Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 7.12.2019, 17:59
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "De la iad la rai (Robert Blum) - volumul 1 - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
Fire
Initiator
Initiator


PostPosted: 9.10.2010, 16:39    Post subject: Capitolul 88 - Răsplata supremă a iubirii divine pure - Nunta cu Divinitatea Reply with quote

Capitolul 88
Răsplata supremă a iubirii divine pure - Nunta cu Divinitatea

1. Helena Mă întreabă: „Doamne, spuneai să îți dau un sărut just, dar cuvântul «just» mă cam încurcă! Căci eu nu cunosc nici un alt sărut decât cel născut din iubire. De altfel, nici nu Ți-am dat până acum vreun alt tip de sărut. Dacă un sărut născut din iubirea cea mai pură nu este un sărut just, atunci nu știu ce fel de sărut ai dori să primești!”

2. Eu: „Bine, scumpa Mea Helena, ce fel de sărut ar mai putea exista în afara celui născut din iubirea cea mai pură și mai autentică? Ca să aprofundam lucrurile, pot să-ți spun că există două tipuri de săruturi: unul născut mai degrabă din respect decât dintr-o iubire foarte pură, și altul născut exclusiv din iubire. Ei bine, Eu consider un sărut adevărat doar acest al doilea tip de sărut, dat pe gură, nu doar pe frunte. Până acum, tu mi-ai dat doar săruturi pe frunte, născute din respectul cel mai deplin, deși Mi-am dat seama încă de atunci că ele derivau mai degrabă din iubirea ta, decât din respectul tău față de Mine. De vreme ce între timp respectul tău a fost copleșit întru totul de iubirea pe care Mi-o porți, poți să îmi dai liniștită un sărut pasional pe buze, ceea ce va însemna un sărut adevărat! înțelegi ce ți-am spus, iubita Mea Helena?”

3. Helena îmi răspunde cu fața roșie ca focul: „O, foarte bine, dar nu crezi că ceilalți vor crede că am împins prea departe lucrurile? De altfel, cui îi pasă?! De vreme ce Tu, Doamne și Dumnezeul meu, ești Cel care dorește acest lucru, este evident că nu poți greși, iar iubirea nu poate greși nici atât! Dacă Te consider pe Tine Creatorul tuturor lumilor, iar pe mine doar o creatură slabă și nedemnă, ar fi cu totul ieșit din comun ca eu să Te sărut pe Tine pe gura din care au ieșit cândva cuvintele sfinte: «Facă-se!», urmate de manifestarea întregului univers! Știu însă că Tu dorești ca inima mea să fie cuprinsă de beatitudinea supremă. De aceea, îți voi îndeplinia ceastă dorință, care este de mult timp și dorința mea secretă cea mai arzătoare!”

4. După aceste cuvinte, ea îmi dă un sărut de modă veche, după care îi spun: „Abia acum ai atins perfecțiunea și ai realizat marea operă de reconciliere între Mine și întregul pământ! - De acum înainte, te vei afla în permanență alături de Mine, bucurându-te de beatitudinea supremă, născută din iubirea Mea, respectiv de beatitudinea derivată din cerul iubirii Mele cele mai înalte și mai pure, în care sălășluiesc numai acei îngeri care Mă iubesc așa cum o faci tu! Adevăr îți spun: nu sunt foarte mulți ca ei! Sunt numeroase spiritele care Mă iubesc, dar numai în calitatea Mea de Dumnezeu, Domn și Părinte al lor. Tu însă, la fel ca și Maria Magdalena, ai fuzionat pe deplin cu Mine, astfel încât inimile noastre au devenit una, unindu-se într-o căsnicie perfectă a tuturor cerurilor. Prin această căsnicie ai devenit însăși soția lui Dumnezeu, și astfel una cu Mine. De aceea, de acum înainte te vei bucura de întreaga beatitudine care derivă din Mine. Ce spui, ești satisfăcută!?”

5. Helena îmi răspunde cu vocea tremurândă de preaplinul ardorii pe care o simte: „O, o, o! Preasfântul meu Iisus! Eu, o păcătoasă nedemnă, să fiu soția Ta, o, Doamne, ce spui acolo?! Cu siguranță, acest lucru ar fi imposibil! - Și totuși, ai rostit aceste cuvinte chiar Tu, Adevărul etern, așa că nu ai cum să Te înșeli! Bine, dar ce mă voi face eu cu toată această beatitudine supremă, de o profunzime pe care nimeni nu o poate cuprinde cu mintea? Cum voi putea să o suport? Oare nu voi ameți, precum o păcătoasă care privește în jos, către pământ, de pe cea mai înaltă dintre stele? Oare voi fi capabilă să mă acomodez vreodată cu o asemenea înălțime? O, scumpul meu Iisus, ce-ai făcut din mine! Mă simt acum ca o nenorocită norocoasă, sau ca o nefericită fericită! Parcă aș fi, și totuși n-aș fi!”

6. Eu: „Iubita Mea, liniștește-te! Adevăr îți spun: îți vei găsi în cel mai scurt timp pacea interioară, căci în cerul Meu cel mai înalt lucrurile sunt cum nu se poate mai simple și mai umile! Acolo nu există splendori exagerate, nici vreun lux deșănțat, ci doar cea mai sublimă modestie, dublată însă de o bucurie fără seamăn, constantă și neîntinată de nimic! Tu manifești deja aceste virtuți, așa că nu vei avea nici o problemă să te adaptezi perfect în această lume. Privește însă pe fereastră, în direcția răsăritului, și spune-Mi ce vezi acolo!”
_________________
Focul îți dă viață, focul îți întreține viața, dar tot focul te arde când îi stai în cale !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !