Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 14.12.2019, 04:43
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 3 - Jakob Lorber" 
Author Message
Acustic
Milenar
Milenar


PostPosted: 24.5.2014, 03:25    Post subject: Capitolul 242 - Viața spirituală adevărată Reply with quote

Capitolul 242
Viața spirituală adevărată

1. După ce Rafael a rostit aceste cuvinte primite de la Mine, toți trei s-au mirat foarte tare, iar Matael a spus: “Am înțeles bine aceste cuvinte vii și sfinte, și probabil pentru prima dată am înțeles pe deplin ce a vrut să spună David în psalmii săi dumnezeiești prin cuvintele: «Deschideți larg ușile și porțile, ca să poată intra, Domnul oștirilor!» Dar ce trebuie să facem pentru ca aceasta să se petreacă?

2. Îi dai o dată ceva unui om sărman și nici nu-ți pare rău după fleacul pe care l-ai dat, dar te-a îndemnat mai degrabă rațiunea decât vreun sentiment de iubire față de nevoiașul acela, aproapele tău! O, Doamne, cât de departe de țel se află omul din cauza rațiunii și a judecății sale reci, lipsite de orice iubire! Cine îi dă ceva unui sărac, cu iubire de frate, și simte o bucurie smerită știind că a făcut mult bine fraților și surorilor sale în numele lui Iehova, și arde mereu de dorința cea mai vie de a face mai mult bine și de a-i face cât se poate de fericiți pe bieții săi frați prin bunăvoință, un sfat sau un cuvânt bun și prin fapte făcute cu bucurie, ei bine, cât de neînchipuit de sus stau sufletul și spiritul unui astfel de om în fața Domnului Dumnezeului nostru! Dar unde ne aflăm noi, cu inimile noastre împietrite și micile daruri făcute din rațiune?!

3. O, prietene din ceruri! Ne-ai înseninat cu întrebarea ta și cu răspunsul pe care l-ai dat tu însuți! Abia acum știm limpede unde ne aflăm și cum stăm! Doamne, trezește inimile noastre și pune în ele focul celei mai vii și celei mai adevărate iubiri pentru aproapele nostru, altminteri toată învățătura Ta curat dumnezeiască nu este nimic altceva decât un zadarnic joc de cuvinte, moralizator dar fără putere și fără efect!

4. Acum văd și faptul că întregul drum al vieții mele până în clipa aceasta a fost, în esență, un drum greșit, de aceea nu am putut ajunge la nici un rezultat!

5. Abia acum încep să recunosc calea adevărată și să înțeleg în ce constau făgăduințele și împlinirea lor. Știu acum ce îmi lipsește și ce le va lipsi acelora pentru care făgăduințele nu se vor împlini, în pofida acceptării învățăturii divine, și cum vor putea fi aduși pe adevărata cale dreaptă, dar recunosc în același timp că mai am multe de făcut și pentru mine, pentru ca în mine însumi să fie ordinea cea mai desăvârșită!

6. Sigur că ne aflăm într-un mare avans în ceea ce privește credința, pentru că Domnul Însuși se află printre noi și ne învață prin vorbe și prin fapte - așadar aici cerul este deschis pentru noi, și îngerii Domnului ne învață înțelepciunea cerurilor și dumnezeiasca ordine veșnică a vieții. Dar formarea inimii este totuși lăsată în seama noastră! Cu ajutorul Domnului, însă, o vom scoate la capăt!

7. A ști este una și a simți este cu totul altceva. La cunoaștere poți ajunge prin hărnicie, chiar și prin cea mai lipsită de înflăcărare, și la înțelepciune prin experiență. Dar simțirea înseamnă mai mult decât învățătură și experiență multă!

8. Multă știință nu face inima omului să simtă și să vrea mereu lucruri drepte, iar experiența ne poate deștepta și în bine, și în rău. Numai un sentiment adevărat însuflețește totul și aduce ordine, liniște și fericire. De aceea, chiar de la începutul formării omului adevărat trebuie avut grijă mai ales de inima lui!

9. Căci, dacă inima nu este trezită încă de la început, ci doar rațiunea, inima se va împietri și va deveni trufașă, după pretențiile rațiunii! Și, odată ce a devenit trufașă, cu greu va mai accepta ea o școală a sensibilității, și atunci va trebui să treacă prin adevărate probe de foc, prin nenorociri și nevoi, și va trebui să simtă tot felul de presiuni, ca să devină până la urmă ca o ceară frământată, moale, supusă și sensibilă la necazul și nevoia aproapelui înlăcrimat!

10. Îți mulțumesc ție și, prin tine, Îi mulțumesc Domnului pentru această lecție de căpătâi, prin care am aflat - abia acum - ce voi avea de făcut în viitor, atât pentru mine, cât și pentru cei care vor primi prin mine cea mai minunată și mai curată lumină de la Dumnezeu!”
_________________
La început a fost Cuvântul ! Cuvântul sau Sunetul Primordial !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !