Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 22.11.2019, 04:50
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 1) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 28.9.2010, 10:14    Post subject: Capitolul 77 - PLECAREA PATRIARHILOR CĂTRE COPIII DIN REGIUNEA DE LA APUS Reply with quote

Capitolul 77
PLECAREA PATRIARHILOR CĂTRE COPIII DIN REGIUNEA DE LA APUS

(22 martie 1841)


1. S-au așezat atunci cu toții în ordinea indicată de Adam, după care au plecat către copiii ce trăiau în regiunea de la apus.

2. Simultan, Mi-au oferit cu toții inima și Mi s-au rugat în tăcere, deopotrivă cei care plecau și cei care rămâneau în urma lor.

3. În plus, copiii din regiunea de miazăzi s-au închinat în fața părinților lor din linia principală, cărora le-au mulțumit pentru veștile bune, după care Mi-au lăudat Numele și Mi-au glorificat cu mare ardoare iubirea, bucurându-se de grația pe care am revărsat-o asupra lor.

4. Și iată, acestea au fost circumstanțele fericite în care primii oameni de pe pământ s-au despărțit de copiii lor.

5. Drumul dinspre miazăzi către apus era splendid, desigur, numai dintr-unpunct uman de vedere. Era un drum care s-ar putea numi “romantic” în cel mai înalt grad.

6. Având în vedere marea sa raritate, în zilele noastre el nemaiputând fi întâlnit nicăieri, am să vi-l descriu. Așadar, fiți atenți și imaginați-vi-l în inimile voastre.

7. Iată cum arăta regiunea prin care trecea drumul ce conducea către regiunea de la apus: imaginați-vă șapte conuri stâncoase, de culoare gri-albăstrui, înălțându-se de-a lungul unei linii, fiecare dintre ele având o înălțime de 7.000 de picioare (cca 2.200 metri) și cu un diametru la bază de 1/7 dintr-o milă (cca 250 metri). Vizualizați aceste conuri unindu-se la bază precum zimții unui fierăstrău.

8. La fel ca și cele șapte conuri aliniate unul lângă celălalt, în spatele fiecăruia dintre ei existau alte zece conuri, ale căror dimensiuni descreșteau gradat, colorate în cele mai variate nuanțe. Din vârful fiecărui con țâșnea un izvor de apă pură. În fața lor, la o distanță de aproximativ 100 de stânjeni și la o înălțime de 100 de picioare față de baza conurilor, un drum drept conducea de-a lungul unui șir muntos pe a cărui coastă nordică creșteau cei mai frumoși palmieri și cedri imaginabili, plopi și alți arbori, în timp ce pe coasta sa sudic㠖 exceptând grupul de conuri stâncoase despre care am vorbit mai sus, cu cotiturile lor precum niște cascade – nu exista nimic decât piatră goală, rareori marcată de insulițe mici de mușchi și iarbă.

9. Pe scurt, așa ar arăta descrierea drumului dinspre miazăzi spre apus. Imaginați-vă acum efectul indescriptibil produs de razele soarelui atunci când se reflectau în nenumăratele izvoare, la care se adăuga opalescența în mii de culori a liniilor conurilor mai mici din spate, care puteau fi întrezărite prin golurile ce despărțeau conurile mari. Această scurtă descriere v-a oferit o imagine destul de clară a drumului ce conducea către apus.

10. Această regiune era și ea una dintre regiunile favorite ale lui Adam. Lui îi plăcea să se plimbe pe aici – în special în zilele însorite, din cauza vânturilor reci. În plus, în zilele de demult, această priveliște îi trezea inevitabil un entuziasm plin de exaltare. Ori de câte ori se întorcea din acest loc, el obișnuia să le vorbească copiilor săi în cuvinte pline de ardoare despre iubirea, grația, înțelepciunea, compasiunea, sfințenia, măreția și atotputerea Mea. Din acest motiv, el numea acest drum “Contemplarea celor șapte puteri izvorâte în eternitate din marele Dumnezeu Iehova”.

11. Când patriarhii au ajuns în dreptul conului din mijloc, Adam i-a rugat să se oprească puțin, pentru a se bucura de magnifica priveliște.

12. Ascultându-l, copiii s-au așezat la sol, bucurându-se de impresia tăcută, dar atât de puternică, a naturii lipsite de viață, asupra sufletelor lor.

13. După o scurtă pauză, în timpul căreia și-au amintit cu toții de Mine, Adam s-a întors către Asmahael și l-a întrebat: “Spune-ne, Asmahael, cum îți place acest peisaj și ce impresie Ți-a făcut el?”

14. Asmahael s-a întors cu respect către Adam și i-a răspuns: “O, părinți ai părinților pământului! Tu îl întrebi pe cel slab, deși ceea ce se află în fața noastră este prea mult chiar și pentru cel puternic. Totuși, îți voi răspunde că atunci când privesc la izvoarele care curg din acele înălțimi și la coloanele stâncoase de culoare albăstruie, a căror formă a fost dată de mâna creatoare și atotputernică a eternului Dumnezeu, îmi spun în inima mea: „Pentru cei mari, măreția nu este atât de măreață, iar pentru cei insignifianți, măreția este inutilă! Ce legătură poate avea un țânțar cu acești munții? La ce i-ar folosi unei muște degetele de la mâinile noastre?

15. Iar atunci când contemplu această scenă sublimă, o, părinți ai părinților pământului, devin conștient că pentru cel mare nu sunt utile decât lucrurile mari; în timp ce musca va fi satisfăcută cu o pereche de aripi luminoase, cu ajutorul cărora să poată bâzâi.

16. O, părinți, copii măreți și atotputernici ai Celui Preaînalt! Acest peisaj sublim și magnific a fost creat de mâna atotputernică a lui Dumnezeu pentru voi. Voi îl puteți folosi, îl puteți înțelege și lăuda. Pentru mine, munții sunt construiți pe spatele unei muște.

17. O, părinți ai părinților pământului, atâta am avut să vă spun. Dar vă implor, dacă este posibil, învățați-mă să înțeleg întru spirit măreția lucrurilor! Amin!”

18. Acest exemplu de umilință l-a făcut pe Adam extrem de fericit, astfel încât, întorcându-se către ceilalți copii ai săi, el le-a spus:

19. “O, dragi copii, Ascultați-mă! Asmahael îmi apare ca un câmp care a rămas nedesțelenit multă vreme, motiv pentru care nu a adus fructe. Dar după ce sămânța cea bună a fost aruncată în brazda sa, câmpul va aduce în curând de o sută de ori mai multe fructe.

20. Așa se pare că stau lucrurile cu Asmahael. De-abia a stat împreună cu noi o zi, dar adevăr vă spun – cu excepția noastr㠖 i-ar face de rușine pe toți ceilalți copii din ținuturile înalte.

21. Ascultați, dragii mei copii! Dacă și ceilalți copii din ținuturile de jos s-ar putea apropia măcar de departe de această fertilitate de care dă dovadă Asmahael, ar fi un mare păcat să nu îi ajutăm și pe ei.

22. De aceea, chiar astăzi vom discuta acest lucru în coliba mea, sub directa îndrumare a lui Dumnezeu, pentru a vedea ce se poate face în această privință.

23. Fie ca Domnul să ne ferească să luăm hotărâri arbitrare și incorecte! Amin!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !