Acustic Milenar
|
Posted: 21.12.2013, 23:32 Post subject: Capitolul 197 - Dificultăți în aducerea evreilor persani pe cea bună |
|
|
Capitolul 197
Dificultăți în aducerea evreilor persani pe cea bună
1. Eu am spus: În țara voastră nu s-a auzit că, în urmă cu treizeci de ani, în Betleem, vechiul oraș al lui David, într-o iesle, o fecioară le-a născut evreilor un împărat?
2. Trei magi din țara voastră de la Răsărit au văzut o stea și au întrebat Duhul ce însemna această stea necunoscută. Iar Duhul le-a poruncit să urmeze steaua, care avea să-i ducă la împăratul nou-născut al iudeilor, care va zidi pe pământ o împărăție care în veci nu va avea sfârșit.
3. Atunci, magii au luat aur, tămâie și smirnă, au încălecat pe animalele lor de povară și au pornit cu un alai bogat și strălucitor pe urmele stelei; ei nu s-au oprit până nu au ajuns aproape de locul unde era Pruncul. Aici, cei trei au întrebat despre Prunc și au ajuns apoi la Irod, care nici el n-a putut să le dea vreo lămurire, ci i-a trimis înapoi la Betleem, unde se oprise steaua minunată, și i-a îndemnat să cerceteze și să afle locul și să-l înștiințeze neîntârziat, ca să meargă și el să se închine Pruncului.
4. Dar, după ce magii au găsit Pruncul și I-au adus daruri, un înger din cer i-a înștiințat să nu mai treacă pe la Irod, așa că ei s-au întors în țara lor pe alt drum.
5. Spuneți-mi dacă și ce anume ați aflat despre toate acestea!
6. Trimisul a spus: Da, da, ne amintești de o întâmplare despre care s-a vorbit mult în toată Persia, până departe, spre India. Căci cei trei magi, cum sunt mai mulți la granița cu India, au făcut-o destul de cunoscută, într-atât încât a ajuns chiar la urechile regelui; dar acesta, cunoscându-i pe magi și știind că aceștia tind mereu să facă din țânțar armăsar, nu i-a acordat prea mare atenție. La noi, asemenea lucruri nu fac niciodată o impresie deosebită, așa cum în locuri mai înalte toate minunile magiei și-au pierdut valoarea de lucruri neobișnuite și ieșite din comun, pentru că acolo se cunosc prea bine toate felurile de minuni. Sigur că atunci când avem o dispoziție bună, ne mai uităm la vrăjitorii bine alese și reușite, și râdem dacă iese la iveală ceva nostim - dar, cum ți-am spus, la noi asemenea vrăjitorii nu au nici o valoare.
7. Doar adevărul curat, bazat pe cifre, are valoare pentru noi. Toate celelalte fantezii cu iz de miraculos și-au pierdut de mult orice valoare în ochii noștri, ai celor mai buni, și de mult nu le mai luăm în seamă! Poate că pe ici, pe colo, se ascund și lucruri adevărate în spatele lor, dar acestea sunt atât de îngropate în misticism încât nici o minte omenească nu le mai poate scoate pe deplin curate la lumina zilei, singura care nu înșeală, iar tu, sublimul meu prieten, vei înțelege că este mai rezonabil să judecăm după adevărul curat al simțurilor decât să ne punem în slujba vreunei fantezii, oricât de poetice!
8. În acest moment, Cyrenius Mi s-a adresat, aparte: Doamne, așa cum văd eu lucrurile, cu oamenii aceștia, altfel demni de toată stima, nu vom putea face nimic pentru cauza noastră. Ei sunt bine ancorați în adevărul lor bazat pe cifre și sunt hotărât împotriva a tot ceea ce noi numim credință! De asemenea, ei par să fie dușmanii neînduplecați ai minunilor de orice fel, iar Tu Te folosești mereu de ele, în cazuri extreme, ca dovadă de netăgăduit a naturii Tale pe deplin dumnezeiești.
9. Cu o minune nu prea cred că Te vei putea apropia de ei, ca să nu le stârnești indignarea, iar cu alte dovezi ca explicații ale textelor care se referă la Tine în profetul Isaia, la fel ca și în David și Solomon, iarăși nu vei rezolva prea multe, pentru că profeții nu sunt bine văzuți de ei. Iar o a treia cale, într-adevăr nu văd! Căci prin cifre nu se poate dovedi că Tu ești Mesia cel adevărat, iar pe altă cale nu par deloc abordabili!
10. Eu i-am răspuns lui Cyrenius: Lasă asta în grija Mea! Dacă am reușit să-i aducem pe Matael și pe Floran pe calea cea dreaptă, vom reuși și cu aceștia. Cel mai îndârjit însă a fost mai-marele Stahar, și el este acum așa cum trebuie; cu atât mai repede și mai ușor vor fi aduși la ordinea cea dreaptă acești oameni onești!
11. Cyrenius: Nu mă îndoiesc, fiindcă Ție toate Îți sunt cu putință; dar pentru felul meu de a gândi încă foarte omenesc, problema nu este câtuși de puțin ușor de rezolvat!
12. Eu: Ai dreptate, dar nu este nici imposibilă. Doar că, înainte, trebuie să li se dea posibilitatea de a se dezvălui pe de-a-ntregul. Abia după aceea, după ce își vor fi dezvăluit până la capăt interiorul ființei lor, se va putea sădi o sămânță nouă în grădina curățată a inimii lor!
13. În timp ce schimbam aceste câteva cuvinte cu Cyrenius, evreii persani își șopteau unul altuia la ureche, iar trimisul nostru, pe care îl chema Schabbi, a spus către tovarășii săi: Am din ce în ce mai puternic impresia că stăm pe cărbuni aprinși! Povestea lui Mesia trebuie să fie foarte cunoscută pe aici. Nasul fin al romanilor sigur a mirosit ceva și probabil că acum cercetează deja toate ungherele țării iudeilor pentru a-1 prinde în vreun fel pe acel om care, spre nemulțumirea stăpânilor lumii, se spune că va întemeia aici, pe pământ, o împărăție veșnic indestructibilă și de necucerit. De aceea, trebuie să fim îngrozitor de deștepți, ca să nu le devenim suspecți romanilor!
14. Bărbatul care a vorbit acum în taină cu guvernatorul general este în mod sigur un foarte distins judecător al Romei, uns cu toate alifiile. Doar un pic trebuie să credem în Mesia care va veni și suntem ca și sacrificați! De aceea, trebuie să rămânem la matematica noastră, mai mult să auzim decât să vorbim și, dacă vine iarăși vorba de Mesia, vom ști, de dragul fericirii noastre pământești, ce să spunem ca dintr-o singură gură, pentru a păstra aparențele! Noi pentru noi știm ce trebuie să credem, ca evrei, despre profeți; dar șmecherilor ăstora nu trebuie să le spunem! Guvernatorul și judecătorul cunosc Scriptura noastră de la A la Z mai bine decât toți învățații noștri și vor să ne prindă puțin, dar și noi suntem ageri și înțelepți, așa că nu vor reuși, chiar dacă prin acest bărbat misterios am fost salvați de la o pieire sigură. De aceea, vom rămâne la matematica noastră și astfel vom reuși să plecăm de aici nevătămați! Dar cea mai mică scăpare ne-ar putea arunca în nenorocirea cea mai mare!
15. Ceilalți i-au dat cu toții dreptate lui Schabbi și i-au promis să fie ca unul și să nu destăinuie nici o frântură din ceea ce credeau ei despre Mesia.
16. Apoi, în continuare, M-am îndreptat iarăși către ei și i-am spus trimisului: Schabbi, de ce aveți în inima voastră gânduri urâte despre Mine și despre nevinovații romani?!
17. Sau poate crezi că Mi-a scăpat la ce înțelegere tainică ai căzut cu ai tăi? Adevăr îți spun, că nici o frântură nu mi-a rămas necunoscută! Căci Acela care a văzut și a știut că sunteți în mare primejdie, altminteri nu v-ar fi putut veni în ajutor, vede și aici până în străfundurile inimilor voastre! Și, întrucât El vă dorește binele, voi de ce nu Îi dăruiți încrederea voastră?
18. Schabbi: Ești probabil foarte ager și înțelept, dar oare ne va folosi înțelepciunea ta la ceva? Chiar căzut în cap nu e nici unul dintre noi și cred că te-am ghicit! Cele mai înalte autorități romane sunt în jurul tău, nu departe de aici își au tabăra soldați romani, probabil pentru a prinde pe cineva de undeva, dacă respectivul ar putea fi descoperit prin tot felul de întrebări și vorbe șirete! Dar printre noi chiar nu trebuie să-l căutați, căci aici nu veți descoperi în veci nimic!
19. Cyrenius Mi-a șoptit din nou, aparte: Ah, ce ciudați sunt oamenii aceștia! Acum iese la iveală și o prefăcătorie ciudată! Cine ar fi crezut că este posibil la asemenea oameni?! Acum însă sunt într-adevăr dezorientați și închiși, așa încât nu mai pot fi abordați din nici o direcție! Ce facem acum cu acești oameni?! Ei și-au făcut despre noi o părere fixă, falsă, care însă li s-a întipărit atât de bine încât nu ne putem opune ei. Mă întreb ce seva putea face!
20. Eu: Se pot face foarte multe. Acum ne aflăm mult mai aproape de țel decât înainte! Această precauție au manifestat-o chiar de la început, pentru că v-au văzut pe voi, romanii! Căci la ei circulă de o vreme următorul zvon: cum că în Medeea a înviat într-adevăr Mesia și face semne mari, dar romanii au aflat și Îl urmăresc acum pe acel Mesia cu cea mai mare cruzime. Dar ei nu Îl au în vedere doar pe Mesia, ci și pe oricine manifestă cea mai palidă urmă de credință într-un Mesia care va veni sau a venit deja. Iată, acesta este motivul prefăcătoriei lor, căreia îi vom veni cât de curând de hac! |
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial ! |
|