Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 9.7.2020, 02:51
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "De la iad la rai (Robert Blum) - volumul 1 - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
Fire
Initiator
Initiator


PostPosted: 9.10.2010, 13:57    Post subject: Capitolul 55 - Călătoria pe calea descoperirilor. Ezitările și precauțiile eroilor noștri. Reply with quote

Capitolul 55
Călătoria pe calea descoperirilor. Ezitările și precauțiile eroilor noștri.
Domnul apare în fața lor, însoțit de Robert.

1. Cei trei se ridică de la masă și se îndreaptă cu grijă către ușa deschisă. Ca și cum s-ar trezi dintr-un vis, ei descoperă dincolo de micuța încăpere în care au stat atâta vreme o altă cameră, mult mai spațioasă și mai magnifică. Neștiind la ce să se aștepte în această lume nouă, cei trei își ițesc pe rând capetele prin ușa întredeschisă, convinși că vor avea parte de evenimente dintre cele mai memorabile.

2. După ce scrutează cu privirile camera în care ne aflăm Eu și Robert (deși oarecum la distanță și dincolo de raza lor vizuală), precum și cele 24 de dansatoare, Jellinek le șoptește celorlalți doi:

3. „Prieteni, nu mi se pare că ar exista ceva periculos în această încăpere. Dimpotrivă, mi se pare că văd într-unul din colțuri o măsuță pe care se află o sticlă îmbietoare de vin și câteva bucăți apetisante de pâine. De vreme ce nu par să existe alte amenințări, nu văd de ce ne-am sfii să intrăm în această încăpere și să ne potolim simțurile. După toate aparențele, această cameră are chiar menirea de a ne satisface papilele gustative în această existență spirituală. În aceste condiții, cred că puțină îndrăzneală nu ar avea cum să ne strice. Ce ziceți?”

4. Messenhauser îi răspunde: „Frate Jellinek, sunt sută la sută de acord cu tine, deși, spre rușinea mea, trebuie să recunosc că atunci când vine vorba de asemenea călătorii pe calea necunoscutului îmi place să fiu întotdeauna ultimul! În acest fel, în cazul unei eventuale retrageri în pripă, aș putea - evident - să fiu primul!”

5. Jellinek: „Bine, dragul meu frate, dar mi se pare că ești însuși regele lașilor! Mă întreb cum ai rezistat pe pământ, în calitatea ta de comandant de armată? Abia acum încep să mi se lămurească lucrurile: dacă ai fi dat ordine direct de pe câmpul de luptă, nu din biroului comandantului suprem, cine știe dacă Viena ar mai fi căzut? Dar să nu reînviem morții! Măcar de dragul onoarei tale actuale, încearcă să nu mai fii atât de laș!”

6. Messenhauser: „Dar, dragul meu prieten și frate, de vreme ce constat că îți arogi rolul de Napoleon, de ce nu vrei să joci chiar tu rolul de cercetaș pentru mine și pentru Becher? Dacă tot te simți la fel de curajos ca marii eroi ai antichității, îți propun să fii tu liderul nostru! Cât despre mine, curajul nu a fost niciodată punctul meu forte. O singură calitate am avut întotdeauna: chiar dacă nu am avut curajul unui erou, de moarte nu mi-a fost teamă niciodată, lucru valabil inclusiv în situația de față. Totuși, această încăpere îmi dă oarecum fiori pe șira spinării, la fel cum se tem copiii de fantome în anumite camere. Trăiesc un sentiment straniu, ca și cum urmează să se întâmple ceva iminent, care ne va schimba pentru totdeauna cursul vieții! Vom vedea imediat dacă acest sentiment se va adeveri sau nu, de îndată ce vom trece pragul acestei uși. Intuiția mă face să cred că urmează să se petreacă lucruri mărețe și nu pot decât să sper că acest presentiment îmi va scuza lipsa de curaj în fața voastră”.

7. Jellinek: „Într-adevăr, dragă prietene, situația arată cu totul altfel, așa cum ne-o prezinți acum. Trebuie să recunosc că și pe mine mă încearcă aceiași fiori de care vorbeai mai devreme. Un spirit măreț nu trebuie să se lase însă tulburat de astfel de fleacuri! Când mă uit la sticla aceea care îmi face cu ochiul și când văd pâinea aceea albă și bine coaptă, îmi lasă gura apă - iar stomacul meu înfometat vă poate confirma acest lucru prin ghiorăiturile sale - ei bine, tot ce pot spune este că aș prefera să mă aflu așezat la acea masă, și nu în compania voastră patetică! Mă întreb ce m-ar mai putea reține aici... De aceea, curaj! La atac! «Un atac îndrăzneț înseamnă o luptă pe jumătate câștigată»!”

8. După aceste cuvinte, Jellinek se apropie cu îndrăzneală de pragul ușii, cu intenția să îl treacă și să se îndrepte către masa bine garnisită cu bucate. Chiar când își pune însă piciorul pe prag, calea îi este blocată de Robert și de Mine, care ne facem subit apariția în fața lor. Robert li se adresează pe vocea lui cea mai severă: „Hei, opriți-vă! Cine este acolo? Nu mai faceți nici un pas înainte de a vă identifica, prezentându-vă inclusiv intențiile!”

9. În fața acestei apostrofări severe, Jellinek dă puțin înapoi, dar îl recunoaște imediat pe Blum, așa că strigă uimit: „Oh, oh, zău dacă nu este chiar Blum! Robert! Pe unde ai umblat până acum? Ei, asta-i culmea! Te îmbrățișăm și te sărutăm de o mie de ori! - Spune-mi, chiar nu ne recunoști? Suntem noi: Messenhauser, Becher și cu mine, Jellinek!”

10. Robert îi răspunde: „Mda, într-adevăr! Sunt chiar tovarășii mei de suferință și de arme, personificați exact așa cum i-am văzut ultima dată pe pământ! Ei bine, aflați că știam de mult timp că sunteți oaspeții mei în această casă, chiar dacă voi nu știați încă acest lucru. Vă asigur că temerile voastre de adineauri erau întru totul neîntemeiate și ridicole. Haideți, veniți și bucurați-vă. Ne vom așeza cu toții la masa de colo. Frate Messenhauser și tu, frate Becher, încă vă mai este teamă să treceți acel prag?”

11. Messenhauser și Becher îi răspund într-un glas: „Te salutăm cu drag, mult stimate frate și prietene! Te vom urma oriunde ne vei conduce - cu atât mai mult dacă destinația noastră este acea masă încărcată cu bucate apetisante, care ne fac cu ochiul, căci stomacurile noastre sunt cât se poate de goale!”

12. După care se grăbesc cu toții să-l îmbrățișeze și să-l sărute pe Robert. După acest moment emoționant, ne îndreptăm cu toții către masă.
_________________
Focul îți dă viață, focul îți întreține viața, dar tot focul te arde când îi stai în cale !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !