntoasă, așa cum se întâmplă pe pământ? Ba da, există numeroase izvoare, între care unele produc destulă apă pentru a face de rușine râul Mur (*4). Această apă de izvor este considerată însă nepotabilă și nu este băută de oameni. Saturnienii consideră apa copacului ploii mult mai pură, similară cu apa fiartă de voi, pe pământ. Ei obișnuiesc să spună: „Apa de izvor servește numai pentru animale și pentru a iriga solul. Pentru oameni și pentru animalele mai nobile, Dumnezeu a creat arborele ploii, care produce o apă mult mai pură”.

14. Aceasta este așadar cea de-a doua specie de arbori. Ei cresc pretutindeni pe Saturn, dar în special în țările tropicale.

15. Ne vom opri acum puțin asupra copacului părului alb, pe care saturnienii îl numesc kiap. Acest copac are un trunchi drept, care ajunge la înălțimea de 90 de metri și este aproape perfect rotund. Nu are nici un fel de ramuri, în schimb, în partea sa superioară cresc niște peri lungi, de un alb argintiu, care alcătuiesc o corolă destul de bogată. Acești peri cad uneori din vârf și până la mijlocul trunchiului, alcătuind un fel de perucă cu un diametru de câțiva metri. Acești copaci oferă o imagine foarte plăcută privitorilor, indiferent dacă bate vântul sau nu. O pădure alcătuită din asemenea copaci pare ninsă. Oamenii adună cu grijă firele care cad din copaci, din care produc apoi un fel de lână. Acest material este foarte elastic, moale și durabil. De altfel, aceasta reprezintă singura utilitate pentru saturnieni a acestui copac.

16. În continuare, ne vom ocupa de așa-numitul arbore lat, pe care saturnienii îl numesc brak. Pe Pământ nu există nimic comparabil cu acest copac. El crește de la sol ca un perete roșu-auriu. La început pare un șir de trunchiuri obișnuite de copaci, dar în timp aceștia cresc atât de mult și devin atât de apropiați încât alcătuiesc un veritabil zid, cu o lungime de câteva sute de metri și o înălțime care oscilează între 40 și 50 de metri. Peretele vegetal nu are nici un fel de crengi, rămurele sau frunze, dar marginea sa superioară seamănă cu un spalier de culoare verde-albăstruie. Frunzele seamănă cu cele ale platanului de pe Pământ. Florile și fructele copacului cresc în centrul acestui spalier, din care ies un fel de țepușe orientate în sus. Fructele nu sunt mâncate decât de păsări, nu și de oameni; este vorba de niște bobițe lunguiețe, de culoare roșie. În schimb când florile se scutură, oamenii le adună și umplu saci întregi cu ele, pe care îi folosesc apoi ca saltele de dormit. Într-adevăr, ele au un efect întăritor și o mireasmă foarte plăcută. O pădure alcătuită din acești copaci seamănă cu un labirint uriaș. De aceea, când oamenii intră într-o asemenea pădure pentru a aduna flori, ei sunt nevoiți să își marcheze urmele, pentru a-și găsi apoi din nou drumul spre casă. Când un grup alcătuit din acești copaci este iluminat de soare, peretele reflectă orbitor lumina, semănând cu o suprafață de aur șlefuit.

17. Următorul copac pe care o să vi-l descriu este arborele-rază, numit bruda. El este de culoare complet galbenă, are un trunchi drept, iar ramurile și crengile lui nu cresc decât pe partea dreaptă și pe cea stângă, întotdeauna în linie dreaptă. Ramurile inferioare au un fel de steluțe verzi, în centrul cărora cresc niște flori albastre micuțe, similare cu clopoțeii de pe Pământ. Ele dau naștere unor fructe roșiatice.

18. Dacă doriți să vă faceți o idee mai clară în legătură cu acest copac, vă pot spune că el seamănă cu un chivot, dar un chivot uriaș. Copacul nu are nici o utilitate pentru oameni, care îl folosesc totuși pentru motive ornamentale de-a lungul străzilor lor.

19. Întrucât ceilalți copaci și celelalte specii de plante prezintă un interes deosebit, ne vom ocupa de ele în capitolele care urmează. Deocamdată, vă spun Amin.


(*4) Mur este an râu în Styria (Steiermark), Austria.
_________________
Focul îți dă viață, focul îți întreține viața, dar tot focul te arde când îi stai în cale !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !