Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 13:51
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 11.6.2018, 20:53    Post subject: Capitolul 1 Reply with quote

Primele civilizații evoluate
Decăderea lor și purificarea pământului prin intermediul potopului

Capitolul 1
Purista, consiliera Domnului, dorește ca rugăciunile oamenilor să îi fie prezentate lui Dumnezeu sub forma unor cereri de sfaturi. Iubirea și grația Tatălui față de copiii Săi.
(27 martie 1843)

1. În pofida adorației pe care o simțeau cu toții în prezența Celui Preaînalt, s-au lăsat cuprinși de teamă la vederea Celui care se afla pe colină. Singurii care făceau excepție erau Enoh și cele patru femei extrem de pure, care se bucurau de o stare de pace beatifică în prezența Tatălui lor ceresc, convinși că Acesta le va rezerva și lor soarta marelui Sehel. Atunci, Domnul i s-a adresat Puristei:

2. „Ascultă, mult iubita Mea bucătăreasă! Ce crezi ce trebuie să facem pentru a-i elibera pe acești nătângi de teama lor nefirească, astfel încât să Mă recunoască drept unicul lor Dumnezeu și Părinte autentic, fără a le prejudicia în vreun fel liberul arbitru? Este evident că dacă îmi voi revela prea brusc identitatea, acest lucru i-ar putea costa chiar viața (lucru valabil îndeosebi pentru femei), iar pe unii însăși existența eternă! Haide, sfătuiește-Mă și spune-Mi ce ar trebui să fac!”

3. Această întrebare a deconcertat-o de tot pe încântătoarea Purista, care a început să suspine, imaginându-și că Tatăl ceresc dorește să o pedepsească dintr-un motiv sau altul.

4. Domnul a privit-o însă cu blândețe și i-a spus: „Privește-Mă, micuța Mea, și lasă inima ta să spună dacă am Eu aerul cuiva care dorește să te pedepsească. Eu Mi-am păstrat dintotdeauna expresia pe care o vezi întipărită pe chip și care va rămâne în eternitate aceeași, fiind adresată tuturor celor care M-au iubit, Mă iubesc și Mă vor iubi la fel ca tine! - Ei bine, ce ai de spus, micuța Mea?”

5. Auzind aceste cuvinte, Purista și-a luat inima în dinți și a răspuns, ușor temătoare, dar cu o încredere din ce în ce mai mare: „O, Tată preasfânt și preaplin de iubire, știu că este absolut imposibil ca Tu să fii vreodată mânios sau răuvoitor; îmi dau seama acum perfect de acest lucru. În ceea ce privește însă întrebarea pe care mi-ai pus-o adineauri, mie, sărmanei Tale creaturi, este la fel de evident că aș da dovadă de o mare infatuare, eu, care chiar aș merita cea mai severă pedeapsă din partea Ta, dacă mi-aș propune să îți dau vreun sfat Ție, care ești însăși înțelepciunea infinită!

6. Numai gândul de a-Ți da un sfat Ție, care ești Dumnezeul nostru și Creatorul atotputernic al cerului și al pământului, îmi dă fiori. De aceea, Te implor, Tată preasfânt și preaplin de iubire, să mă scutești de această obligație!”

7. Domnul i-a răspuns însă Puristei: „Ascultă, copila Mea, este evident că încă nu Mă cunoști suficient de bine! De aceea, ascultă ce doresc să-ți spun.

8. Tu te temi să nu fii pedepsită dacă îmi dai sfatul pe care îl așteaptă Tatăl de la unul din copiii Săi, întrucât ești conștientă de faptul că înțelepciunea Mea divină, infinită și eternă nu are nevoie de astfel de sfaturi, căci Eu controlez și susțin totul, astfel încât toate creaturile Mele să se îndrepte către destinația dorită de Mine.

9. Deși această viziune este întru totul corectă, nu pot să nu te întreb de ce Mi-ai adresat până acum atâtea rugăciuni, pe care Eu ți le-am îndeplinit întotdeauna? La urma urmelor, o rugăciune nu este altceva decât un sfat adresat Mie într-o stare de reculegere și de smerenie, prin care cel care se roagă îmi spune ce ar trebui să fac…

10. Oare nu știe el că Eu sunt plin de bunătate și de înțelepciune? Iar dacă știe acest lucru, de ce se roagă el să îi acord o anumită grație? După logica ta, el ar trebui să pornească din start de la premisa că înalta Mea înțelepciune și iubirea Mea nesfârșită îi vor oferi tot ce este mai bun pentru el, la momentul oportun, desigur, fără ca el să Mă sfătuiască în această direcție!

11. După aceeași logică, dacă cererea lui ar fi contrară voinței și înțelepciunii Mele divine, omul care se roagă s-ar face vinovat în fața Mea, necesitând o pedeapsă care să îi corecteze această atitudine!”

12. Auzind aceste cuvinte, Purista și celelalte trei femei au început să se bată cu pumnii în piept, spunând: „O, Doamne, ai milă de noi, căci am păcătuit cumplit în fața Ta!”

13. Domnul le-a răspuns însă: „Mă tem, copilele Mele dragi, că dacă reacționați în acest fel, nu faceți decât să vă amplificați și mai mult păcatul, căci îmi dați un nou sfat: acela de a-Mi fi milă de voi!”

14. Speriată și întristată, Purista a scos un țipăt sfâșietor, spunând: „O, pentru numele lui Dumnezeu! Ce-am făcut, ființă lipsită de minte ce sunt?”

15. Cu ochii scăldați în lacrimi, Ghemela a adăugat: „Acum îmi dau seama, acesta este sfârșitul nostru!”

16. La fel de îndurerate, Naeme și Pura nu mai știau ce să spună.

17. Mișcat, Domnul le-a luat însă pe toate patru în brațele Sale, le-a strâns la pieptul Său sfânt și le-a spus: „Copilele Mele dragi, de ce sunteți atât de nefericite, deși Tatăl ceresc vă strânge la pieptul Lui ce a luat o formă vizibilă special pentru voi, mângâindu-vă cu brațele Sale cu aceeași iubire cu care își alintă o mamă copilul?”

18. Această întrebare le-a făcut pe cele patru femei să își mai revină, iar Purista i-a răspuns Domnului, râzând ușor, dar cu ochii încă înlăcrimați: „O, Tată preasfânt și preaplin de iubire să înțeleg că nu suntem cu totul pierdute? Cu siguranță rămânem însă niște păcătoase în fața Ta!”

19. Domnul i-a răspuns: „Dacă ați fi fost niște păcătoase, nu v-ați fi putut afla acum în prezența Mea. Din fericire pentru voi, nu este însă cazul, fapt care îmi permite Mie, Tatălui vostru, să vă strâng în brațele Mele!

20. În calitatea Mea de Părinte, doresc să fiu acum sfătuit de copilașii Mei dragi, ca și cum aș avea cu adevărat nevoie de sfatul lor, și doresc să acționez astfel încât să le dau impresia că îmi sunt indispensabili.

21. Procedez astfel în calitatea Mea de Părinte, mânat de iubirea Mea infinită, dar am totuși grijă să ghidez sfaturile și acțiunile copilașilor Mei, astfel încât să-Mi ating scopul propus.

22. De aceea, micuța Mea, aștept încă răspunsul tău. Doresc să Mă sfătuiești și să îmi spui cum ar trebui să procedez cu acești oameni, și te asigur că voi proceda exact așa cum Mă vei învăța!”

23. Regăsindu-și curajul, Purista s-a aruncat la gâtul Tatălui ceresc, l-a acoperit cu sărutări și i-a spus: „Ei bine, în acest caz însoțește-ne în bucătăria mea, din iubire față de noi, și lasă-Te adorat acolo de noi, atât cât îți va face plăcere, în calitatea Ta de Dumnezeu și de Părinte preasfânt și preaplin de iubire”.

24. Domnul i-a răspuns: „Amin! Așa să fie! Să ne îndreptăm așadar către coliba ta!”

25. Ghemela L-a întrebat însă: „Tată, putem să Te însoțim și noi în interiorul colibei?”

26. Domnul: „Cum să nu, Copila Mea? De vreme ce vă aflați acum în prezența Mea, de ce nu M-ați însoți inclusiv în colibă? Căci Eu sunt și rămân Tatăl vostru cel bun, oriunde M-aș afla! Urmați-Mă așadar cu toată încrederea! Amin”.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !