Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 5.4.2020, 22:01
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 14.3.2011, 01:27    Post subject: Capitolul 136 - Mahalaleel îi mulțumește Domnului pentru lumina primită. Iubirea față de Dumnezeu este mai presus Reply with quote

Capitolul 136
Mahalaleel îi mulțumește Domnului pentru lumina primită.
Iubirea față de Dumnezeu este mai presus de teama de Dumnezeu, iar lacrimile de Bucurie prețuiesc mai mult în fața Domnului decât cele de căință.
(10 august 1842)

1. Abia acum s-au deschis ochii lui Mahalaleel și inima lui s-a umplut de recunoștință. În bucuria lui, el a început să sară literalmente în sus, căci înțelesese în sfârșit semnificația Cuvântului divin.

2. Unii din cei de față au rămas uimiți în fața acestei manifestări de exuberanță, întrebându-se șoptit: „Oare ce l-o fi apucat pe părintele Mahalaleel?

3. Cu siguranță, cuvintele lui Abedam sunt sublime și sfinte, așa cum sunt întotdeauna, dar să reacționezi astfel...

4. Noi suntem mulțumiți că am înțeles cât de cât misterioasa semnificație care se ascunde în spatele cuvintelor sacre rostite de Cel Preaînalt.

5. Cum poate însă cineva să se manifeste atât de exuberant, când ar trebui să se scufunde în praful nimicniciei sale în fața unei grații atât de mari? Este prea greu de înțeles pentru noi. Mai bine să păstrăm respectul sublim pe care îl datorăm Tatălui.

6. Mahalaleel a fost întotdeauna un original cu orice preț. În fond, de ce s-ar comporta acum altfel? - O, vai! Priviți-l pe bătrânul părinte cum sare în sus! Parcă ar fi un ied!”

7. Abedam însă nu numai că a permis manifestarea de bucurie a lui Mahalaleel, dar a revărsat chiar asupra acestuia o strălucire puternică, precum cea a norilor de dimineață atunci când sunt atinși de primele raze ale soarelui care răsare.

8. Văzând acest lucru, cei care căutau nod în papură s-au speriat, convinși că au păcătuit prin observațiile lor.

9. Dar Abedam cel Mare s-a ridicat și le-a spus următoarele cuvinte:

10. „Copii ai regiunii de la miazăzi! De ce tremurați de frică în fața strălucirii pe care o emană cel fericit de grația primită de la Mine?

11. În ce fel a beneficiat inima voastră de pe urma respectului pe care Mi-l purtați, de vreme ce tremură cuprinsă de frică, ca și cum s-ar fi scufundat în noaptea păcatului cel mai cumplit?

12. O, Sărmani nerozi! Ce este mai bine - să te temi sau să te bucuri în fața Mea?

13. Adevăr, adevăr vă spun: cel care stă în fața Mea plin de respect nu este încă pur, căci numai o inimă slabă, ezitantă și impură, care nu a devenit încă una cu voința Mea, se poate teme de Mine, adică de Dumnezeu cel atotputernic și etern.

14. În schimb, inima care L-a recunoscut - în căldura iubirii sale - pe Tatăl preasfânt și preaplin de iubire și iubirea acestuia în Dumnezeu cel atotputernic și etern, numai ea își va pierde orice urmă de teamă în fața Celui pe care trebuie să-L iubească mai presus de orice, manifestându-se exact așa cum face acum Mahalaleel.

15. Ce contează mai mult în fața Mea: o inimă plină de teamă sau una care se bucură mai presus de orice în numele Meu?

16. Adevăr vă spun: deși lacrimile de căință sunt juste și plăcute în fața Divinității Mele, cele de bucurie, care se adresează Tatălui preasfânt și preaplin de iubire, sunt cu mult mai presus, la fel ca și soarele care strălucește deasupra pământului într-o zi strălucitoare.

17. Căci lacrimile de căință înseamnă că omul a devenit conștient de distanța care îl desparte încă de Mine în ceea ce privește iubirea și credința sa, îndemnându-l să se întoarcă din nou la Mine, adică la Tatăl său.

18. În schimb, lacrimile de bucurie sunt dovada supremă a fuziunii sale depline cu Mine, a fiului care se bucură că și-a regăsit Tatăl și a Tatălui care se bucură că și-a regăsit fiul.

19. Deschideți-vă inimile și bucurați-vă la rândul vostru, căci Tatăl a venit la voi și vă îngăduie să vă bucurați de prezența Lui. Nu mai fiți atât de uimiți în fața celui care se bucură în numele Meu, căci v-am spus acum chiar Eu că îl prefer oricând pe cel care se bucură de prezența Mea celui care se teme și se căiește, chiar dacă din motive juste.

20. De aceea, de acum înainte nu ezitați să îl consolați pe cel care se căiește, bucurându-vă însă din toată inima de bucuria celui fericit. Amin”.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !