Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 15.7.2020, 01:27
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 1) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 10.12.2010, 03:29    Post subject: Capitolul 157 - FURTUNA Reply with quote

Capitolul 157
FURTUNA
(20 noiembrie 1841)

1. Nici nu și-a încheiat bine Abedam aceste cuvinte atât de importante adresate lui Lameh, când Enos, Kenan, Mahalaleel, Jared și Methuselah s-au apropiat de ei, cuprinși de o mare spaimă, în timp ce coliba era înconjurată de sute și sute de copii la limita disperării, strigându-L pe Iehova în ajutor și invocându-i grația și compasiunea pentru a-i salva de teribilele acțiuni distructive ale naturii dezlănțuite, așa cum nu mai văzuseră niciodată.

2. Dintre cei cinci care au intrat în colibă, Kenan a fost acela care a luat cuvântul în fața lui Adam, după cum urmează:

3. “O, tată Adam, ascultă, dacă Emanuel cel dispărut și binecuvântarea ta părinteasc㠖 susținută de puterea iubirii Lui – nu ne vor veni imediat în ajutor, vom fi fără doar și poate pierduți, fără milă.

4. Privește și ascultă ce se petrece afară. Întreaga regiune de răsărit este o mare de flăcări. Nu numai că din cerul întunecat și acoperit de nori impenetrabili și denși, trăsnetele lovesc fără încetare, dar chiar și din pământ izbucnesc pretutindeni fulgere și flăcări.

5. Magnifica ta grotă a fost deja complet distrusă de mii și mii de trăsnete, nemairămânând nici o urmă din ea.

6. După cum îți spun, niciodată înainte nu și-a vizitat Iehova copiii într-o manieră atât de înfricoșătoare și de teribilă ca acum. Oricum, ce ți-am povestit până acum este partea cea mai puțin importantă. Ascultă însă și restul.

7. Marea și-a ieșit din matcă, mugind, vuind și izbindu-se cu furie de orice obstacol întâlnit în cale. Toți monștrii pădurii par să se îndrepte încoace: tigrii, leii, hienele, lupii, urșii și șerpii vin cu sutele, intrând cu forța în colibele noastre părăsite, ca să nu mai punem la socoteală tot felul de alte vietăți.

8. Nici o limbă umană nu ți-ar putea descrie în ce mizerie am ajuns cu toții în numai câteva minute! Noi cinci suntem singurii care nu ne-am lăsat încă depășiți de evenimente și copleșiți de disperare. Toți ceilalți sunt pe jumătate morți și zac cu fețele la pământ, așteptând sfârșitul lumii. Unii gem, alții plâng, strigă sau tremură din tot corpul, în timp ce alții zac pur și simplu într-o stare de prostrație, cuprinși de frică și panică.

9. O, tată, priveliștea este îngrozitoare! Și iată, aceste scene de oroare par să se amplifice continuu. Într-adevăr, nu cred ca lucrurile să fi fost prea diferite atunci când, aflându-te încă în Paradis, priveai cum lumile se destramă și ard în jurul tău, în timp ce pământul era distrus sub picioarele tale de mânia lui Dumnezeu.

10. De aceea, o, tată, nu mai întârzia și vino în ajutorul nostru, dacă mai e posibil vreun ajutor!

11. Ascultă, ascultă numai bubuiturile constante! Ascultă tunetul care zguduie totul cu violență. Poți simți tremurul constant al pământului și poți auzi vuietul mării care se apropie de noi. Ascultă urletele îngrozitoare ale miilor de animale care se amestecă amețitor cu zgomotele teribile produse de uragan!

12. Dacă mai crezi că este posibil vreun ajutor, nu ezita și ajută-ne repede cu binecuvântarea ta.

13. Priviți, priviți, o, tată, și voi, ceilalți: ce măreție sinistră și nemaivăzută a dezastrului! Priviți prin ușa deschisă! Iată, au ajuns și aici oaspeții nepoftiți și teribili, de a căror frică ne-am părăsit cu toții colibele. 14. Adam, tată, Enoh, Lameh, și voi, cei doi Abedam, o, iubitul nostru Emanuel, ajutați-ne pe noi și pe voi! 15. Priviți, un șarpe uriaș sâsâie și se ondulează deja în pragul ușii!”

16. Îngroziți, Adam, Seth, Eva și soția lui Seth au exclamat într-un singur glas: “Vedem cu toții cât de îngrozitoare este situația!”

17. Apoi, Adam a continuat: “Copii, binecuvântarea mea nu este suficientă în acest caz; dacă Dumnezeu nu ne ajută, suntem pierduți.

18. O, Doamne Dumnezeule! De ce a trebuit să ne supui la această experiență? Și chiar acum, în ajunul Sabatului!

19. O, Doamne, Tată și Creator al tuturor lucrurilor, oare ofranda de mâine Te ofensează deja în avans, de vreme ce ne supui acestor orori? Oh, în cazul acesta izbăvește-ne de ele și fă-ți cunoscută voia, în inimile noastre; iar noi toți vom face cu dragă inimă ceea ce dorești Tu! Înlătură însă această tentație teribilă de la noi și îngăduie-ne să privim din nou către Tine cu inimile fericite și pline de recunoștință.

20. O, Tată, preasfântule Tată, nu ne distruge pe toți în această noapte! Amin!”

21. Văzând monstru după monstru cum intră în colibă și auzind zgomotul asurzitor al tunetelor și cutremurelor de pământ, vuietul mării și vâjâitul vântului, ca să nu mai vorbim de urletele nenumăratelor animale care intraseră în coliba lui Adam, chiar și Lameh a început să se simtă din ce în ce mai stânjenit, ținându-se tot mai strâns de brațul lui Abedam; la fel stăteau lucrurile și cu Enoh și celălalt Abedam, cel cunoscut.

22. Abedam i-a întrebat atunci: “După câte văd, chiar și voi sunteți cuprinși de frică?”

23. Abedam cel cunoscut i-a răspuns: “Doamne și Tată, în fața unui asemenea spectacol, frica i-a fi scuzată chiar și unui înger, căci priveliștea acestor oaspeți teribili care urlă și se agită în casa noastră, într-o noapte atât de teribilă, ar îngenunchea chiar și cel mai temerar spirit.

24. Eu unul, aș prefera să văd lucrările iubirii Tale, decât pe cele ale puterii tale! Amin!”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !