Omul trebuie să creadă, însă nu trebuie să creadă orbeşte. El trebuie să ia poziţie prin gândire faţă de tot ceea ce i se oferă spre credinţă, lăsându-şi apoi inima să hotărască dacă acceptă sau refuză cele ce i se oferă. Iată, deci, ce le cer oamenilor. Nu MĂ mulţumesc cu credinţă oarbă. A pretinde o astfel de credinţă înseamnă o constrângere, ori din partea MEA voinţa omului este liberă.

Gândiţi-vă mereu la libertatea voinţei omului şi vă veţi da seama dacă o învăţătură provine sau nu de la MINE. Pentru că voi, oamenii, aveţi de la MINE cea mai deplină Libertate. De la MINE n-aţi primit de fel porunci, afară de poruncile dragostei, ale căror îndeplinire depinde de asemenea de libera voinţă.

EU nu vreau decât să vă duc la izbăvire şi de aceea mereu răsună pentru voi cuvintele MELE. Vă învăţ şi apropii de voi lucrurile spirituale. Şi iarăşi sunteţi liberi să le credeţi sau nu. Trebuie să luaţi voi înşivă poziţie faţă de ele, trebuie să reflectaţi la ele şi să aveţi bunăvoinţa de a recunoaşte şi a accepta ceea ce este corect.

Nu vă cer să credeţi orbeşte nici ceea ce primiţi prin cuvintele MELE. Însă vă cer să le cercetaţi înainte de a vă forma o părere. La o cercetare mai atentă vă veţi da seama de adevărul acestora - şi atunci nu veţi mai crede orbeşte. Multor oameni nu pot să le trec cu vederea că au acceptat fără să cerceteze bunuri spirituale la care ţin morţiş, deşi la o cercetare mai atentă ar fi trebuit să-şi dea seama că sunt neadevărate.

Mulţi oameni se mulţumesc cu ce li s-a transmis conform tradiţiei, ba chiar consideră că n-au dreptul să cerceteze aceste învăţături, pentru că aşa au fost învăţaţi, însă cum vor să-Mi dea cândva socoteală? Fiecare om a primit de la MINE capacitatea de a gând. O foloseşte oare? De ce bunurile pământeşti le cercetează pentru a vedea cât valorează şi nu face aceasta şi în cazul bunurilor spirituale? De ce mântuirea propriului suflet înseamnă atât de puţin pentru oameni, încât nu-şi pun cu teamă întrebarea, dacă se pot lăsa în seama a ceea ce li se oferă drept adevăr? De ce le este adevărul atât de indiferent?

Căci, adevărat vă spun, cine doreşte adevărul, acela nu trăieşte în întuneric. Indiferenţa faţă de adevăr e peste tot prezentă acolo unde bunurile spirituale sunt acceptate pe negândite numai pentru că provin de la o anumită sursă. Dar sursa aceasta nu porneşte de la MINE, altminteri oamenii ar trăi în adevăr. Căci ei şi-ar da seama de greşeli imediat ce ar lua poziţie faţă de învăţăturile primite.

Voi însă acceptaţi totul şi credeţi orbeşte fără să gândiţi, întărind prin aceasta puterea potrivnicului MEU, care vrea să vă împingă şi să vă ţină în întuneric, însă voi v-aţi alăturat unei instituţii, şi nu MIE, care vreau într-adevăr să vă duc la lumină. Dar voinţa vă este liberă şi de aceea niciodată nu v-am forţat să decideţi. Dar dacă MĂ căutaţi într-adevăr pe MINE, EU MĂ las găsit şi aprind în voi o lumină clară, care pune în lumină activitatea potrivnicului MEU.

Fiecare om poate să dobândească această lumină, dacă doreşte lumină, însă pentru aceasta este nevoie de voinţă puternică de a vă elibera de potrivnicul MEU. Aceasta însă cere o strânsă legătură cu MINE. Voi însă, cei care credeţi orbeşte pentru că aşa vi s-a spus, puneţi-vă întrebarea, dacă vă e cu adevărat dor de MINE.

Nimeni dintre cei care au căutat strânsa legătură cu MINE n-a rămas cu mâinile goale, căci EU MĂ dezvălui fiecăruia şi îi dăruiesc o lumină care îi luminează drumul mai departe. Căci dacă MĂ caută, înseamnă că e plin de dragoste şi aceasta îi va dărui curând adevărata cunoaştere.

Şi astfel va fi în stare să deosebească eroarea de adevăr - nu va mai crede orbeşte, iar legătură cu MINE îl va elibera de potrivnicul MEU. Acesta nu mai poate să ţină în întuneric un om care a avut odată parte de strălucirea luminii. Căci lumina l-a făcut fericit, trezindu-i şi mai mult dorinţa de lumină. Acest om va şti să se elibereze de influenţa celor care se dau drept "adevăraţii MEI reprezentanţi" pe pământ, dar nu se află în adevăr, fapt pentru care nici nu pot să-l împărtăşească nimănui. Ei îşi supun adepţii la constrângere spirituală. Aceasta însă nu e pe potriva voinţei MELE, pentru că în viaţa omenească decisivă e tocmai libera voinţă a oamenilor, pe care ei însă o leagă. Amin.

B.D. Nr. 7629 22.6.1960