Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 08:10
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 2) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 3.3.2018, 16:10    Post subject: Capitolul 153 - Reflecțiile lui Enoh referitoare la înțelepciunea străinului. Visul lui Abedam și marea sa intuiție. Reply with quote

Capitolul 153
Reflecțiile lui Enoh referitoare la înțelepciunea străinului. Visul lui Abedam și marea sa intuiție.
(7 septembrie 1842)

1. Auzind aceste cuvinte cu totul deosebite ieșite din gura străinului, Enoh a rămas fără cuvinte, nemaiștiind ce să creadă.

2. El a început să mediteze la ele, spunându-și în sinea lui: „Cu cât mă gândesc mai profund la cuvintele lui, cu atât mai clar îmi apare adevărul lor absolut. Și totuși, nu-mi amintesc ca Abedam cel Mare să fi menționat ceva în legătură cu acest subiect.

3. Mi se pare de-a dreptul ciudat: cu greu îmi pot imagina ceva mai pur decât acest adevăr, - dar, așa cum spuneam, Abedam nu l-a proclamat, învățătura Lui a avut în centrul ei iubirea și umilința, și ceea ce mi-a cerut El a fost să predic aceste două virtuți.

4. Cuvintele acestui străin mi se par însă absolut ciudate, deși îmi este imposibil să le contest valabilitatea, căci ele afirmă că învățătura proclamată de un învățător numit trebuie mai întâi judecate de către toți oamenii înainte de a fi acceptate ca absolut valabile, și asta numai după ce toată lumea cade de acord cu ele.

5. Pe de altă parte, nu este mai puțin adevărat că o învățătură nu valorează nimic dacă nu este acceptată de inima celui care o primește. - Deci, cum trebuie procedat?

6. Eu cred că trebuie impusă totuși o regulă, iar aceasta nu poate fi decât una singură: să nu ascunzi niciodată de frații tăi ceea ce recunoști ca fiind absolut corect, bun și adevărat - indiferent cine a fost cel care a proclamat acest lucru -, căci și ei, la fel ca și tine, sunt înzestrați cu un spirit nemuritor.

7. Cred că nici măcar Iehova însuși nu ar avea ceva de obiectat la această regulă.

8. De aceea, voi face așa cum mi-a cerut străinul.

9. Voi începe cu dragul meu frate Abedam, aflat chiar lângă mine. Să vedem ce are el de spus”.

10. După care, Enoh s-a întors către Abedam și i-a spus: „Frate Abedam, ai ascultat și tu, la fel ca mine și ca ceilalți aici de față valoroasele cuvinte ale fratelui nostru necunoscut. Iată, îți ofer o bucată mare de pâine. Mușcă din ea și spune-ne care este verdictul tău: îți satisface ea capacitatea de înțelegere a inimii tale?”

11. Auzind că este primul chemat să răspundă, Abedam s-a cam speriat și nu prea știa ce să spună, căci în timpul discursului străinului el era preocupat mai degrabă de sine însuși, așa că nu a ascultat cu prea mare atenție subiectul aflat în discuție. De aceea, după ce și-a mai revenit din emoție, el l-a întrebat în șoaptă pe Enoh care este subiectul asupra căruia trebuia să dea un verdict.

12. Enoh i-a spus: „Da, dragul meu frate, este limpede! Dacă îți lipsește capacitatea de atenție spirituală, este evident că nu ești încă trezit. Iar un om adormit nu poate emite o judecată de valoare.

13. Chiar nu l-ai auzit pe străin atunci când acesta mi-a arătat cu atâta înțelepciune care este diferența între ființele create și copiii lui Dumnezeu, și implicit între viața supusă judecății și moartea păcatului?

14. O, spirit surd și somnolent! Cum ai putut rata această revelație atât de importantă referitoare la viață?”

15. Abia acum s-a trezit cu adevărat Abedam, în fața acestei mustrări neobișnuit de severe venite din partea Iui Enoh. El a revăzut în sinea lui întregul discurs al străinului, care i-a apărut într-o lumină de o claritate orbitoare, după care a spus:

16. „Nu fii supărat de somnul meu involuntar, dragul meu frate Enoh, căci am revăzut în sinea mea întregul discurs al străinului, și pot să-ți confirm că - după părerea mea - cuvintele sale sunt la fel de pure și de adevărate ca și soarele într-o dimineață senină.

17. Te asigur de fermitatea convingerii mele. Cred că nu este nevoie să insist.

18. Am o singură observație în legătură cu acest străin, și anume:

19. Frate Enoh, aduți întotdeauna aminte de marea iubire a lui Iehova, Tatăl nostru preasfânt; căci El pășește pe cărări pe care nici chiar cel mai curajos și mai profund dintre îngerii săi nu va putea păși vreodată.

20. Ascultă, oi fi eu somnolent, dar mi se pare că văd mai clar în starea mea de somn decât vezi tu, trezit fiind.

21. Dar nu doresc să-ți spun ceea ce văd, până când nu vei vedea tu însuți acest lucru”.

22. Străinul s-a îndreptat imediat către Abedam și i-a spus: „Adevăr îți spun: poți fii convins de ceea ce vezi, căci ochii spiritului tău nu te înșeală. Există însă situații în care este mai bine ca cei mulți să nu vadă esența lucrului aflat în fața lor. Crede-mă, știu acest lucru dintr-o lungă experiență personală. De aceea, ai dreptate să nu spui ce vezi până când ceilalți nu vor vedea la rândul lor cu propriii lor ochi”.

23. Uimit, Enoh l-a întrebat pe străin: „Frate, ce înseamnă toate acestea? Crede-mă, este pentru prima dată când nu îl pot înțelege pe Abedam.

24. Spune-mi, ce anume nu văd? Fiind un înțelept atât de mare, sunt convins că știi foarte bine că nesiguranța pune spiritul într-o stare de mare tulburare, fiind chiar mai rea decât moartea. Haide, răspunde-mi, te implor”.

25. Dar străinul i-a replicat: „Enoh, îți spun un singur lucru: întreabă-ți inima. Dacă ea nu îți spune nimic, orice ți-aș spune eu nu ți-ar fi de prea mare folos. În cazul de față nu contează decât propria judecată. Pomul se judecă după fructele sale. Dacă un pom este plin cu un anumit gen de fructe vii, ce fel de pom poate fi el?

26. Ai văzut vreodată fructe vii crescând într-un pom ofilit?

27. Un asemenea pom poate fi cel mult acoperit cu mușchi, dar în nici un caz plin cu fructe! 28. Dacă descoperi într-un frate fructele vii ale cuvintelor sale, este imposibil să nu îți dai seama cine este el”.

29. Enoh a rămas încă și mai uimit, privindu-l cu insistență pe Abedam.

30. Dar Abedam i-a spus: „Frate, degeaba mă privești cu atâta insistență. Mai bine ai privi la altcineva, și te asigur că vei găsi în El mai multe decât ai putea găsi vreodată în mine. Iar El se află în imediata noastră apropiere. Cu siguranță, înțelegi ce vreau să spun, nu-i așa, frate?”
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !