Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 14:24
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "De la iad la rai (Robert Blum) - volumul 1 - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
Fire
Initiator
Initiator


PostPosted: 28.9.2010, 21:18    Post subject: Capitolul 2 - Primele impresii ale celui executat în lumea de dincolo. El conștientizează că nu a murit Reply with quote

Capitolul 2
Primele impresii ale celui executat în lumea de dincolo. El conștientizează că nu a murit

1. Mulți dintre voi se întreabă probabil: cum au ajuns sufletul și spiritul lui în lumea eternă a spiritelor?

2. Trebuie să precizez mai întâi de toate că toți cei care își pierd viața în urma unei execuții violente, ajung în lumea de dincolo într-o stare de furie supremă și dornici să se răzbune pe torționarii lor. De aceea, dacă avem de-a face cu criminali autentici care au încălcat poruncile lui Dumnezeu, fiind astfel damnați, ei sunt trimiși pe loc în iad* - elementul lor natural, ca să își manifeste acolo dorința de răzbunare. Abia după ce aceasta își mai pierde întrucâtva din puterea inițială se pot întoarce ei în lumea propriu-zisă a spiritelor, unde sunt supuși unui nou test al libertății, desigur, în condiții destul de restrictive.

3. În schimb, spiritele de genul omului nostru, executate pentru simplul motiv că au încălcat legile lumești, ajung mai întâi de toate într-o regiune a întunericului, unde pot rătăci în voie, de parcă ar fi orbi, fără să vadă alte ființe asupra cărora ar putea să-și exercite dorința de răzbunare. - Chiar și în lumea voastră fizică, furia excesivă și dorința de răzbunare pot produce o stare de orbire reală, datorită fierbințelii pe care o provoacă aceste sentimente la nivelul creierului. Daunele sunt însă infinit mai mari la nivelul sufletului și al spiritului, unde aceste vibrații malefice pot conduce la o orbire spirituală totală. Aceste spirite sunt lăsate în respectiva stare până când dorința lor de răzbunare se transformă într-o senzație de neputință deplină. Sufletul lor profund rănit și ofensat începe astfel să plângă, și deși originea acestui plâns este starea lor de furie, el are totuși un efect de slăbire a acestei emoții.

4. Cât timp s-a mai aflat încă pe pământ, omul nostru a încercat din răsputeri să-și dovedească curajul și bărbăția, motiv pentru care până în momentul execuției și-a păstrat fermitatea, arătând că nu-i pasă de moarte. Evident, în sinea lui simțea cu totul altceva. Era cât se poate de conștient de frica de moarte, și asta cu atât mai mult cu cât, în calitatea sa de membru al „noului catolicism”, nu credea deloc în viața de după moartea corpului fizic.

5. La circa șapte ore după execuție, după ce sufletul său s-a mai adunat, ca să spunem așa, el s-a convins rapid de lipsa de substanță a convingerilor sale lumești și și-a dat seama că dorește să continue să trăiască. Această convingere nouă l-a condus însă la o altă îndoială: omul nostru a început să suspecteze faptul că deși a fost condus pe eșafod, nu a fost decât „aparent” împușcat, pentru a fi speriat în fața morții sale iminente. Probabil că doar a leșinat, lin cauza fricii, căci șeful plutonului de execuție îl legase la ochi, astfel încât nu a putut vedea personal „falsa” execuție. Robert Blum era convins că a fost condus într-un loc întunecat, de unde urma să fie eliberat cu siguranță, în urma unei plângeri din partea germanilor pe care i-a slujit cu credință.

6. Revenim acum la momentul prezent. Singurul lucru care îl deranjează cu adevărat pe Robert Blum este întunericul dens. Lui i se pare că se află într-o gaură întunecoasă, deși nu simte nici un pic de umezeală și nici vreun miros neplăcut. Își atinge picioarele și mâinile, dar nu sesizează nici un fel de cătușe, încearcă să afle dimensiunea celulei în care se află, pipăind cu mâinile pereții și podeaua, dar mai ales dorește să afle dacă în încăpere se găsește vreun instrument secret „de tortură”.

7. Nu mică îi este surpriza când descoperă că nu există nici un fel de podea, nici ziduri ale închisorii, nici vreun hamac cu ajutorul căruia să fie suspendat într-o groapă.
_________________
Focul îți dă viață, focul îți întreține viața, dar tot focul te arde când îi stai în cale !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !