1. Când vorbitorul necunoscut şi-a încheiat discursul, Lameh l-a prins de mână pe Kisehel şi l-a întrebat cu mare ardoare:

2. „Prietene şi frate atât de puternic, l-ai recunoscut cumva pe acest vorbitor divin? Cu siguranţă, nu poate fi de origine comună! A vorbit despre înălţimi, despre locurile din care aţi venit voi. Oare nu este de prin partea locului?

3. Da, sunt convins că este de prin părţile tale, căci nici un om din ţinuturile de jos nu ar putea vorbi astfel.

4. În oraşul lui Farak mai trăiau cândva asemenea oameni, care se ascundeau, din teamă faţă de mine. Dar o asemenea înţelepciune nu am mai auzit.

5. Acest om sublim a vorbit de parcă ar fi fost Dumnezeu Însuşi.

6. Sunt convins că ai observat şi tu toate aceste lucruri. De aceea, te rog să-mi faci cu-noştinţă cu acest om, lucru foarte important pentru mine!”

7. Kisehel i-a răspuns: „Ascultă, frate, văd că vine singur către noi, şi bănuiesc că îţi va răspunde personal la întrebare. Într-adevăr, vocea lui îmi este familiară, căci sună foarte asemănător cu cea a marelui preot Enoh al întregului pământ, numit în această funcţie de că-tre Dumnezeu în persoană.

8. Nu pot să-i recunosc însă faţa, căci şi-o ascunde ori de câte ori se întoarce către noi, păstrând-o descoperită faţă de popor. Este un comportament foarte misterios, cu atât mai mult dacă ar veni din partea lui Enoh.

9. Personal, nu pot să-mi dau seama de ce şi-ar ascunde faţa de mine şi de ceilalţi fraţi ai mei. Dar văd că s-a apropiat, aşa că să nu mai vorbim despre asta”.

10. Necunoscutul s-a îndreptat către Kisehel, i-a strâns mâna şi i-a spus: „Iubirea şi graţia eternă a Tatălui preasfânt fie de-a pururi cu voi, dragii mei fraţi, precum şi cu noul meu frate Lameh şi cu poporul său!

11. Vă transmit tuturor salutări din partea patriarhului Adam, a mamei Eva, a lui Seth, Enos, Kenan, Mahalaleel, a tatălui meu Jared, a fiului meu Methuselah şi a fiului său, dragul meu Lameh. Cu toţii se bucură imens de gloriosul succes al muncii voastre, susţinută de în-suşi Tatăl preasfânt.

12. Adam a binecuvântat de sute de ori pe zi ţinuturile de jos. La fel şi principalii pa-triarhi, căci au fost cu toţii foarte îngrijoraţi de soarta voastră, cu atât mai mult cu cât Tatăl preasfânt nu a dorit să ne indice prin nici un semn până în această dimineaţă cum stau lucruri-le.

13. Azi dimineaţă mi-a spus însă: ,Enoh! Du-te şi spune-le patriarhilor că graţia Mea s-a revărsat asupra ţinuturilor de jos, iar mâine îmi voi celebra triumful, intrând în oraşul lui Enoh, însoţit de tine!

14. Haide, du-te chiar acum şi anunţă acest triumf fraţilor Mei!

15. La început, acoperă-ţi faţa cu mâna, ca semn al suferinţei Mele de lungă durată, dar şi al răbdării Mele infinite!