Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 13:15
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Predicile Domnului Iisus Hristos - Dicteu divin prin Gottfried Mayerhofer" 
Author Message
Ganapati
Avansat
Avansat


PostPosted: 29.9.2010, 10:51    Post subject: Capitolul 6 - Copilul Iisus la Templu Reply with quote

Capitolul 6
Copilul Iisus la Templu

Sfântul Luca II 33-40: „Tatăl și mama Lui se mirau de cele ce se spuneau despre EL Simion i-a binecuvântat și i-a spus Mariei: Iată, Pruncul acesta este rânduit spre prăbușirea și spre ridicarea multora În Israel, și să fie un semn care va stârni împotrivire. Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi”. Mai era acolo și o prorocită, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era foarte înaintată în vârstă și trăise cu soțul ei șapte ani după fecioria ei Rămasă văduvă și fiind în vârstă de 84 de ani, nu se depărta de templu și noapte și zi slujea lui Dumnezeu cu post și cu rugăciuni. A venit și ea în același ceas, lăudându-L pe Dumnezeu și vorbind despre Iisus tuturor celor ce așteptau răscumpărarea în Ierusalim. După ce au împlinit toate după legea Domnului, Iosif și Maria s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. Iar Copilul creștea și se întărea, fiind plin de înțelepciune; și harul lui Dumnezeu era peste El”.
(25 decembrie 1871)

Acest capitol începe cu nașterea mea, vorbește de circumcizia la care am fost supus și apoi continuă cu cele trei zile pe care le-am petrecut în Templul de la Ierusalim la vârsta de 12 ani. (vezi - Cele trei zile petrecute de Iisus la templu - , n.r.)  Sosirea celor trei magi de la Răsărit, uciderea pruncilor și alte aspecte legate de nașterea Mea, cum ar fi fuga în Egipt și revenirea în țară după moartea lui Irod, nu sunt menționate în această Evanghelie, motiv pentru care voi sări și Eu peste ele, de vreme ce oricum le cunoașteți din Evanghelia lui Iacov, care descrie pe larg povestea copilăriei Mele, precum și din celelalte texte ale discipolilor Mei. (Vezi „Evanghelia lui Iacov - JAKOB-LORBER-Copilaria-lui-Iisus n.r.)

Să ne oprim așadar la textul menționat mai sus: „Tatăl și mama Lui se mirau...;.
De ce se mirau cei doi atât de tare?
Se mirau de cuvintele profetice ale lui Simion și de afirmațiile Anei, care L-au recunoscut în copil pe Mântuitorul mult-așteptat, dar nu doar al evreilor, ci al întregii umanități, care venise să elibereze spiritul din închisoarea materiei.

Nu este deloc surprinzător că Iosif și Maria nu au înțeles profețiile celor doi, căci, ținând cont de toate întâmplările misterioase care s-au petrecut, de la nașterea miraculoasă a Mariei și până la prezentarea în Templu, este evident că nici Iosif și nici Maria nu știau cum să înțeleagă aceste lucruri.

Deși evreii erau obișnuiți să primească mesaje direct de la Mine prin intermediul profeților, ei nu le acordau prea multă atenție atât timp cât profeții erau încă în viață, mesajele lor necăpătând de regulă importanță decât mult timp după moartea lor, atunci când începeau să se adeverească. Cu toții îl așteptau pe Mesia, dar speranțele lor aveau la bază așteptările lor lumești. Ei așteptau un Mesia născut într-un palat, care să îi elibereze într-o bună zi de jugul cuceritorilor romani. Fiul unui tâmplar (aceasta era meseria tatălui Meu vitreg) nu corespundea acestei imagini, deci nu intra în vederile lor.

De aceea, Iosif și Maria s-au mirat foarte tare de cuvintele lui Simion și ale Anei. Maria trăise deja o succesiune incredibilă de întâmplări miraculoase, de neînțeles pentru ea, într-un interval scurt de timp. Mai întâi de toate, a dat naștere unui fiu fără să fi cunoscut partea bărbătească. A devenit astfel mamă, dar fără să experimenteze plenar starea de maternitate, căci, de regulă, un copil reprezintă legătura care unește viața unei femei cu cea a unui bărbat, creând astfel o familie unitară.

Maria era mamă și trăia, ca orice femeie, bucuria de a-și vedea progenitura, dar trăia mai degrabă un sentiment de compasiune față de copilașul din fața ei decât fericirea unei mame atunci când își strânge la piept fructul iubirii ei față de bărbatul ales. De aceea, Maria nu putea înțelege ce s-a petrecut în realitate în momentul concepției, la nașterea Mea sau mai târziu. Fiind un suflet de o mare puritate, acționa într-o stare de receptivitate totală, fiind ghidată de puterile superioare și ascultând de glasul inimii ei.

Totuși, sentimentele vagi pe care le simțea, convinsă că este singura care le experimentează, suspiciunile și îndoielile ei, au crescut auzind alte persoane exprimând convingeri similare, ba chiar anticipând lucruri mai mărețe decât se aștepta ea, pe când M-a dus la templu. După circumscrierea Mea și după îndeplinirea sacrificiilor cerute de legea evreiască, urma să fiu primit în religia iudaică și educat în spiritul ei.

Cuvintele lui Simion i s-au părut cu deosebire misterioase Mariei, căci el a recunoscut în copil un principiu pe care ea nu îl cunoștea încă. Îndeosebi cuvintele de la sfârșitul afirmației sale i s-au părut de neînțeles: „Iată, Pruncul acesta este rânduit spre prăbușirea și spre ridicarea multora în Israel, și să fie un semn care va stârni împotrivire. Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi".

Chiar dacă își imaginase încă de la concepția Mea miraculoasă, urmată de nașterea Mea și de celelalte evenimente ieșite din comun, că voi face fapte extraordinare, ea nu putea concepe că L-a purtat în pântecul ei pe însuși Dumnezeu și pe Mesia mult-așteptat, Mântuitorul spiritual nu doar al poporului ei, ci al întregii umanități! Chiar și la moartea Mea pe cruce, ea a continuat să plângă, numindu-Mă fiul ei, căci Mă considera încă un om, nu un Dumnezeu. Abia după învierea Mea din morți s-a convins și ea, la fel ca și ceilalți discipoli ai Mei, de adevărul celor afirmate de Mine în fața lor de nenumărate ori.

Sabia care urma să-i străpungă inima (la care face trimitere textul) se referea la durerea maternă; căci dacă M-ar fi recunoscut ca Dumnezeu, moartea Mea nu ar fi trebuit să îi provoace durere, ci o stare de exaltare, dată fiind învierea miraculoasă care urma să se petreacă.

Le-am prezis adeseori Mariei și discipolilor Mei destinul care Mă aștepta și felul în care voi învinge moartea și iadul. Ei nu-și puteau însă imagina, în special în acele timpuri în care profeții și esenienii făceau tot felul de miracole, că Eu, un om în carne și oase, care mânca și bea, la fel ca și ei, puteam fi una cu Dumnezeu, Domnul Oștirilor, care, după ce a crescut în trup uman, avea să o sfârșească pe cruce - un simbol al rușinii și al degradării la acea vreme.

De aceea, Iosif și Maria s-au minunat de cuvintele celor doi, neînțelegând cine era Acela care venise pentru a aduce cu sine, prăbușirea și ridicarea multora din Israel. „Prăbușirea" se referea la distrugerea regatului-iudaic la 50 de ani de la moartea Mea, iar „ridicarea&" simboliza trecerea la creștinism a multora dintre evrei și transformarea simbolului crucii dintr-unul al rușinii într-unul al slavei supreme.

Credeți cumva că la vremea celei de-a doua sosiri a Mea pe pământ oamenii vor dispune de o înțelegere mai bună? Nici vorbă! La fel ca odinioară, vor exista admiratori care Mă vor considera un simplu om inspirat de Dumnezeu. Desigur, a doua oară nu voi mai veni ca și copil, ci ca un om matur, dar mulți vor continua să se îndoiască de Mine, insistând să le demonstrez divinitatea Mea prin miracole și semne, căci simpla putere a Cuvântului nu îi va convinge.

Povestea copilăriei Mele se va repeta în aspectele ei principale, dar numai într-un sens spiritual, căci la acea vreme înțelegerea spirituală va fi mai avansată decât cea pe care o aveau evreii acum 2000 de ani, astfel încât credincioșii vor prevala pe pământ, în timp ce necredincioșii și ateii se vor afla în minoritate.

Ascultați, copiii Mei! La fel cum Eu M-am supus obiceiului evreiesc al circumciziei, ar trebui să vă supuneți și voi botezului spiritual, scăldându-vă în spiritul iubirii Mele. Alungați din inimile voastre impuritățile și faceți efortul zilnic de a Mă înțelege mai bine pe Mine și creația Mea, astfel încât inimile voastre să nu mai fie străpunse de sabie jelind după pierderea bunurilor pământești, căci acestea sunt bunuri efemere, după care nu merită să jelești.

Priviți realitatea în adevărata ei lumină și îndepliniți-vă zilnic datoria pe acest pământ, atât timp cât vă aflați pe el, astfel încât în momentul despărțirii să nu aveți regrete și să nu fiți nevoiți să jeliți după cele lăsate în urmă.

Speranța Mea este să Mă recunoașteți pe Mine, așa cum M-a recunoscut Maria când M-am întors de la Tatăl, și să înțelegeți că Cel pe care îl numiți Hristos este un spirit infinit mai mare și mai plin de iubire decât v-ați imaginat până acum, dar și că ceea ce așteaptă El de la voi este mult mai mult decât ceea ce ați fost dispuși să faceți până acum.

La ora actuală sunt mulți oameni pe pământ care Mă recunosc și care Mă iubesc la fel de mult ca Maria pe vremea când trăiam pe planeta voastră. Acest lucru nu este însă suficient. Maria nu și-a dat seama decât atunci când eram pe cruce, și mai ales în momentul învierii, că Cel pe care L-a purtat în pântec nu era un simplu om, ci Fiul lui Dumnezeu, adică Înțelepciunea separată de Iubire, care s-a întors la cer după trei zile petrecute în mormânt, apărându-le apoi din nou discipolilor și mamei trupului Său în adevărata Sa înfățișare, cea spiritualizată.

Faceți toate eforturile pentru ca și în interiorul vostru să se nască Hristos - pentru a nu fi surprinși mai târziu, dacă veți descoperi că El este diferit de ceea ce vă așteptați voi să fie.

Ascultați acest avertisment și acționați în consecință! Amin.
_________________
मैं गणेश, सुप्रीम शिव का बेटा हूँ!
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !