Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 17:38
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Saturn - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
Fire
Initiator
Initiator


PostPosted: 13.7.2010, 03:00    Post subject: Capitolul 6 Reply with quote

Capitolul 6

Plantele utile de pe Saturn. Porumbul. Butoiul plutitor și Sticla-care-merge.

1 . Am spus ce era mai interesant în legătură cu arbuștii. Ne vom îndrepta acum atenția asupra plantelor cele mai utile din acest ținut.

2. Această regiune este una din cele mai muntoase de pe Saturn, fiind foarte bogată în plante cu efecte utile, inclusiv medicinale, din toate speciile posibile.

3. Spre exemplu, plantele voastre de cultură, cum ar fi grâul, orzul, ovăzul, etc., nu cresc pe Saturn, dar există o specie de cereale, foarte intens cultivată, care seamănă cu porumbul vostru, dar care crește de 20-30 de ori mai înaltă decât porumbul de pe Pământ. Frunzele sale au o lungime de 4-7 metri și o lățime de 1,7-2,9 metri. Ele au culoarea bleu, la fel ca a cerului senin. Marginile au o lățime de 20 de centimetri și sunt brăzdate de striații roșu-aprins, iar în centru au o bandă cu o lățime tot de 20 de centimetri, dar care se îngustează către vârf până la 2,5 centimetri, verde-aurie. La bază, tulpina acestei plante este la fel de groasă ca un stejar de pe Terra, având o culoare aurie mată, mai închisă către rădăcină și din ce în ce mai deschisă către vârf. Corola, cu ramuri care se întind uneori până la 2-3 metri, arată ca un candelabru minunat din cristal. Motivul acestei forme are legătură cu dimensiunile de pe Saturn, care sunt considerabil mai mari decât pe Pământ. Dacă ați putea examina la microscop florile porumbului saturnian, ați constata că polenul acestora are aceeași formă de cristale fin tăiate, de culoare albă.

4. Privite la dimensiunea lor normală, fructele acestei plante seamănă cu cocenii de porumb, dar nu și la gust, motiv pentru care nici nu au aceeași destinație ca pe Pământ. Pe Saturn, ele au un gust de o deosebită savoare, incredibil de aromat, care ar putea fi comparat cu cel al ananasului. Când fructul este copt, boabele sale pot fi scoase cu ușurință și mâncate pe. loc. Ele nu sunt făinoase (ca boabele porumbului vostru), ci zemoase, la fel ca boabele de struguri. Greutatea acestor boabe, cu măsurile voastre, este de 1-1,5 kilograme. Un cocean are de regulă 300-500 de asemenea boabe, și o singură plantă produce nu mai puțin de 20-30 de coceni. Vă puteți imagina deci cât de bogată este recolta de fructe obținută de pe urma acestor plante.

5. Unde pot stoca însă locuitorii de pe Saturn asemenea recolte bogate? V-am povestit deja de tigvele arborelui-pâlnie. Acestea sunt adunate de saturnieni, care le folosesc ca recipiente pentru diferite destinații, inclusiv pentru depozitarea boabelor sau a sucului stors din ele. Fructele apar de patru ori pe an și sunt extrem de sănătoase și de energizante. Sucul lor alină inimile locuitorilor de pe Saturn, la fel cum face pe Pământ sucul strugurilor (vinul), care reprezintă un adevărat nectar întăritor.

6. După recoltarea fructelor, plantele sunt lăsate pe câmp să se usuce. Apoi, saturnienii își aduc animalele pentru a mânca frunzele, după care taie tulpinile uscate cu niște fierăstraie speciale, le adună în movile și le dau foc. În acest fel, ei hrănesc solul cu substanțele nutritive de care acesta are nevoie pentru a susține o nouă recoltă.

7. Pentru ca fructele să se poată coace, pământul trebuie să fie bogat în umezeală. Cum nu plouă însă decât foarte rar, iar în acest climat moderat nu există rouă, și nici izvoarele nu sunt foarte abundente în această regiune, ce pot localnicii să facă? Cum își irigă câmpurile? Aceste câmpuri au de regulă 30-40 de mile pătrate. De această problemă am avut grijă chiar Eu, Creatorul, dăruindu-le o altă plantă, care are menirea de a iriga câmpurile. Ea este special plantată în acest scop printre aceste plante utile.

8. Această plantă este numită butoiul plutitor și seamănă perfect cu bostanul terestru, cu mențiunea că pe Saturn acești bostani au o asemenea mărime încât până și saturnienii au dificultăți în a vedea dincolo de ei. Planta se întinde pe pământ pe kilometri întregi și are o grosime de doi metri. Deasupra rădăcinii cresc sute de vlăstari, care se întind în toate direcțiile. Frunzele seamănă cu cele ale dovlecilor tereștri, dar sunt de câteva sute de ori mai mari, iar culoarea lor nu este verde, ci violet-albăstruie. Ele sunt decorate cu steluțe argintii, împrăștiate pe întreaga suprafață. Frunzele sunt hrănite cu o sevă dulce; o parte din acest lichid se scurge prin porii din partea de dedesubt a frunzei, de unde cade la sol, pe care îl umezește la fel cum ar face-o o ploaie de vară. Adevărata irigare pe care o produce planta se realizează însă prin fructele propriu-zise. Când sunt pe jumătate coapte, aceste fructe își deschid noaptea porii, precum și niște tuburi micuțe care apar la suprafața lor, din care țâșnește un lichid curat, ca dintr-o fântână arteziană, astfel încât solul este irigat abundent și regulat în fiecare noapte.

9. Se pune în mod firesc întrebarea: de unde acumulează fructele acest lichid? Realitatea este că această plantă este o adevărată fântână arteziană; rădăcinile ei se întind foarte departe, până găsesc o sursă subterană de apă. Ele extrag această apă și o conduc către suprafață și o purifică prin mecanismele speciale cu care sunt înzestrate, pentru a hrăni planta.

10. O altă întrebare: folosesc saturnienii această plantă și pentru alte scopuri decât pentru irigarea culturilor lor? Da, îi folosesc fructele, atunci când acestea se coc complet. Le taie în lungime până la mijloc, după care le scot semințele și miezul. Semințele sunt păstrate pentru cultivarea de noi plante, iar miezul este folosit pentru a hrăni vacile, oile și caprele de pe Saturn. Coaja bostanului, care are o grosime de doi metri, este uscată și capătă astfel o oarecare fermitate. Când se usucă perfect, jumătatea de jos este folosită ca un fel de ambarcațiune pentru navigarea pe apă, în timp ce jumătatea superioară, care este poroasă și are numeroase tuburi, este folosită ca un fel de căruță.

11. Metoda este cât se poate de simplă: pereții laterali sunt găuriți, iar prin găurile astfel obținute se introduce un ax la care se atașează în exterior două roți. În partea din față se dă o altă gaură, pe unde se introduce o bară de remorcare, prinsă de axul lateral cu niște cuie. În partea din față a barei se atașează un mâner, Roțile nu sunt nici ele construite de oameni, întrucât natura a avut grijă de acest lucru. Mai exact, este vorba chiar de planta de care vorbim, a cărei tulpină este perfect rotundă. Ea este tăiată cu ajutorul unui ferăstrău, obținându-se astfel două roți ideale, cu un diametru de 6-8 metri, mergând până la 10-12 metri.

12. Și astfel, căruța este gata. Tot ce mai trebuie făcut este să legi un bou de mâner, sau, pentru un transport mai rapid, un câine sau un elan, și căruța poate fi folosită, în ea pot intra cu ușurință patru saturnieni.

13. Acest tip de căruțe sunt folosite numai pentru transportul ușor. Evident, saturnienii au și mijloace mai mari și mai grele de locomoție, pe care le construiesc din lemn și le îmbină cu multă migală cu tot felul de piese din metal, așa cum faceți și voi. Acest metal seamănă întrucâtva cu fierul vostru, dar este mai pur, durează mai mult și nu ruginește. Suprafața lui pare întotdeauna șlefuită, precum aurul. Culoarea sa este aceeași ca a platinei, care este un amestec de aur și fier. Nici un chimist de pe Pământ nu ar reuși vreodată să prepare un asemenea amestec.

14. Acum, că am învățat despre aceste două plante, ne vom îndrepta atenția asupra alteia, care este de-a dreptul amuzantă, dar și extrem de utilă.

15. Pe Pământ, nimeni nu a auzit de o asemenea plantă, căci nu există aici nimic care să semene nici măcar pe departe cu ea, cu excepția „frunzei umblătoare (*6)” din America de Sud, care este însă mai degrabă un animal decât o plantă. Planta care trăiește pe Saturn și de care vorbim aici chiar este o plantă umblătoare, căci ea se deplasează dintr-un loc în altul, la fel ca un animal. Forța de locomoție rezidă în rădăcina sa, care seamănă cu picior uman, dar fără degete sau călcâie. Planta are o rădăcină de bază cu o lungime de 20 de metri, îndoită într-un unghi drept, și un mare număr de rădăcini care se întind în toate direcțiile, care niște tentacule înzestrate cu ventuze. Acestea se agață de orice, la fel ca și cârceii unei vițe de vie, dar cu o diferență: ele nu rămân într-un loc decât atâta vreme cât pot găsi suficientă hrană. După ce au absorbit toată umezeala din pământ, ele ies la suprafață și avansează în alte direcții, până când găsesc un alt loc cu suficientă umezeală. Acolo, ele se scufundă din nou în pământ și se împletesc cu rădăcinile altor plante, trăgând astfel după ele întreaga plantă. Datorită activității rădăcinilor sale, plantele de acest tip călătoresc în decursul unui an mile întregi.

16. Dar cum arată această plantă? Ea are o tulpină cu o înălțime de 8-10 metri, cu ramuri și crengi care încep să crească la o înălțime de 2 metri de la sol. O parte din aceste ramuri cresc în jos, până când ating solul, pentru a sprijini mai bine planta, astfel încât aceasta să nu se rostogolească atunci când este trasă de rădăcini. De regulă, aceste ramuri nu au frunze. Frunzele, florile și fructele nu cresc decât pe ramurile orientate în sus. Într-o anumită măsură, se poate spune că planta seamănă cu vița voastră de vie, deși frunzele ei sunt mult mai mari și au o culoare albastru deschis; pe partea de dedesubt, ele au niște mici puncte roșii. Fructele lor seamănă cu o specie, de struguri pe care voi o numiți Gaisdutte, dar nu sunt albastre, ci galben-portocalii și parțial translucide, ca și strugurii verzi. Boabele strugurilor sunt proporțional mai mari. O singură boabă produce un litru de suc, un ciorchine conține 50-100 de boabe, iar o plantă produce 10-20 de asemenea ciorchini. Când sunt coapte, fructele au un gust asemănător cu cel al strugurilor muscat.

17. Aceasta este poate cea mai ciudată plantă de pe Saturn! Ea are un mare avantaj, care constă în faptul că nu trebuie să fie cultivată sau îngrijită. Ea se descurcă perfect de una singură, astfel încât între saturnieni nu pot exista certuri pe motive de proprietate în ceea ce privește această plantă, dacă se întâmplă ca ea să treacă singură pe proprietatea vecinului (trebuie precizat că legile proprietății sunt foarte stricte pe Saturn). Ca să evite asemenea neplăceri, saturnienii le cultivă în centrul proprietății lor, sau în apropierea arborilor-ploii, unde au suficientă umezeală, și deci nu au nici un motiv să plece. Chiar dacă ar părăsi locul, dintr-un motiv sau altul, ele nu ar putea intra prea curând pe proprietatea unui vecin, întrucât au fost plantate în centrul proprietății inițiale. După cum spuneam mai devreme, aceste proprietăți depășesc uneori ca mărime anumite țări de pe Pământ.

18. Sucul acestor boabe este folosit de saturnieni pentru același scop pentru care folosiți voi boabele de struguri. Puterea lui este mult mai mare decât cea a strugurilor voștri, motiv pentru care nu este ținut în recipiente obișnuite, ci în bostanii de care am mai discutat, care sunt mult mai mari decât butoaiele voastre și sunt extrem de solizi, coaja lor având o grosime de 1 -2 metri. După ce miezul bostanilor este mâncat de animale, ele pot fi folosite.

19. În capitolele care urmează, Eu, Creatorul, vă voi descrie alte plante care trăiesc pe Saturn. Deocamdată, vă spun Amin.


(*6) Phyiium, un gen de insecte ortoptere, care fac parte din familia Phasmidelor.
_________________
Focul îți dă viață, focul îți întreține viața, dar tot focul te arde când îi stai în cale !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !