Tainele Universului ŗi ale Spiritului sunt dezvćluite doar celui care le cautć īn mod sincer, cu o inimć curatć ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 29.3.2024, 14:48
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Marea Evanghelie a lui Ioan - volumul 2 - Jakob Lorber" 
Author Message
Unique
Gazda
Gazda


PostPosted: 7.4.2007, 16:32    Post subject: Capitolele 46-50 Reply with quote

46. Despre dragostea slujitoare pentru aproapele a doctorilor.

        Spune Cireniu: „Da, Tu Domnul si evidentul meu Dumnezeu, acum īnteleg eu si aceasta; aparenta lor raceala este totusi dragoste pura!
        Eu īmi aduc aminte despre un mit al unei fecioare, care prin niste īmprejurari ciudate ale naturii era nespus de frumoasa si minunata. Dar acest lucru a fost observat de tineri, de barbati si de batrīni si au intrat de īndata īntr-o mare batalie, ca sa se poata decide, a carui femeie sa fie ea. Dar ei deveneau īn fiecare zi mai numerosi spre stricaciunea celor care se īntreceau. Si pentru ca ei au observat, ca cu batalia pe viata si pe moarte nu fac nici un pas īnainte, s-au īnteles acei oameni īntre ei si au spus: ‘Aceasta fiinta nu apartine acestui pamīnt, ci ea este din cerurile īnalte si este o zeita! De aceea trebuie ca aici sa decida jertfele bogate! Cui īi va intinde ea mīna cea minunata dintre cei ce jertfesc, acela o va avea fara a mai fi vreodata deranjat!’ si dupa aceasta decizie s-au adus din toate partile comori neestimate spre jertfa si i s-a dovedit o adoratie imensa. Adoratia acestei frumuseti a mers atīt de departe, ca s-a uitat cu totul de rugarea si adoratia zeiilor. La aceasta s-au īnfuriat zeii si i-au daruit fecioarei o frumusete si mai mare, i-au otravit īnsa rasuflarea, ca fiecare, care era īn departare atins de rasuflarea ei, pica inconstient la pamīnt si ramīnea acolo ore īntregi fara cunostiinta; pe līnga aceasta, i-au mai dat fecioarei pe limba un ghimpe foarte otravitor, cu care ea putea sa omoare pe orcine, care se apropia de gura ei minunata.
        Dar cīnd a venit odata un tīnar placut la īnfatisare, a devenit deodata vie inima fecioarei; dar ce putea ea sa faca, pentru ca sa-l iubeasca, ca ea sa fie sigura, ca este iubita de acel tīnar? Daca īsi īntoarce chipul spre el, atunci va pica iubitul ei inconstient la pamīnt; daca ea īl saruta, atunci el va muri. Ea si-a īntors din dragoste chipul de la iubitul ei si s-a aratat rece fata de el, ca el sa nu cumva sa se apropie de gura ei. Si prin urmare ca sa nu cumva sa moara iubitul ei, a trebuit sa-l iubeasca īntr-un fel cīt se poate de distant si rece.
        Si asa, asemanator cu acest mit, iubesc si acesti doi tineri pe oamenii de pe acest pamīnt sarac cu o raceala aparenta, pentru ca ei stiu mult prea bine, ca oamenii nu ar putea suporta focul dragostei din inimile lor ceresti!“
        Spun Eu: „Da, da, asa este; doar ca rasuflarea lor nu este otravitoare si limbile lor nu sunt īnzestrate cu ghimpi otravitori; ci rasuflarea lor da viata si limba lor binecuvīnteaza pamīntul.“
        Aici s-a apropiat de Mine din nou Borus cu Sara si m-a īntrebat, ce ar putea sa faca, ca sa-si arate multumirea pentru binecuvīntarea deplina, pentru clipa aceasta minunata si prezenta!
        Spun Eu: „Spune-Mi prietene, care este acel om, care mi-a fost mai devotat din copilarie decīt ai fost tu!? Ca baiat ai fost camardul Meu permanent si ai facut doar ceea, ce ai vazut tu ochilor Mei ca mi-ar face bucurie. Cīnd ai mers cu parintii tai īn Grecia si te-ai īntors dupa mai multe saptamīni, am fost Eu tot timpul primul, pe care l-ai vizitat si mi-ai adus deseori lucruri frumoase si costisitoare īn dar si tu nu te-ai īnfuriat atunci, cīnd am zdrobit cu ciocanul un templu din argint si ti-am īnterzis, sa-mi mai aduci vreodata un astfel de cadou!
        Cīnd am fost tīnar si aproape nimeni nu mi-a dat importanta, ai fost singurul, care a ramas la fel; si cum ai fost tu tot timpul, asa esti si vei ramīne. De aceea Eu nu am facut mai mult acum decīt ti-am īntors prietenia si darurile datoare. De aceea nu trebuie sa faci prea multa zarva! Tu cu siguranta ai primit cea mai draga si mai buna femeie si trezita spiritual - si Sara a primit prin tine cel mai bun, mai credincios si mai bine privit barbat īn oricare domeniu. Binecuvīntarea Mea o veti avea īn orice lucru si nu va va lipsi si tu vei ramīne pe līnga aceasta nu cel mai bun doctor din tara, ci din toata lumea! Si asa sunt Eu de parerea ca veti putea trai destul de bine!?
        Dar sa nu uitati vreodata de cei cu adevarat saraci si nu lasa, ca arta pe care nici un om nu o poate avea īn vindecarea bolnavilor, sa ti se plateasca de un cetatean sarac sau mai putin de vreun slujitor sarac, fie cu bani, cu slujire, cu cereale sau cu animale!
        Dar celor avuti, schimbatorilor de bani, negustorilor si cei care au multe proprietati socoteste-le arta ta dupa drept si taxa; caci cine are si vrea sa traiasca, acela sa aduca pentru viata sa din cīnd īn cīnd o jertfa! Exista destui saraci, carora le poti darui, cu ceea ce unul bogat īsi cumpara viata.
        Un doctor ca tine vinde viata oameniilor, care este mai ales pentru marii oameni lumesti cea mai mare comoara. De aceea, sa-si cumpere tot timpul prin bani si oprin proprietati comoara scumpa si sa fie bucurosi, ca exista pe pamīnt un om, la care se poate cumpara viata.
        Caci Eu īti spun: este īntr-adevar prima si cea mai mareata arta pe pamīnt, care nu poate fi niciodata īnvatata de un om al lumii: prin cuvīnt, prin vointa si cīteodata prin atingerea mīinilor, sa vindeci toate bolile, de la stapīnirea ce mai grava - incluse sunt si tot feluri de ciuma - pīna la tratarea unei usoare raceli, sa le vindeci īntr-o clipa si sa cureti toate focarele, sa-i faci pe orbi vazatori, sa-i faci pe cei surzi sa auda, pe cei paralizati sa-i faci sa mearga si pe cei strīmbi sa-i īndrepti - si pe līnga aceasta sa-l īnstiintezi pe cel sarac despre īmparatia lui Dumnezeu! Prietene, du-te īn toata lumea si cauta, daca gasesti unul, care se aseamana complet cu tine! Eu īti spun, nu exista īn afara de tine si de Mine mai īnca unul!
        Īn Sichar am trezit eu un doctor, care putea vindeca foarte bine; dar el nu se poate desprinde de tot de licorile lui si de aceea este cu mult īn spatele tau.
        Ucenicii Mei te vor urma dupa multi ani, dar nu toti pe care tu īi poti vedea aici.
        Minunata Mea Sara va īnvata si ea o arta, cea a unei moase; caci este o slujba foarte importanta īn fata lui Dumnezeu, sa fii alaturi de femeiile care nasc printre chinuri mari. Si asa sunteti aranjati voi doi, cum nu a fost vreodata o pereche regala!
        Dar acest sfat ti-l dau Eu: Daca vine un bolnav la tine sau daca esti chemat la unul, atunci īntreaba-l tot timpul cu seriozitate: ‘ Crezi tu, ca īn numele lui Iisus, Mīntuitorul din ceruri, eu te pot ajuta?’ Spune dupa aceasta bolnavul cu seriozitate: ‘Da, eu cred!’, atunci vindeca-l; dar daca are dubii, atunci nu-l vindeca, pīna cīnd el va crede, ca tu īl poti vindeca īn numele Meu! - Dar acum mai īnca un cuvīnt spre tine, Iair!“

47. Propunerea catre Iair. Despre ceremoniile exterioare.

        Spune Iair: „Doamne vorbeste, eu vreau sa te ascult si dupa aceea sa īnfaptuiesc dupa cuvintele Tale!“
        Spun Eu: „Foarte bine; daca te vei tine de cuvīntul Meu, atunci vei fi aici si pe veci fericit. Si asa asculta:
        Tu esti acum o capetenie a fariseilor si a scolilor lor īn toata aceasta īmprejurime din Nazaret, Capernaum si Horazine, de la Cana īn Galilea si multe alte locuri, sate si catune. Tu ai de aceea īn Galilea o faima mare, care nu este cu mult mai mica decīt cea a marelui preot din Ierusalim. Dar iata, toata aceasta faima mare a ta n-a putut s-o salveze pe fiica ta de la moartea ei care s-a īntīmplat de doua ori si mai putin s-o scoale din morti, cīnd era ea pe deplin moarta!
        Tu vezi, ca o asemenea functie cu o faima mare este de folos la foarte putine alte lucruri, decīt sa mareasca īnainte de toate mai mult trufia celui īnalt īn functie, a-i face lui sa-i fie o necesitate traiul bun, care se mareste tot timpul, dar sa devina īn folosul si adevaratul ajutor fata de oameni continuu mai slab si mai neajutorat si sa se puna īn consecinta fata īn fata cu cei care au nevoi de ajutor ca fiind el īnsusi fara ajutor sau neputinciosi de a ajuta; pentru ca daca cineva, care are nevoie de vreun ajutor, nu poate sau nu vrea sa ajute, acela este tot asa de fara ajutor ca si īnsusi cel care necesita ajutorul.
 O functie īnalta este de aceea, mai ales a ta, de o īnsemnatate foarte mica. Cum ar fi asadar, daca tu a-i pune-o īnapoi īn mīinile marelui preot din Ierusalim si te-ai muta apoi la ginerele tau de acum, la care tu vei fi desigur mai bine si mai prestigios prevazut, decīt cum esti tu acum din partea Ierusalimului orb de tot? Tu ai putea sa-i faci lui Borus scriptura, īn care esti un foarte bun cunoscator, īncetul cu īncetul  tot mai limpede si mai limpede cunoscuta, ceea ce ar fi pentru el de un mare folos; el īnsa te-ar īnvata pentru asta multe lucruri din stiinta vindecarii. Eu īnsa nu-ti impun prin aceasta o porunca, ci īti las foarte libera decizia asupra acestui lucru! Daca vrei tu sa urmezi acest sfat al Meu, atunci vei face bine; daca īnsa nu vrei tu aceasta, atunci tu nu vei savīrsi cu aceasta nici un pacat.“
        Spune Iair: „Doamne, aici mi-ai luat-o Tu īntr-adevar īnainte īn ceea ce priveste dorinta mea foarte proprie! Acesta n-a fost acum, ci deja de mult timp dorinta mea, de a parasi functia mea suparatoare; acum īnsa, deoarece totul se īnfatiseaza īnca asa foarte minunat pentru existenta mea, voi trimite eu deja mīine un mesager la Ierusalim cu cererea mea de eliberare din functie cu rugamintea, de a da altcuiva aceasta functie! Aspiranti (solicitanti) pentru asemenea functii exista īn Ierusalim tot timpul o gramada, care pot plati templului taxe īnzecite pentru numirea īntr-o asemenea functie si astfel le va fi domnilor īn templu desigur foarte pe plac o asemenea cerere, pentru ca ei le fac cereri si acelora, care au īn posesie o oarecare functie īnalta, ca ei sa renunte la aceasta, pentru ca astfel ar putea fi pus un nou aspirant īn posibilitatea, de a face templul mai bogat cu cīteva sute de livre de argint si aur, decīt fusese el mai īnainte! Cu functiile se face doara acum īn Ierusalim un negot foarte profitabil!“
        Spun Eu: „O, acest lucru īl stiu cel mai bine, cum se desfasoara acum treaba īn Ierusalim! Acolo se uita cei īn cauza doar la greutatea argintului si aurului si a perlelor si a pietrelor pretioase, niciodata īnsa la duhul omului. Daca ai veni tu ca un prooroc peste Moise si Elisei īn templu si ai īncepe, sa predici ca fiind astfel, atunci ti se vor arata numai foarte acusi pietrele blestemate, cu care cei mai multi prooroci au fost omorīti; dar daca ai veni tu cu zece mii de livre de aur, atunci ti se va arata cea mai mare cinste! Adu tu numai doi tauri īngrasati īn templu si tu poti fi asigurat, ca acestia īi vor fi lor cu mult mai dragi decīt Moise si Elisei. - Dar sa lasam acum aceasta! Vremea nu mai este īndepartata, care le va da templierilor si īntregului Ierusalim rasplata bine-meritata; pentru ca foarte mult timp nu se va mai īndura  aceasta grozavie. - Acum despre altceva!
        Ce se aude, asadar, acum despre Ioan? Este el īnca īn temnita lui Irod?“
        Spune Iair: „Eu n-am auzit nimic, ca el ar fi fost cumva iarasi pus īn libertate! Dar eu ma voi interesa foarte insistent despre acest lucru prin mesagerul de mīine, pe care īl voi trimite la Ierusalim pentru treaba intentionata, daca tie, o Doamne, īti este placut!“
        Spun Eu: „Lasa asta; pentru ca Irod este o vulpe sireata si mesagerul tau poate sa aiba neplaceri ca galilean. Eu vad īnsa īn duh oricum, cum stau lucrurile cu Ioan. Noi vom primi poimīine noutati triste, la care īmpreuna cu Mine nu va avea nimeni o bucurie.“
        Dupa aceste cuvinte Ma īntreaba Cireniu si Corneliu, daca Eu as dori, deci, ca si ei sa renunte la functiile lor īnalte.
        Spun Eu: „O, absolut de loc! Functiile voastre sunt de un cu totul alt fel si foarte necesare si de o mare importanta! Dar numai sa administrati functiile voastre importante si īnalte tot timpul dupa dreptate si echitate si puneti sa fie fiecare om egal īn fata legii! Numai - cum o stiti voi deja din gura Mea - lasati dragostea tot timpul sa primeze īn fata legii si gīnditi-va, ca pacatosul, care este īn stare sa actioneze numai foarte usor īmpotriva legilor statale foarte cuprinzatoare ca fiind pe deplin un necunoscator al acestor legi multe, este si el un om, rīnduit, ca voi, pentru viata vesnica īn īmparatia lui Dumnezeu! Daca voi veti mīnui tot timpul asa legile voastre, atunci voi veti proceda asemenea īngerilor, care sunt tocmai tot asa slujitori ai lui Dumnezeu, cum sunteti voi slujitori ai īmparatului.“
        Spune Cireniu: „Aceasta vrem s-o facem si o vom face! Dar acum mai avem īnca o īntrebare foarte importanta si aceasta consta īn acest fapt: Noi suntem, cum īti este tie numai foarte bine cunoscut, romani si astfel, cum spuneti voi, pagīni (necredinciosi). Sa ramīnem noi īn ceea ce priveste exteriorul ceea ce suntem noi, anume pagīni, sau sa ne lepadam deschis de pagīnism si sa ne lasam taiati īmprejur?“
        Spun Eu: „Nici una nici cealalta! Ci cine, ca si voi, este taiat īmprejur īn inima prin credinta īn si prin dragostea fata de Dumnezeu, nu mai are nevoie de nimic altceva; pentru ca aceasta este pe deplin īndeajuns spre obtinerea vietii vesnice. Dupa multi ani, īnsa, vor veni deja oricum la voi ucenicii Mei umpluti de Duhul lui Dumnezeu si va vor boteza cu Duhul lui Dumnezeu si voi veti obtine prin acest lucru totul, ce va este necesar. - Acum stiti voi totul. Seara nu mai este departe si noi vrem din cauza evreilor sa mergem astazi, ca fiind ziua īnaintea celei de odihna, putin mai devreme la odihna decīt īntr-o alta zi. Dupa cina nu ne vom mai sfatui, asadar, pentru astazi despre nimic altceva.“
        Aici vin cei doi īngeri la Mine īn cel mai adīnc respect profund si Ma roaga, daca ei n-ar avea, deci, voie sa ramīna vizibili īnca cele cīteva zile aici, īn apropierea Mea trupeasca; ar fi pentru ei cea mai īnalta fericire, pe care au simtit-o vreodata.
        Si Eu o spun cu voce tare: „Voi aveti din totdeauna cea mai deplina libertate si asa faceti, ceea ce va place; dar nu uitati de aceea, ce slujire aveti voi de īndeplinit! Sorile centrali au nevoie de o mare īngrijire si voi stiti aceasta, cīt de multi exista dintre acestia īn nemarginitul spatiu a lui Dumnezeu!“
        Spun cei doi īngeri: „Doamne, toti acestia sunt īngrijiti si sunt continuu la fel īngrijiti!“
        Spun Eu: „Da, da, stiu aceasta, de aceea si puteti voi sa ramīneti aici dupa dorinta voastra; pentru ca cel mai neīnsemnat de aici dintre acesti oameni, care sunt īn jurul Meu, este mai mult decīt nenumarati sori centrali, secundari si planetari! Sorile sunt īnsa facuti din pricina oamenilor si trebuie din pricina acestora asadar de asemenea tot timpul īngrijiti cu foarte multa bagare de seama!“ - Ingerii se apleaca foarte fericiti si se duc iarasi la ucenicii Mei, cu care ei se sfatuiesc īn continuare si le dau foarte importante informari despre foarte multe lucruri din lume.
        Borus merge īnsa acum grabit īn casa si se īngrijeste pentru o cina buna, pe care el o rīnduieste sa fie pregatita din belsug.

48. Treburile de mostenire ale lui Iair.

        Dupa cina, care durase mai mult de o ora buna, īl īntreaba Corneliu pe Cireniu, spunīnd: „Inalte frate, ce parere ai tu, asadar?! Sa mai ramīnem astazi aici, sau sa ne ducem noi probabil de aici - din pricina a unor oarecare treburi importante, care ne asteapta  - ? Eu īti sunt tie adīnc devotat si ma conformez cuvīntului tau.“
        Spune Cireniu: „Eu ar fi trebuit de fapt deja astazi dimineata sa fi plecat, deoarece pe mine ma asteapta desigur deja oarecare treburi urgente. Dar spune: Cine, daca stie el, ce este aici, poate sa se desparta de aici? Am putea cu greu sa parasim un īmparat prietenos, daca el ar spune: >Daca vrei tu sa ramīi, atunci ramīne!< Ce este īnsa un īmparat fata de situatia de aici, unde se afla de netagaduit facatorul cerului si al pamīntului ca om īntre oamenii Sai si īntre īngerii Sai?! La aceasta au obtinut si īngerii Sai o durata mai īndelungata pentru a ramīne aici, de la care noi putem īnca foarte multe lucruri sa īnvatam si sa aflam. Ah, acum nu plec eu totusi de loc! Nici pentru īntregul imperiu roman nu m-ar misca acum nimeni de pe loc si daca ar si veni ce-o vrea! - Ramīi numai si tu! De la mine ai tu deplina īnvoire pentru aceasta; si daca s-ar si ivi ceva, atunci pamīntul nu se va prapadi nici pe departe din cauza a cītorva zile! La aceasta sunt eu de parere, ca noi suntem la acest Domn cu mult mai bine prevazuti decīt din partea Romei!? Si daca s-ar ivi ceva īnca si mai urgent, atunci sunt īn mīna Atotputernicului destule mijloace, ca sa netezeasca īntr-o sclipire si ceea ce este cel mai urgent.“
        Spune Corneliu: „Inaltule frate! Cu aceasta explicatie sunt eu doara oricum peste toate masurile de multumit si nu am nici pe departe cerinta, de a parasi acest loc! Eu am pus aceasta īntrebare oricum numai din considerente ale ordinii politico-statele. Dar ar fi dintr-o anumita privinta asadar probabil totusi bine, de a rīndui o spionare secreta prin oamenii nostri de paza, pe care īi avem la noi, īn decursul acestei nopti īn oras, pentru a afla, ce parere au asadar cumva totusi oamenii despre faptul ca suntem aici si ce vorbesc ei īntre ei!?“
        Spune Cireniu: „Daca īi este placut Domnului, putem noi sa rīnduim aceasta treaba; dar eu sunt aici de aceasta parere, ca noi avem cu Domnul īnainte de toate si atunci si cu cei doi īngeri, o cea mai de īncredere politie secreta si n-ar trebui sa fie necesar, sa ne folosim, atīta timp cīt suntem aici, de o alta. Cīnd vom fi noi mai apoi iarasi departe de aceasta companie sfīnta din ceruri, atunci vom trebui din pacate īntr-adevar iarasi sa ne folosim de cercetasi secreti, pentru a mentine opinia oamenilor īn evidenta necesara (evidenta certitudine) si de a rīndui de īndata masuri de precautie acolo, unde īncep sa se arate pentru stat conspiratii (comploturi) nefavorabile. Dar, cum am spus, daca Domnului īi este pe plac si El doreste, atunci sunt eu de īndata gata, sa poruncesc ceea ce este cel mai īntemeiat.“
        Ii spun Eu lui Cireniu: „Lasa asta; pentru ca, īn primul rīnd, stiu Eu oricum de la Alfa pīna la Omega, ceea ce se vorbeste acum īn oras pentru si īmpotriva noastra. Per total īnsa nu salasluieste absolut de loc nici un pericol īn acesta, pentru ca acest popor este prea orb si prea prost si pentru anumite rautati. De aceea, lasati balta toate acestea! Din Nazaret nu va īncepe niciodata o revolta (razvratire), de acest lucru puteti fii siguri. De altfel, prietenul Meu Borus este tot timpul politia Mea secreta cea mai de īncredere; lui nu-i scapa nimic prea usor, - ceea ce nu este desigur prea greu īn orasul tocmai nu prea mare. Īn plus, as putea Eu sa le spun īngerilor Mei, ca ei sa puna spionajul īn aplicare si voi ati putea īntr-un moment afla mai multe prin ei, decīt daca voi ati tine īn decursul a zece ani cei mai destepti spioni. Dar, cum am spus, aici nu este neaparat nevoie nici de una si nici de cealalta, - si noi ne ducem de aceea pe deplin fara grija la odihna. Numai Iair va mai trimite un mesager la Ierusalim si trebuie sa-l īnzestreze cu avizul de renuntare la slujba. Pentru ca mīine vom primi cu totul alte lucruri spre negociere.“
        Spune Iair, foarte trist, ca el trebuie sa paraseasca acum compania: „Doamne, n-ar fi, asadar, posibil, de a redacta aici acest act si sa-l trimitem de aici la Ierusalim cu ajutorul unui mesager? Casa din Capernaum este oricum proprietatea mea deplina si toate ce se afla pe ea, pamīnturi, precum araturi si cīmpii, n-aveam voie noi preotii oricum sa le detinem si astfel este tot ce este al meu, īn casa mea, ceea ce īti este tie binecunoscut. Eu n-am īn consecinta nimic de lucru deocamdata īn Capernaum si nu voi mai avea probabil acolo nimic de lucru nici dupa aceea; casa mea īmpreuna cu toate ce se afla īn ea, i-o dau acum de īndata ginerelui meu drag. Cu o scrisoare de la mine īn mīna lui va merge el acolo si va lua totul īn deplina posesie sub asistenta (ajutorul) judecatoresc statala - asemenea unui mostenitor de drept dupa moartea mea si eu si femeia mea suntem la aceasta pe deplin de prisos. Dar īn ceea ce īi priveste pe prietenii din Capernaum, acestia sunt aici; acei īnsa care se mai afla īnca īn Capernaum si se numara printre prietenii mei, nu sunt īntr-adevar demni de o vizita de ramas bun; pentru ca acestia sunt numai prieteni pe fata, dar īn inima sunt ei totusi fara īnsemnatate!“
        Spun Eu: „Asadar, atunci ramīi, deci si tu si Eu īl voi trimite īn locul tau la Ierusalim pe unul dintre cei doi mesageri ai Mei aici prezenti; acesta va fi cu un asemenea mesaj mai repede gata, decīt daca ai trimite tu un mesager la Ierusalim. Dar astazi nu mai merge, ci mīine ca īntr-o zi de odihna!“
        Spune Iair: „Īn ziua de odihna se va cuveni īntr-adevar cel mai putin īn templu; pentru ca marii preoti si capeteniile preotilor din templu nu tin nimic mai sever decīt sarbatoarea zilei de odihna!“
        Spun Eu: „Lasa asta deoparte! Ei dau atīta importanta sarbatoririi zilei de odihna numai de aceea, pentru ca īntr-un mod necesar ea se īncalca si trebuie sa se īncalce adeseori, deoarece fiecare om este obligat asadar totusi adesea sa aiba ceva de lucru īn ziua de odihna, fariseii primesc īnsa la aceasta si cel mai adesea ocazia, de a dicta celui care īncalca sarbatoarea zilei de odihna pedepse de ispasire destul de dure.
        Adu-le īnsa lor īntr-o zi de odihna numai aur si argint atīta cīt vrei tu, atunci vor īncalca ei de īndata īn templu ziua de odihna si atunci vor primi foarte bucurosi aurul si argintul tau. Fii tu de aceea pe deplin neīngrijorat din cauza zilei de odihna īn templu; Mesagerul Meu va īndeplini pe deplin foarte bine treaba īncredintata lui!
        Esti tu, oare, de parere, ca aici le-ar fi fariseilor pe plac, daca n-ar exista nimeni, care ar necinsti din cīnd īn cīnd, printr-o oarecare treaba urgenta, presupusa zi a Domnului? O, īn aceasta privinta sa fim foarte linistiti! Cu cīt mai multa necinstire a zilei de odihna, mai ales la cei bogati, cu atīt mai mult se bucura īn secret domnii templului!
        De aceea spun īnca o data: Fii tu din aceasta cauza pe deplin fara grije! Mesagerul Meu va fi primit foarte excelent mīine, chiar īn timpul jertfei, care are loc īn fiecare zi de odihna! Pentru ca el va pasi īn templu cu un supliment greu auriu si va fi primit astfel de farisei  cu cele mai prietenoase mine si cele mai deschise brate; īn plus, asteapta oricum deja zece aspiranti o slujba de capteneie, pentru care ofera ei sume mari. Si astfel le va fi lor si mai ales īnsa templierilor, foarte pe plac plecarea ta.
        Va fi apoi īntrerupta de īndata ziua de odihna īn templu cu ceremonia cunoscuta si va fi pusa imediat īn aplicare licitatia pentru capetenia de preot din Capernaum; si tu vei afla prin intermediul mesagerul care se reīntoarce chiar si numele succesorului tau.
        Iata, asa stau lucrurile acum īn casa lui Dumnezeu din Ierusalim, care se si numeste >orasul lui Dumnezeu<, dar acum este de fapt pe delin un oras al lui Satan. Deoarece sunt īnsa acum toate lucrurile bine rīnduite, de aceea sa ne ducem la odihna; pentru ca mīine va īncepe pentru noi ziua foarte devreme!“

49. Abdicarea lui Iair. Domnul īn sinagoga.

        La aceste cuvinte ale Mele se duc toti la odihna; doar fratii Mei, mama Maria si Borus sunt īnca ocupati īn bucatarie, pentru a aranja toate cele necesare pentru sabatul urmator. Chiar si Sara si Lidia o ajuta pe mama si se misca cu harnicie prin bucatarie. Cīnd au asezat toate īn ordine, se duc si ei sa se odihneasca, si, ca de obicei, dimineata este Maria prima pe picioare si īi trezeste pe cei, de care are ea nevoie, īnca īnaintea rasaritului, ca ei sa aiba totul īn ordine si aproape pentru īntreaga zi, dupa datina ervreiasca. Si Borus este foarte harnic si pentru masa de dimineata sunt aranjate deja toate mesele, atunci cīnd noi ne ridicam din paturi.
        Īn aerul liber se cīnta Psalmi de dimineata si pe multe mese afara asteapta pesti bine gatiti si pīine si vin pe cei, care le vor mīnca.
        Noi mergem sa mīncam si Eu īl trimit dupa masa pe acel mesager īn treaba binecunoscuta spre Ierusalim. Iair asteapta cu mari griji īntoarcerea mesagerului, care ramīne bineīnteles doar atīt, cīt are el de discutat īn felul lumesc cu cei din templu. Dar pentru ca discutia a durat aproape doua ore, s-a īntors bineīnteles mesagerul dupa aceste doua ore, spre marea bucurie a lui Iair si i-a adus acestuia pe līnga stirea īmbucuratoare a primirii abdicari lui si o adresa de lauda si de multumiri pentru pozitia sa bine condusa si i se spune imediat si numele succesorului sau cu rugamintea, sa-l ajute prin cuvinte sau fapte la ananghie pe acesta, daca cumva va avea nevoie.
