Capitolul 53
Sufletul lui Satan

1. Am aflat deja că un suflet poate fi din nou divizat, întrucât este alcătuit din nenumărate particule de inteligenţă. Divizarea sufletului poate conduce fie la disoluţia totală a acestuia, fie la împărţirea lui în anumite părţi componente, care regrupează anumite inteligenţe corespondente, pe categorii.

2. Există numeroase exemple ale acestui fenomen care se petrec chiar pe Pământ. Este suficient să privim metalele, plantele şi animalele pentru a regăsi nenumărate asemenea exemple, căci ele nu reprezintă altceva decât manifestări ale unor formaţiuni astrale sau psihice care iau forme particulare. Ele nu sunt altceva decât imagini materiale exterioare ale formelor interioare ale sufletului, căci o formă exterioară nu poate decât să corespundă celei interioare. Cu cât puterea internă formatoare este mai mare, cu atât mai clare vor fi efectele exterioare.

3. O asemenea diviziune a sufletului s-a petrecut atunci când a fost creată prima pereche umană, când dintr-un singur suflet au apărut două, căci nicăieri nu se spune că Creatorul a suflat viaţă în trupul Evei, ci doar că Eva s-a născut din Adam, primind un trup şi un suflet. În acest al doilea suflet a fost plasat totuşi un alt spirit nemuritor. Astfel, odată cu crearea primei fiinţe umane, dintr-un suflet s-au născut două, care erau totuşi un singur trup şi un singur suflet. Diviziunea sufletului poate fi recunoscută cu uşurinţă în cazul copiilor, al căror suflet se formează parţial din sufletele părinţilor lor. Asemănarea copiilor cu părinţii lor este cea mai bună dovadă în acest sens. Atributele care nu seamănă cu cele ale părinţilor sunt cele care nu provin de la aceştia.

4. În lumea spirituală, această divizibilitate este mult mai pronunţată şi dă naştere la nenumărate fenomene dintre cele mai ciudate. Un suflet care nu cunoaşte şi nu a respectat pe pământ Evangheliile apare în lumea spirituală în cele mai variate forme, care pot merge până la formele animale, căci în timpul vieţii pe pământ, omul şi-a risipit inutil diferite elemente care erau necesare pentru formarea completă a sufletului său. De aceea, atunci când părăseşte trupul fizic, aceste elemente nu mai sunt prezente în suflet. Odată părăsit trupul fizic, sufletul nu mai poate fi decât incomplet*. Numeroase suflete care sunt înclinate către diverse aspecte senzoriale, atrăgând astfel un număr excesiv de mare de elemente sau atribute pe care nu le pot integra, apar în lumea spirituală sub forma unei multitudini de aberaţii ciudate, unele dintre ele de-a dreptul respingătoare.

5. Dacă o fiinţă umană care trăieşte pe pământ are o înclinaţie senzorială excesiv de puternică, aceasta se va revela inclusiv la nivelul sufletului, din cauza abundenţei de elemente inteligente substanţiale pe care acesta le atrage. Conform ordinii spirituale, aceste elemente nu aparţin formei umane pure a sufletului. La unii oameni, aceste înclinaţii anormale ale sufletului lor pot fi recunoscute chiar în timp ce ei se află în trupul fizic. Sunt însă şi destui oameni la care ele nu pot fi recunoscute, căci trupul nu reacţionează la fel de uşor la elementele străine cum face sufletul. Asimilarea acestor elemente se face de regulă în primii ani de viaţă. De multe ori, sufletul moşteneşte aceste atribute chiar de la părinţii săi - ca urmare a păcatelor acestora. În asemenea cazuri, atributele sunt vizibile inclusiv în corpul fizic, care este mult mai receptiv în primii ani de viaţă.

6. Toate aceste informaţii arată că sufletul poate fi divizat din nou în elementele sale, iar acest lucru este valabil nu numai atunci când el se află într-o formă materială, ci inclusiv atunci când se află în forma sa substanţială şi liberă. Am afirmat mai înainte că întregul Pământ aparţine sufletului lui Satan. Acest lucru este valabil nu numai în ceea ce priveşte Pământul, ci se referă la toate corpurile cereşti. Sufletul lui Satan este divizat astăzi în nenumărate părţi, care apar sub forma acestor corpuri cereşti.

7. Singurul care este indivizibil este spiritul, indiferent dacă este plasat într-un suflet mare sau într-unui mic, el rămâne acolo ca o unitate. Deşi sufletul lui Lucifer a fost foarte mare cândva, în interiorul lui nu trăia decât un singur spirit. Acest spirit, care a căzut din propria sa voinţă, nu poate locui în nenumărate părţi ale fostului său suflet primordial, acum divizat. Sălaşul său este limitat la un singur corp ceresc, iar acesta este Pământul, planeta pe care locuiţi voi.

8. Toate celelalte corpuri cereşti, deşi reprezintă părţi integrante din acelaşi suflet, au cel puţin şansa de a nu fi locuite de acest spirit. Aşa se explică de ce fiinţele umane de pe acele planete sau stele, deşi au o natură mai bună decât cea a oamenilor de pe Pământ, nu pot atinge totuşi înălţimea spirituală la care pot ajunge copiii Pământului. În interiorul Spiritului Divin, Pământul este cel din urmă şi cel mai îndepărtat, dar dacă este dispus să se schimbe, el poate ajunge cel dintâi şi cel mai presus.

9. Acum înţelegeţi de ce Eu, Domnul, am ales Pământul ca scenă a sacrificiului Meu suprem, creând pe solul lui toate noile ceruri. Orice om născut pe Pământ primeşte de la Mine un spirit şi poate atinge statutul de copil al lui Dumnezeu, dacă respectă ordinea divină.

10. Fiinţe umane de pe celelalte corpuri cereşti îşi primesc spiritele de la îngeri, căci orice înger este deja un copil al lui Dumnezeu. Ei au parcurs calea trupului născut pe acest Pământ, la fel ca şi Arhanghelii şi la fel cum am făcut Eu însumi. De aceea, orice înger dispune de puteri creatoare. Din abundenţa iubirii şi luminii lor, ei pot lua o scânteie pe care să o plaseze într-o nouă fiinţă umană de pe altă planetă, crescându-şi astfel propriii săi copii, la fel ca un zeu. De aceea, aceşti copii reprezintă doar nişte emanaţii, nefiind adevăraţii copii ai lui Dumnezeu. Dacă doresc însă, ei se pot întrupa pe acest Pământ, pentru a atinge statutul de copii eliberaţi ai lui Dumnezeu.

11. Aşadar, pe de o parte pare un dezavantaj pentru oamenii care trăiesc pe Pământ, căci sunt extrem de aproape de cel mai râu dintre toate spiritele, motiv pentru care suferă foarte mult; pe de altă parte, ei au un avantaj infinit, căci posedă un spirit atotputernic primit direct de la Dumnezeu, cu ajutorul căruia pot renunţa la slăbiciunile lor, dacă doresc acest lucru, devenind astfel copii liberi ai lui Dumnezeu.

12. Cineva ar putea ridica următoarea obiecţie: de unde au apărut spiritele fiinţelor umane de pe alte planete pe vremea când nu existau încă oameni pe Pământ? Nu ar fi mai corect să presupunem că alte corpuri solare, mult mai vechi decât Pământul, au fost locuite de oameni cu miliarde de ani înainte de apariţia acestuia?

13. Răspunsul corect la aceste întrebări este următorul: aşa cum am mai afirmat, corpurile cereşti mult mai vechi decât Pământul sunt descendenţi ai unuia şi aceluiaşi suflet. Cu cât o plantă este mai mare, cu atât mai mult timp îi trebuie ei pentru a da fructe. Sădiţi în pământ un grăunte de grâu şi o ghindă şi puneţi-vă întrebarea: care dintre ele va da prima fructe? În numai câteva luni, spicul de grâu va da numeroase seminţe, în timp ce stejarul are nevoie de câţiva ani pentru aceasta. Într-un singur minut trăiesc mai multe sute de generaţii de infuzoare. Elefantul are nevoie însă de doi ani numai pentru a-şi naşte puii, şi de alţi 20 de ani pentru ca aceştia să atingă maturitatea procreativă. Puteţi constata singuri diferenţa: câte generaţii de infuzoare trăiesc pe durata unei singure generaţii de elefanţi?

14. Acest exemplu vă va permite să înţelegeţi cu uşurinţă că un soare primar, care este mai bătrân cu câteva decilioane de ani (un decilion este numărul format din 1 urmat de 60 de zerouri) faţă de Pământ, a cărui vârstă este de doar câteva quintilioane de ani (1 urmat de 30 de zerouri), este mult mai mare decât acesta (direct proporţional cu diferenţa de vârstă), astfel încât seminţele lui vor deveni mature mult mai târziu. Intenţiile Mele sunt calculate la zecime, astfel încât fructele tuturor corpurilor cereşti să ajungă la maturitate atunci când punctul central al creaţiei spirituale se va fi dezvoltat suficient de mult pentru ca surplusul său spiritual să poată fi implantat în fructele celorlalte corpuri cereşti.

15. Pe de altă parte, este adevărat că fiinţele umane au existat pe soarele central Urka cu mult timp înainte ca Pământul să fi fost creat de acesta. Aceste fiinţe umane au însă o durată de viaţă diferită de cea pe care o au oamenii pe Pământ. Atunci când un om de pe Urka are abia zece ani, el este deja mai bătrân decât întregul Pământ. Cred că înţelegeţi acum că primul născut de pe acest corp ceresc continuă să trăiască şi la această oră, iar o parte din cei care se nasc abia acum pe Urka vor trăi la fel de mult ca şi Pământul vostru. Acest timp a fost aşadar suficient pentru ca Eu şi toţi îngerii Mei să îndurăm calea trupului, iar ei, în calitate de copii ai Mei, au primit deja capacitatea de a lua o scânteie din abundenţa vieţii lor, implantând-o în copiii care se nasc pe alte corpuri cereşti.

16. Din tot ce s-a spus până acum, divizibilitatea sufletului ar trebui să fie evidentă pentru toţi cei care dispun de un spirit şi de lumina inerentă acestuia. Iar când vorbim de divizibilitate, ne referim în primul rând la divizibilitatea primului suflet, cel creat din primul spirit primordial. (* - Vezi şi „Dincolo de prag (de moarte)” revelată prin Jakob Lorber, n.r.)