Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 23.1.2021, 22:58
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 3 - Jakob Lorber" 
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar


PostPosted: 20.12.2013, 23:25    Post subject: Capitolul 186 - Pregătiri pentru furtuna apropiată Reply with quote

Capitolul 186
Pregătiri pentru furtuna apropiată


1. Între timp însă, Hermes, solul și cântărețul din Cezareea, s-a urcat pe deal, să vadă ce se mai petrece în orașul distrus de flăcări și a văzut că pe ici, pe colo, încă mai ardeau flăcări uriașe; dar în același timp a descoperit cum chiar în direcția orașului începea să se ridice o furtună uriașă și grăbită care, după părerea lui, nu avea să se lase așteptată prea mult.

2. El a coborât imediat de pe deal, ca un profet al vremii, și i-a spus bătrânului Marcu: “Ascultă, vecine iubit, sunt atât de mulți oaspeți aici și nu va dura nici o jumătate de ceas până când vom sta cu toții sub cea mai grozavă furtună! Oare acoperișul tău este suficient de mare pentru a ne apăra de urgie? Pentru că pe asemenea vijelie nu e tocmai sigur să stai afară! De vânt și de ploaie nu mi-ar fi atât de teamă, dar grindina și fulgerele sunt totuși prea neplăcute pentru a le putea suporta afară! Dacă ai prea puțin spațiu, ar trebui să luăm măsurile cuvenite.”

3. Marcu: “Câtă vreme Cel care este cu noi nu spune și nu poruncește nimic, cu siguranță că nu e nici un pericol! El este cel mai bun și cel mai sigur acoperiș al nostru. Însă dacă El va dori să luăm măsuri, acestea vor fi luate imediat! Fii fără grijă, iubite prieten și vecin, toate se vor face așa cum trebuie!”

4. I-am chemat atunci la Mine pe cei doi și i-am spus lui Marcu: “Furtuna care va fi în curând deasupra noastră ne va aduce multe neplăceri! De aceea ar fi bune câteva acoperișuri, după cum a spus Hermes; dar ție îți lipsesc cu desăvârșire materialele necesare! De unde le vei lua degrabă?”

5. Marcu: “Doamne, câtă vreme Tu ești cu noi și printre noi, voi spune ceea ce i-am spus adineauri și prietenului Hermes: Tu ești cel mai bun adăpost al nostru și în veci nu vom avea nevoie de unul mai bun și mai rezistent!”

6. Aceste cuvinte ale bătrânului Marcu au fost reluate imediat de mulți dintre cei din jur, cu glas tare, iar Eu le-am spus: “Așa să fie! Dar ce se va petrece dacă va veni o grindină zdravănă, însoțită de fulgere și de o rupere de nori?”

7. Toți Mi-au răspuns într-un glas: “Doamne, adaugă la toate astea și un cutremur nemaipomenit, care să apropie munții și să răstoarne stelele din cer, noi tot vom râde cu gura până la urechi dacă Tu ești cu noi. Căci ce ne poate pricinui vreun rău atâta vreme cât atotputernica Ta mână ne apără?!”

8. Eu: “La fel ca și acum, pe orice timp de furtună și de primejdie va trebui să vorbiți din inimă, nu doar din gură, și atunci protecția Mea vă va însoți prin credința și prin încrederea voastră vie. Dar dacă veți deznădăjdui la vreme de restriște, atunci protecția Mea nu vă va însoți!”

9. Toți: “O, Doamne, cine se poate clătina în credința și încrederea lui în Tine?! Dar noi ținem mai ales la iubirea și la voința Ta atotputernică, pentru că, Doamne, dacă voința Ta ar înceta, n-ar fi deloc bine pentru credința și încrederea noastră! Dar Tu ești prea bun și prea drept, și nu vei lăsa de ocară încrederea noastră!”

10. Eu: “O, câtuși de puțin; chiar în seara aceasta veți cunoaște și veți simți puterea și slava lui Dumnezeu! Dar această furtună vine și pentru orașul care arde și care altminteri ar mai arde câteva zile. Ea va dura vreo trei ore și va fi altfel decât toate celelalte pe care le-ați trăit, dar, cu toate acestea, va aduce mai mult folos decât pagubă.

11. Acum să mergem totuși pe malul mării; căci acolo prezența noastră va fi cea mai necesară! În plus, acolo veți putea vedea cel mai bine elementele dezlănțuite, iar slava lui Dumnezeu vi se va dezvălui mai pătrunzător decât sub un acoperiș!”

12. După aceste cuvinte, toată lumea s-a grăbit spre marea care era încă foarte liniștită. Deja se vedeau apropiindu-se norii negri, iar deasupra munților dinspre răsărit și dinspre miazăzi se adunau nori masivi. Cu toții au înțeles că de acolo va porni o furtună grozavă, în plus, deasupra mării au apărut îndată o mulțime de păsări de furtună.

13. De aceea Uran a început să se îngrijoreze din cauza corturilor sale frumoase și prețioase. El a venit la Mine și M-a rugat să iau în paza Mea și această mică comoară a lui, căci, într-o asemenea furtună, corturile sale ar fi putut avea mult de suferit!

14. Eu i-am răspuns: “Nu v-am spus oare cum se va revela chiar aici splendoarea lui Dumnezeu? Cum poți - în fața unui eveniment atât de măreț - să mai fii îngrijorat din cauza bietelor tale corturi, ca și când în ele ar sta mântuirea lumii?! Iată, corturile sunt mari și foarte încăpătoare. Când furtuna se va dezlănțui cu toată puterea deasupra noastră, lasă să intre în ele toate femeile și pe acei bărbați care se vor teme prea tare! Căci această furtună nu va fi câtuși de puțin o glumă, dar corturile tale nu vor păți nimic, ci doar se vor uda puțin.”

15. Uran: “Îți mulțumesc pentru această promisiune, pe care o consider deja îndeplinită! Corturile mele, care nici la cea mai puternică rupere de nori nu lasă să pătrundă vreun strop de apă înăuntru, le stau la dispoziție tuturor celor care vor să le folosească. Eu însumi voi rămâne însă alături de Tine, Doamne, afară.”

16. Eu: “Nu te temi de grindină?”

17. Uran: “Mi-am spus deja părerea mai devreme, odată cu toți ceilalți, și mai spun odată acum, sprijinindu-mă pe vorba înțeleaptă a romanilor: si fractus illabatur orbis, impavidum ferient ruinae (Chiar dacă tot pământul s-ar prăbuși, pe cel neînfricat îl vor purta ruinele.)!”

18. Eu: “Bine, bine. Dar iată că norii învecinați încep deja să-și dea mâinile umede, așa încât în curând va începe! Și pe mare încep să se arate ici-colo valuri săltărețe, așa încât a sosit timpul pentru cei înfricoșați să se retragă la loc uscat!”

19. Peștii săreau din apă pentru a prinde musculițele care zburau pe deasupra oglinzii ei. De asemenea, o mulțime din ce în ce mai mare de pescăruși și rândunele de apă se veseleau deasupra valurilor și ajutau peștii să micșoreze numărul musculițelor. Pe ici, pe colo, apa începea să devină neliniștită, iar în sus, pe cer, norii se grăbeau din ce în ce mai tare și erau din ce în ce mai deși și mai colorați. La apus, tunetul se rostogolea neîntrerupt, iar uraganul din larg își începea lupta zbuciumată, clocotitoare.
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !