Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 15:23
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "SECRETELE VIEȚII - Dicteu divin prin Gottfried Mayerhofer" 
Author Message
Ganapati
Avansat
Avansat


PostPosted: 12.11.2010, 19:53    Post subject: Capitolul 7 - Iarna, primăvara, vara și toamna Reply with quote

Capitolul 7
Iarna, primăvara, vara și toamna

Citind acest titlu, mulți se vor întreba: cum poate fi asemănată iarna, a cărei natură seamănă atât de bine cu moartea, în care predomină frigul (specific morții) și nu căldura vieții, cu natura vie a copilului, care debordează de viață?

Și totuși, dragii Mei copii care vă îndoiți de acest adevăr, vă asigur că nu există exemplu mai bun decât comparația vieții unui copil cu iarna, anotimp care simbolizează cel mai bine corespondența cu natura copilului.

Așteptați puțin, prieteni, și vă voi demonstra că iarna nu este deloc moartă, ci cât se poate de vie, fiind la fel de caldă ca și viața unui copil. Nu vom examina însă iarna din punctul de vedere al poeților voștri, ci din punctul Meu de vedere, care am propria Mea manieră de a privi lucrurile. Așadar, ascultați-Mă.

Dacă vom examina existența vegetativă a copilului și viața sufletului său, vom constata că aceasta este un fel de vis, o viață în care binele și răul, adevărul și minciuna, rămân valori latente, fiind profund adormite, la fel ca și Sinele copilului, sub masca drăgălașă a inocenței sale. De altfel, inocența nu este altceva decât acea stare în care ființa este inconștientă de faptul că a comis un păcat și în care aceasta nu știe pe ce lume se află; în clipa în care ea își realizează inocența, aceasta dispare.

În această viață de vis a copilului se ascund, într-o stare încă embrionară, toate pasiunile și toate impulsurile care se vor manifesta mai târziu. Ele zac adormite, așteptând însă condițiile prielnice pentru a se trezi la viață, pentru a crește și a se dezvolta. Iată așadar, prieteni, cât de perfectă este comparația, și cât de autentică se dovedește ea din punct de vedere spiritual, cu iarna în care sub stratul alb de nea (să nu uităm că albul este culoarea inocenței!) zac adormite forțele vieții, care abia așteaptă condițiile prielnice pentru a se manifesta la suprafața pământului. Impulsul pe care îl așteaptă ele este o forță superioară - căldura soarelui, necesară pentru a distruge acest înveliș al inocenței, eliberând astfel mii de forme de viață, care se vor manifesta în funcție de menirea lor, urmărind să își împlinească destinul.

Așa cum odată cu dezvoltarea copilului, calitățile sale bune și rele devin manifeste, la fel, când natura se trezește la suprafața pământului, apar și influentele pozitive și negative, care încep să se înfrunte. La început, la fel ca și în cazul pasiunilor copilului, acestea dorm liniștite sub stratul gros de zăpadă, fără să se confrunte unele cu altele. De îndată ce apar însă condițiile prielnice ale primăverii, ele se trezesc la viață, se separă și încep să se certe, dar din acest conflict constant rezultă o vegetație vie și luxuriantă, care crește din ce în ce mai puternică și mai viguroasă, devenind astfel capabilă să reziste luptei dintre elemente și celorlalte influențe negative.

Primăvara, întreaga natură se grăbește în mod inconștient să își împlinească destinul. Micuța plantă crește și se transformă într-un copăcel, pregătindu-și toate condițiile de care are nevoie pentru ca într-o bună zi să își poată împlini menirea sa (de pom fructifer), în mod similar, animalele își construiesc adăposturi pentru puii care vor veni, fără să știe de unde vin aceștia. Întreaga natură este activă și lucrează intens. Distrugerea vechiului și clădirea noului, schimbarea formelor și nașterea noii generații - acestea sunt sarcinile care îi revin planetei pământ primăvara. Aceasta este vremea tinereții, inclusiv a greșelilor. Nașterea noului produce uneori monștri și forme care nu se integrează în ciclul normal al naturii, care vor fi mai târziu eliminate. La fel se petrec lucrurile și în cazul așa-zișilor „adolescenți”, cu rebeliunile lor și cu exagerările lor frivole.

La fel ca și tinerii cu obraji trandafirii, atunci când vine primăvara natura se împodobește cu cele mai frumoase flori și avansează treptat către maturitate, către acea perioadă în care se coc fructele. Potrivit intenției creatorului, această perioadă este rezultatul forțelor care acționează primăvara.

Vara, perioada maturității, este deja foarte cald. La rândul lui, bărbatul adult nădușește, căci este nevoit să-și asigure pâinea cea de toate zilele, pentru el și pentru familia lui. Cu cât un copac este mai matur și mai încărcat cu fructe, cu atât mai puțină apă are el la dispoziție pentru a-și hrăni copiii, frunzele și fructele.

De multe ori, și omul își lasă mâinile să cadă, cuprins de disperare, la fel ca pomul care își lasă frunzele să cadă, obosit. Orice vânt mai puternic este suficient pentru a-i spulbera copiii, fructele pe care le-a produs cu atâta migală.

De multe ori, bolile le răpesc oamenilor copiii. Dar chiar când nici omul, nici copacul, nu mai așteaptă alinare, nici ajutor, furtuna aduce cu ea norii de ploaie, revărsând binecuvântarea asupra lor. Ploaia umezește câmpurile secătuite, dând plantelor energia necesară pentru a-și produce fructele, purifică aerul, iar vitalitatea veșnică a naturii retrezește din nou la viață întreaga fire. Furtuna a făcut ravagii; ea a distrus multe plante în calea ei, iar acestea vor trebui înlocuite cu altele.

Atunci când, lovit de dezastru, omul nu mai știe ce să facă, când întregul său edificiu religios, clădit uneori din tinerețe, se prăbușește din cauza furtunilor vieții, în inima sa apare un licăr de speranță. La început este doar o stea micuță, dar aceasta crește treptat, până când devine un soare uriaș. Este soarele grației, care are în centru imaginea Mea. Coroana sa de raze sunt învățăturile Mele, care iluminează inima nefericită a omului, reconfortând-o și alinând-o. Poate pentru prima oară în viața sa, omul greu încercat simte gustul spiritual al cerului, iubirea divină.

El se ridică, înțelege grația revărsată asupra sa de Tatăl și binecuvântează loviturile sorții, dându-și seama că acestea nu au avut decât scopul de a-l conduce către Acela care și-a deschis cu mult timp în urmă brațele pentru a-l primi la pieptul Lui. Din păcate, omul nu a găsit altă cale de a se întoarce acasă decât aceea a suferinței.

În acest fel, bărbatul se maturizează și avansează către vârsta bătrâneții, la fel cum pomul își coace fructele toamna. Când vine acest anotimp, forțele naturii, latente în timpul iernii, care s-au trezit la o viață nouă în timpul primăverii și au devenit active în timpul verii, conducând toate ființele către destinul lor, au obosit acum, căci și-au îndeplinit scopul, așa că se duc din nou la culcare.

Frunzele cad, iar copacul, încărcat cu roade bogate, își pierde forma viguroasă, cocoșându-se. Treptat, el se golește de roade, rămânând doar un schelet. Din el nu mai rămâne decât temelia, cea care a născut toată această bogăție, dar culorile sale frumoase, vitalitatea vieții - dispar. Copacul se odihnește, pentru a-și putea asuma din nou menirea în anul care vine, atingând o perfecțiune poate chiar mai mare, sau invers, apropiindu-se de disoluția finală în elementele din care a provenit.

La fel se petrec lucrurile și în cazul omului, care se apropie treptat de bătrânețe. Energia și capacitatea lui de a lua decizii rapide dispar, culoarea feței se schimbă, părul îi albește (lucru care indică pierderea fierului din sânge, acest metal fiind considerat un stimulent al activității). Lumea exterioară i se pare din ce în ce mai îndepărtată, iar viața interioară din ce în ce mai importantă pentru el. La fel se petrec lucrurile și cu copacul, a cărui sevă își reduce substanțial circulația toamna, după care urmează o încetinire generală a activității sale, invizibilă pentru ochiul uman.

Copacul așteaptă apoi anul următor, neștiind dacă va fi tăiat pentru lemne de foc, sau dimpotrivă, va fi altoit, pentru a da fructe mai bune, asigurându-i omului noi plăceri fizice și spirituale, pe de o parte prin fructele pe care le produce, iar pe de altă parte prin starea contemplativă pe care o trezește în el.

Toate fructele care există în natură, folosite ca hrană de ființele vii, trec prin diferite etape ale digestiei, ajungând pe un nivel superior, spiritual, servind drept hrană pentru aspectele subtile ale ființelor. Ele au așadar două destinații, hrănind deopotrivă corpul material și cel subtil al animalelor și oamenilor care le consumă, și ajutându-i astfel să evolueze pe calea spirituală.

Ceea ce reprezintă fructele pentru pământ, reprezintă în cazul oamenilor acțiunile lor. Acestea le permit să se descurce în viața terestră, ajutându-i totodată să își construiască Sinele spiritual și să evolueze pe o treaptă superioară.

Tot ce v-am spus până acum cu referire Ia lumea plantelor și animalelor, dar și la universul uman și la cele patru perioade din viața oamenilor, se aplică în egală măsură și națiunilor.

Acestea trec și ele printr-o etapă a copilăriei, urmată de tinerețe, maturitate și bătrânețe. Popoarele sunt conduse de Mine prin diferite dezastre, războaie, molime devastatoare și felurite alte evenimente până când ajung la o maturitate deplină, putând trece pe un nivel spiritual superior. Totul depinde de dorința lor de a-Mi urma sfaturile, în funcție de care un popor avansează mai rapid și altul mai lent, la fel ca și în cazul oamenilor. Avem aici de-a face cu o altă perspectivă, superioară, din care pot fi explicate cele patru cuvinte prezentate în titlu: iarna, primăvara, vara și toamna. Vom trece acum la o perspectivă încă și mai înaltă, contemplând împreună cu Mine creația Mea, astfel încât să înțelegeți și mai clar iubirea și înțelepciunea Mea, orientate numai către fericirea ființelor pe care le-am creat!
_________________
मैं गणेश, सुप्रीम शिव का बेटा हूँ!
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !