1. Abedam s-a pregătit atunci de plecare, spunându-i lui Garbiel: „Bine, urmează-Mă! Adevăr îţi spun: cel care Mă urmează păşeşte pe calea adevărului, care conduce către viaţă!

2. Cui i-ar plăcea să meargă fără lumină pe o cărare prin pădure, în întunericul nopţii?

3. Lumea în care trăiţi voi este pădurea, iar viaţa terestră a omului este cărarea, durata vieţii sale trupeşti fiind întunericul nopţii.

4. Cum poate urma cel lipsit de lumină cărarea îngustă, singura care îl poate conduce pe călător la destinaţia dorită, care este viaţa eternă?

5. Eu sunt deopotrivă lumina supremă, infailibilă, calea şi viaţa eternă.

6. De aceea, dacă doreşti într-adevăr să Mă urmezi, vei avea lumină din abundenţă şi nu te vei mai rătăci niciodată, căci aceasta este menirea luminii, în acest fel, nu vei putea rata destinaţia dorită, care este viaţa eternă, căci calea şi lumina conduc direct către ea, fiind una cu adevărata viaţă eternă.

7. De aceea, urmaţi-Mă cu toţii, fără să Mă întrebaţi unde vă voi conduce! Căci acolo unde Mă aflu Eu, acolo este destinaţia şi viaţa eternă.

8. Să spunem că cineva ţine în mână un felinar luminos, plimbându-se cu el mai întâi pe vârful unui munte, apoi printr-o vale adâncă, şi prin diferite alte locuri. Va lumina felinarul altfel, în funcţie de locul ales, sau dimpotrivă, locul luminat în noapte va fi considerat just?

9. Adevăr vă spun: lumina este la ea acasă oriunde s-ar afla. Căci cine ar putea spune vreodată: cutare loc nu este potrivit pentru lumină, iar razele soarelui ar trebui să-l evite?

10. Acelaşi principiu este valabil şi în ceea ce priveşte lumina spiritului. De aceea, dacă această lumină coboară asupra voastră, nu ar trebui să întrebaţi dacă locul pe care a căzut este potrivit sau nu pentru ea şi dacă sunteţi sau nu vrednici de ea.

11. Atunci când lumina coboară, deschideţi-vă complet în faţa ei şi lăsaţi-o să vă servească! Căci aceasta este menirea luminii: să vă servească tuturor. Dacă lumina dispare, atât cel vrednic cât şi cel nevrednic o vor regreta.

12. Şi amândoi vor implora ivirea zorilor, dar aceştia vor veni cu întârziere, iar sufletul nu va suporta decât cu mare greutate această întârziere.

13. În schimb, vai celor care cad în timpul zilei, nelăsându-se ridicaţi de lumina care umblă în mijlocul lor!

14. Adevăr vă spun: când noaptea va coborî din nou asupra lor, le va fi infinit mai greu să se ridice!

15. Pe de altă parte, dacă cineva cade în timpul nopţii, cum ai putea să nu-l ierţi?

16. Da, adevăr vă spun: cei care cad în timpul nopţii se vor ridica mult mai uşor atunci când va sosi ziua decât cei care cad în plină zi, fiind prea leneşi pentru a se ridica, continuându-şi drumul în lumină către destinaţia dorită.

17. De aceea, vă invit din nou: deschideţi-vă complet inimile în faţa luminii, atât timp cât aceasta se află în mijlocul vostru; căci timpul luminii este scurt, - în timp ce noaptea va dura infinit de mult.

18. Cel care se deschide acum în faţa luminii nu o va mai putea pierde vreodată.

19. Realizaţi acum, plenar, că Eu sunt lumina vieţii şi însăşi viaţa primordială şi eternă!

20. Dacă veţi realiza plenar acest lucru în inimile voastre, veţi putea spune că aţi absorbit deja, complet, lumina şi viaţa eternă.

21. Dar ce anume este lumina şi ce este viaţa eternă?

22. Lumina este Dumnezeu însuşi, iar iubirea eternă care se manifestă în această lumină este viaţa eternă, adică Tatăl, Cel pe care L-ai mărturisit tu, Garbiel, atunci când ai vorbit despre presentimentul tău.

23. Adevăr, adevăr vă spun: Eu sunt unicul Tată, iar voi sunteţi copiii Mei, dacă Mă veţi recunoaşte ca Tată!

24. Cât despre cei care nu acceptă să Mă recunoască - din toată inima lor - în această calitate de Tată, pentru aceştia voi fi ceea ce sunt şi pentru piatra cea insensibilă, respectiv un Dumnezeu şi un Creator care îi va judeca de-a pururi!

25. Puterea Mea este nesfârşită - astfel vorbeşte Dumnezeu pentru Sine - şi cine i se poate opune?

26. Dar Tatăl îşi ţine copiii la piept, ascunzându-L de ochii lor speriaţi pe Dumnezeu cel atotputernic, pentru ca toţi să-L primească în inimile lor, urmând chemarea Lui părintească.

27. Ascultaţi: Eu sunt Tatăl şi vă chem pe toţi să Mă urmaţi!

28. Nu ezitaţi, dragii Mei copilaşi, şi urmaţi-Mă, căci Eu sunt cu adevărat Tatăl vostru preasfânt şi preaplin de iubire!

29. Ascultaţi-Mă şi urmaţi-Mă! Amin, Amin, Amin”.