Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 08:38
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 1) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 3.11.2010, 23:45    Post subject: Capitolul 87 - EVA ÎL MUSTRĂ PE SETH Reply with quote

Capitolul 87
EVA ÎL MUSTRĂ PE SETH


1. Seth a observat în sinea lui că toții copiii șușotesc unii la urechile celorlalți, drept pentru care și-a spus: “Într-adevăr, cu toții sunt cuprinși de îndoială și nu știu ce să facă. Cât de mult mi-ar plăcea să vă ajut, dacă aș putea! Oare de ce o fi păstrat tăcerea Enoh atâta vreme? 2. Probabil că sărmana mamă Eva suferă din nou în tăcere în inima ei, deplângând prostia noastră.

3. Ce-ar fi să o întreb în liniște ce simte ea?

4. Cine știe, poate că suferința plină de răbdare poartă în ea o scânteie mică, ascunsă în inimă, care ne-ar putea fi de folos nouă, tuturor, scoțându-ne din întunericul în care ne aflăm.

5. Așadar, curaj! Nu cred că voi putea înrăutăți situația într-o măsură mai mare decât acum, când toată lumea pare cuprinsă de întuneric și de îndoială, și nici măcar o singură picătură de rouă nu vine să ne răcorească sufletele însetate, nici de pe pământ, nici din cerul luminos!”

6. Astfel, Seth s-a adresat mamei Eva după cum urmează: “Mult-adorată mamă, îmi pari atât de tristă. O, spune-mi dacă vreo durere secretă îți macină cumva sufletul.

7. Iată, limba lui Asmahael ne-a lovit pe toți, aruncându-ne într-un întuneric triplu, și după cum vezi, noi suntem incapabili să ieșim din el. Sunt totuși convins că, dacă Domnul a considerat necesar să fim pedepsiți cu asprime, tot El va îmblânzi la momentul potrivit această pedeapsă. De aceea, dacă inima ta este cuprinsă de tristețe, calmeaz-o cu iubirea față de Domnul. Dacă totuși dispui de o luminiță cât de mică referitoare la chestiunea care ne-a umplut pe toți de tulburare, nu o păstra adânc în inima ta, căci într-o noapte întunecată, chiar și cea mai mică scânteie animă ochiul însetat de lumină al călătorului pierdut.

8. O, mamă, îți vorbesc eu, Seth, fiul tău preaiubit. Deschide-ți ochii și inima, și îngăduie-mi să ascult motivele tristeții tale, iar dacă este posibil, împărtășește cu noi o eventuală scânteie luminoasă primită de sus! Amin!”

9. Eva i-a răspuns lui Seth pe un ton plin de gravitate: “Dragul meu fiu, dăruit mie de Dumnezeu în locul lui Abel. Ascultă-mă! Natura mea interiorizată ar fi trebuit să îți spună deja că mama tuturor oamenilor de pe pământ nu are prea multe motive de bucurie în inima sa, îndeosebi atunci când trebuie să remarce că până și fiul ei favorit se apropie de ea cu o inimă mai degrabă ascunsă decât sinceră.

10. Seth, iubitul meu fiu, de ce mă întrebi cum mă simt, când este limpede pentru mine că tu nu dorești să afli altceva decât dacă în inima mea nu există vreo scânteie cât de mică, inspirată din cer?

11. Ți se pare cumva că viclenia, chiar atunci când este motivată de o inimă bună, reprezintă o virtute a înțelepciunii?

12. O, Seth! Te asigur că greșești foarte mult! Ascultă-mă: vorbitul din inimă reprezintă fundamentul întregii înțelepciuni. Întreabă așadar exact ceea ce dorești să afli și evită lucrurile care îți sunt neplăcute, pentru a putea astfel să-L iubești pe Dumnezeu cu o inimă sinceră, fie că o faci în secret sau înaintea întregii lumi, căci în acest fel în inima ta nu va mai exista nici amurg nici înnoptare.

13. Iată, tu ai fost dăruit cu înțelepciune; atunci, de ce nu ai pășit întotdeauna pe calea cea dreaptă?

14. Frazele bine întoarse din condei, formate din cuvinte pompoase, nu fac altceva decât să proclame singure propria slăbiciune a vorbitorului, faptul că acesta dorește să-i demonstreze celuilalt că el este mai puternic, în timp ce cel just observă de la mare distanță că acesta a luat-o pe o cale greșită. De aceea, dragul meu Seth, nu mai rătăci, ci pășește din nou pe calea cea dreaptă, în fața lui Dumnezeu și a copiilor, și astfel nu vei mai experimenta niciodată penibila lipsă a luminii!

15. Nu uita că atunci când desenezi un cerc, punctul aflat la cea mai mare distanță de circumferință este simultan cel care este cel mai aproape de început și de sfârșit. Nu transforma însă cerul într-o spirală, căci nu vei mai ajunge niciodată în punctul din care ai plecat!

16. Încearcă să înțelegi cuvintele bătrânei tale mame, care îți dorește să fii veșnic împăcat în fața ta și a lui Dumnezeu! Amin!”

17. Cuvintele lui Eva l-au înspăimântat profund pe Seth, care a început să se gândească: “Cât de ciudată este această regiune de apus! Fiecare cuvânt se dovedește a fi o greșeală, iar compasiunea pare să-și aleagă mereu un moment și un loc nepotrivit. Orice gând izvorât din inima omului, oricât de bine intenționat ar fi, nu reprezintă altceva decât zborul neregulat al unui fluture în jurul flăcării, până când căldura acesteia îi distruge aripile.

18. Voința mea este slabă și mă simt exact ca și cum m-aș afla într-un vis în care sunt nevoit să acționez sub impulsul secret al unei puteri ciudate și incomprehensibile. Iubirea mea pentru Dumnezeu îmi apare de parcă aș iubi aerul și apa. Percep cu claritate vâjâitul vântului, și totuși, nici cel mai mic suflu nu îmi clintește măcar un fir de păr. Mă simt însetat și înfometat, și totuși, nu doresc să mănânc sau să beau. Sunt somnoros, dar nu pot să adorm; sunt obosit, dar membrele mele refuză odihna; mă rog lui Dumnezeu, dar inima mea rămâne nemișcată la sol, precum o piatră. Privesc în sus către înălțimile pline de lumină, dar acestea par să fie acoperite de nori grei. Da, tot ceea ce există în interiorul și în exteriorul meu mi se pare cât se poate de ciudat! Parcă nici nu aș exista, și tot ceea ce văd pare să aibă o existență parțială, ca și cum nici măcar nu ar fi de față, sau ca și cum urmează să dispară în curând.

19. O, Părinte și Doamne, păstrează-ne în palma Ta și trezește-ne din nou; și nu ne mai permite să adormim iarăși pe drumul vieții, în plină lumină a zilei! Îndepărtează-ne de această regiune și elimină distincțiile pe care noi înșine le-am introdus între regiuni, în mod prostesc. Este firesc ca cei mai buni oameni să poată locui deopotrivă în regiunile de la apus, ca și în regiunile de la răsărit.

20. Noi înșine suntem cei care am murdărit această regiune, și încă și mai mult pe aceea de la miazănoapte. Și iată că acum, când am pătruns noi înșine aici, murdăria ne apasă inimile și aproape că ne sufocă. O, Doamne, Părinte și Tată, suntem cu totul neajutorați. Te implor, revarsă-Ți grația asupra noastră și ajută-ne să ieșim din această imensă suferință, salvându-ne de la ruina provocată de marea noastră nebunie! Amin!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !