1. Am părăsit colina pentru a merge sub frunzişul arborilor din grădină. Eu M-am aşezat şi apoi am adormit pe un petec de iarbă răcoroasă, la umbra unui smochin cu ramuri bogate. Toţi cei care Mă însoţeau au luat şi ei loc, Maria fiind aproape de Mine şi au adormit. Numai Jonael, Jairuth şi Matei s-au aşezat la o masă în grădină, unde Matei şi-a instalat trusa de scris iar îngerul lui Jonael i-a atras atenţia asupra anumitor inexactităţi.

2. Către prânz, Baram - care se afla pe corabie împreună cu Kisjonah - a observat la asfinţit nori groşi urcând la orizont. A văzut că apa devenea din ce în ce mai liniştită, ceea ce era un semn sigur al apropierii unei furtuni foarte mari şi a unui cutremur de pământ.

3. Baram a poruncit să se aducă toată încărcătura de pe corabie, iar aceasta să fie solid legată cu parâme la ţărm. Abia a terminat de făcut toate acestea, când a văzut în depărtare marea ridicându-se la o înălţime uriaşă.

4. Kisjonah a spus: 'Va trebui să-i trezim pe Domnul şi pe discipolii Săi, pentru că aceste valuri de o înălţime nemaivăzută până acum vor acoperi grădina în întregime şi cei care dorm ar putea fi în pericol. Este posibil ca şi corabia să eşueze pe ţărm”.

5. Baram a spus: “Da, prietene, dacă Domnul nu opreşte această furtună, va fi un dezastru cumplit. Dar eu mă las în grija Domnului! Sunt sigur că El nu ne va lăsa să pierim şi, atâta timp cât El doarme liniştit, nu avem de ce să ne temem de această furtună care se apropie şi care va ajunge aici în câteva clipe! Dar să mergem repede să-L anunţăm!”

6. Cei doi bărbaţi şi toţi mateloţii s-au grăbit să vină spre Mine, pentru a Mă trezi. Dar de această dată aveam motive întemeiate să nu Mă trezesc şi îngerul i-a oprit, spunându-le: “Lăsaţi-L să se odihnească, nu-L treziţi; El doarme tocmai din cauza acestei furtuni”.

7. Kisjonah a spus: “Dar la ce foloseşte faptul că valuri seismice înalte cât munţii vin să-mi distrugă grădinile?”

8. Îngerul a râs: “Nu-ţi face griji din cauza asta! Crezi că Domnul, care ţie ţi se pare că doarme, nu ştie de această furtună? Dacă El vrea să fie aşa, aşa să fie! Fii liniştit!”

9. Kisjonah a întrebat: “Cunoşti şi tu motivul?” Îngerul a răspuns: “Chiar dacă l-aş cunoaşte, nu aş avea voie să-ţi spun înainte ca Domnul să dorească asta. Aşa că nu mai pune întrebări şi rămâi liniştit, fără nici un pic de teamă! Ceea ce va urma vă va deschide ochii!”

10. Acestea fiind spuse, îngerul s-a întors foarte liniştit să-l ajute pe Matei să facă ordine în scrierile lui. Kisjonah s-a liniştit şi Baram a spus: Trebuie să recunosc deschis că în viaţa mea n-am văzut o furtună aşa de ameninţătoare ca cea care este gata să izbucnească în orice clipă sub ochii noştri, iar eu trebuie să o privesc atât de indiferent şi liniştit... Priveşte acolo, furtuna se apropie, va ajunge în curând aici, în port.

11. Priveşte şi valurile enorme care sunt cam la un sfert de oră de acest golf, în direcţia Sibarahului; aceşti munţi de apă vor fi în curând străpunşi de fulgere. Golful este încă foarte liniştit şi se observă furtuna la fel de limpede ca şi ţărmul. Este o viziune stranie, trebuie să mărturisesc, un spectacol rar, teribil şi magnific, pentru cine îl poate privi cu sufletul liniştit. Dar cei care se află în largul mării, în mod sigur se simt altfel decât noi, care suntem aşezaţi pe ţărmul acestui golf liniştit.

12. Furtuna este cam la jumătate de oră de aici, în linie dreaptă şi cum tunetul se aude destul de puternic aici, înseamnă că acolo, în mijlocul vijeliei, trebuie să fie asurzitor! Simt şi un puternic cutremur de pământ, nu îl simţi şi tu?”

13. Kisjonah spuse: “Oh, da! Voiam să-ţi spun şi ţie, dar asta-i minunea minunilor! Golful meu este mai liniştit ca niciodată! Cunosc prea bine spectacolul îngrozitor pe care îl oferă acest golf într-o situaţie ca aceasta. Deocamdată apa este aici perfect liniştită, dar iată, cutremurul de pământ este din ce în ce mai puternic! Numai să nu strice casele! Văd în golf cercuri concentrice, iar la ieşirea din golf se ridică valuri seismice; nu se vor lăsa mult timp aşteptate! Ei bine! În numele Domnului, nu poate fi mai râu decât cel mult să-ţi pierzi viaţa! Domnul şi îngerul Său sunt aici, dar ce imagine înspăimântătoare! Fie-ţi milă, Doamne! Îndură-te de nişte bieţi păcătoşi!”

14. Golful a început atunci să se clatine, rafale puternice de vânt răsuceau copacii, nenumărate fulgere izbeau norii negri întunecaţi, trosnituri groaznice se auzeau în golf, într-un vârtej de spumă, dar nici o picătură de apă nu cădea din norii de foc. Un fulger a lovit colina unde ne petrecusem noaptea; trosnitura violentă i-a trezit pe toţi cei care dormeau, în afară de Mine.

15. În acest vacarm nemaiauzit al celei mai mari furtuni, în faţa a zeci de fulgere care loveau ţărmul, toţi s-au trezit; discipolii, ţipând de groază, au început să alerge spre Mine pentru a Mă trezi.

16. Iar Iuda, mai revoltat decât toţi, a strigat: “Doamne, cum poţi să dormi când se răzvrăteşte natura? Plouă cu fulgere, cine poate fi sigur că va supravieţui? Ajută-ne, Doamne, întregul pământ se va prăbuşi!”

17. Dar Eu i-am răspuns: Te-a atins vreun fulger?” Iuda a răspuns: “Bineînţeles că nu încă, dar nu va trebui să mai aştept mult pe o asemenea furtună. Acum încă mai vorbesc, cât mai sunt în viaţă, dar fulgerul următor îmi va tăia vorba pentru totdeauna!”

18. În timp ce Iuda vorbea astfel, valurile seismice înaintau în golf cu un muget şi un zgomot cumplit! Cum talazurile atingeau vizibil mai mulţi stânjeni (zeci de metri), depăşind înălţimea punctului în care ne aflam, discipolii au început să urle, unii chiar să fugă pe colină, de unde însă nenumăratele fulgere i-au împins înapoi. “Doamne, ajută-ne dacă poţi sau dacă vrei, altminteri vom pieri, strigau ei cu sutele. Numai Matei, Jairuth şi Jonael, cu îngerul lor, nu s-au lăsat tulburaţi şi şi-au continuat treaba.

19. De această dată, nu am pus capăt mâniei furtunii, ci am lăsat-o să-şi urmeze cursul, dar nu i-am permis totuşi să facă nici cel mai mic rău în tabăra noastră.