1. În acest capitol vă voi prezenta câteva tipuri de vise, ale unor oameni buni, dar şi ale unor oameni răi, care îşi au originea fie în cer, fie în iad. Este important să deţineţi informaţii corecte în legătură cu aceste fenomene, ca să ştiţi ce trebuie să faceţi în cazul în care vi se vor întâmpla.

2. Există multe tipuri de viziuni. Cele mai comune şi mai cunoscute sunt visele nocturne. Se pune întrebarea: cine este cel care visează şi ce reprezintă imaginile din vis?

3. În timpul somnului obişnuit, singurul care visează este sufletul. Aceste vise nu sunt altceva decât imagini haotice create de suflet din propria sa imaginaţie. Imaginile de acest fel nu au nici o ordine, fiind similare cu cele dintr-un caleidoscop care se schimbă odată cu fiecare mişcare şi care nu se repetă niciodată identic.

4. Motivul pentru care apar asemenea imagini circumstanţiale şi haotice este că sufletul nu se află în contact cu lumea exterioară, dar mai ales cu spiritul său. Acest tip de viziuni nu-i folosesc la nimic sufletului, decât în măsura în care acesta îşi poate da astfel seama de starea în care se află.

5. Dacă vă propuneţi să vă aduceţi aminte toate visele pe care le-aţi avut şi faceţi o sinteză a lor, puteţi obţine astfel o imagine destul de clară a stării în care se afla sufletul dumneavoastră: care sunt principalele sale dorinţe, aspiraţii, elementele din care este alcătuit, inclusiv cum va arăta el atunci când se va desprinde definitiv de învelişul său trupesc. Aceste vise sunt în întregime produsul imaginaţiei sufletului, nefiind provocate nici de spiritele iadului, nici de cele din cer. Sufletul îşi aminteşte mai mult sau mai puţin de ele, după care le uită complet. În cazul oamenilor obişnuiţi, ele depind întru totul de alcătuirea corpului lor vital. Dacă acesta este mai înclinat către suflet, omul îşi poate aminti aproape orice vis. Dacă este mai înclinat către corpul fizic, el nu îşi va aminti aproape deloc visele. Acesta este de regulă cazul oamenilor cu înclinaţii senzuale şi materiale.

6. Nu la fel stau lucrurile în ceea ce priveşte visele lucide, care sunt percepute foarte intens de visător, ca pe o realitate vie. Atunci când se trezeşte, lui îi este foarte greu să-şi dea seama dacă a trăit un vis sau o realitate. Aceste viziuni nu sunt vise ale sufletului, ci sunt provocate de spiritele din jurul acestuia. Dacă spiritele sunt malefice, omul se trezeşte absolut epuizat, fizic şi psihic. Dacă sunt spirite bune, omul se trezeşte regenerat fizic şi într-o stare de mare bună dispoziţie psihică.

7. Ambele tipuri de vise sunt permise exclusiv pentru beneficiul sufletului, şi niciodată în detrimentul acestuia. În cazul viziunilor teribile el primeşte de multe ori avertismente necesare, iar în cazul celor pozitive găseşte puterea de care are nevoie. Motivul pentru care aceste vise sunt atât de clare constă în faptul că spiritele eliberează corpul vital al visătorului de învelişul său fizic, conectându-l la suflet. Aflat în această stare, sufletul are o senzaţie de naturaleţe, căci se află în fuziune cu corpul său vital, acceptând şi reţinând prin intermediul simţurilor acestuia imaginile cele mai puternice şi mai semnificative ale visului.

8. Viziunile somnambulilor şi ale mediumilor, la fel ca şi cele care apar în timpul anesteziei, fac parte din această categorie. Aceste viziuni interioare au o anumită ordine şi semnificaţie, căci sufletului i se spune întotdeauna adevărul de către spiritele din jurul lui. De multe ori, el poate avea acces la evenimente care se vor petrece în viitor, lucru care poate fi realizat foarte uşor de către spirite, care cunosc ordinea lucrurilor şi succesiunea cauză-efect, întrucât chiar ele sunt cele care generează această ordine.

9. Aceste viziuni au aşadar o valoare mai mare decât primele. Totuşi, ele nu trebuie considerate ca un destin inexorabil, aşa cum credeau cândva păgânii. Omul nu trebuie să uite niciodată că dispune de un liber arbitru. Dacă doreşte cu adevărat să trăiască o altă realitate decât cea pe care i-au arătat-o în vis spiritele, el se poate orienta către Mine. Prin graţia Mea, destinul său se poate schimba, direct proporţional cu credinţa sa. Eu sunt singurul care poate schimba cursul lucrurilor, într-o singură clipă. De aceea, nu trebuie să fiţi îngrijoraţi de aceste viziuni, care se petrec destul de frecvent: dacă sunt pozitive, nu aveţi motive de îngrijorare, iar dacă sunt negative, ele pot fi schimbate. Desigur, în cazul celor care cred în ele mai mult decât în Mine, ele devin un destin imuabil, conform principiului: „Facă-se voia ta!”

10. Natura umană este atât de slabă încât acceptă imediat orice evenimente viitoare pe care i le revelează visele. De altfel, oamenii înşişi şi-au creat un set de reguli pentru ca lucrurile să se petreacă exact ca în visele lor. Aceste interpretări subiective ale viselor, şi consecinţele lor, sunt la fel de stupide ca şi cei care le-au inventat. De pildă, se consideră că apa din vis simbolizează moartea unei rude sau a unei cunoştinţe. Focul semnifică o minciună sau o bucurie. Pâinea, bălegarul şi visele legate de nunţi sunt interpretate ca o moarte în familie. Albinele indică iminenţa unui incendiu, în timp ce furnicile simbolizează o inundaţie, sau anumite motive de îngrijorare. Lăcustele, greierii şi păsările sunt interpretate ca semne de război, ca să nu mai vorbim de visele despre câştiguri la loterie. Aceste imagini sunt produse de sufletul însuşi şi nu indică altceva decât starea haotică în care se află acesta, nicidecum nişte evenimente viitoare.

11. Credinţa în aceste interpretări ale viselor este cu adevărat malefică. Ea poate face mult rău sufletului, care este de multe ori dispus să renunţe la credinţa în Mine de dragul acestor interpretări stupide.

12. Deşi acest gen de vise simple aparţin în întregime sufletului, oamenii slabi de minte consideră că ele sunt generate de spiriduşi răutăcioşi. Aceştia pătrund în trup şi generează viziunile, după care conving sufletul de adevărul lor, deşi ele nu reprezintă altceva decât imaginaţia lor maliţioasă.

13. V-am relatat toate aceste lucruri ca să ştiţi pe viitor cum trebuie să priviţi visele, dar şi viziunile reale, despre care vom discuta mai în detaliu într-un capitol viitor. Orice fenomen are un scop şi o raţiune corespondentă, care nu au însă nimic de-a face cu imaginaţia debordantă şi cu prostia.