        Iair este acum foarte senin si spune catre Mine: „Doamne, din adīncul inimii mele īti multumesc pentru aceasta salvare minunata de la o slujba, īn care eu as fi devenit o prada usoara pentru Satana, dupa relatiile īmpotriva lui Dumnezeu!“
        Spun Eu: „Deci, nu ti-am spus: daca este vorba de tīrguri bogate ale celor din templu, atunci poate fi īntrerupt sabatul ca jertfa īn oricare ora a zilei! Dar din aceasta tu poti vedea usor, cīt de mult tin cei din templu la Dumnezeu si la legile Sale sfinte!
        Dar din cauza poporului sa mergem noi si sa vizitam sinagoga si sa ne uitam acolo, ce vor face si vor īnvata acei farisei; dar noi vom ocupa locurile din spate, ca sa nu fim observati prea devreme de īncrezutii farisei si de batrīnii poporului!“
        Spune Iair: „Dar eu nu voi intra, caci pe mine ma cunoaste fiecare baiat; daca as fi īn sinagoga, atunci ar trebui sa iau loc īn rīndurile din fata si voi ati fi pīrīti prin aceasta!“
        Spun Eu: „Sa nu-ti creasca din aceasta pricina peri albi! Caci daca Eu sfatuiesc ceva, cum sa se īntīmple, atunci poti tu actiona fara nici o grija dupa aceasta si tie nu ti se va īndoi nici un fir de par! Si asa sa mergem cu totii acolo!“ - Noi ne punem imediat īn miscare si dupa scurt timp ajungem la sinagoga.
        Cīnd intram īnauntru, sinagoga este foarte goala si doar fariseii care par sa slujeasca umple acea sinagoga. Mai tīrziu vin din cīnd īn cīnd unii evrei batrīni si iau loc pe banci, pentru a tine cu drept si con amore (cu dragoste) somnul lor de amiaza.
        Dupa o jertfire si rostirea seaca a unor legi, din cītiva Psalmi profesionali si a unui cīntec īnalt a lui Solomon se ridica un un vorbitor si merge la scaunul de vorbit si īncepe cu o voce ragusita sa predice asa: „Dragii mei din parintii nostri Avraam, Isaac si Iacob! Noi traimi niste vremuri grele - asemanatoare cu acelea, cīnd Noe si-a construit arca si īn sfīrsit, dupa vorbele lui Iehova, s-a īnchis īmpreuna cu familia sa īn aceasta! Noi suntem acum īn fata orasului sfīnt, de care a spus Daniel si noi putem vedea īn fata ochilor teroriile prevestite de el - asa cum sclavii exilati ai vrajitoarei Megära privesc chinurile fratiilor lor si trebuie sa astepte cu dureri, pīna cīnd si ei vor fi pusi la rīndul lor pe fierul īncins - si noi nu ne putem misca nici īn stīnga si nici īn dreapta! Noi suntem asa de parasiti ca un trunchi de copac de mult neīnsufletit pe un vīrf de munte, ca o dovada crunta, ca īn aceste regiuni īnalte au fost odata paduri mari si dese! Dar ce se poate face? Aceasta este o īntrebare mare! O coroana de diamante pentru acela, care este īn stare sa gaseasca un raspuns plauzibil! Dar gīnditi-va la pozitia noastra mare si legata cu toate lanturile lumii!
        Pe de o parte ne stau īn spate romanii cīt si īntregul munte Sinai, pe de alta parte fiul dulgherului, care dintr-o data a devenit dintr-un adevarat neghiob de casa  un profet, cum nu a trait de la Avraam īncoace vreunul printre evrei. Toti fug dupa el, mic si mare si tineri si batrīni! Daca s-ar coborī  astazi Iehova pe pamīnt, atunci se pune īntrebarea cea mare, daca El ar īnfaptui sau ar putea face lucrari mai marete! Fiecare boala din departare o vindeca el doar prin cuvīnt, pe cei morti īi cheama din morminte si le daruieste o viata īntreaga si desavīrsit de sanatoasa! Tot asa le porunceste vīnturilor si valurilor marii si ele īl asculta ca un scalv pe stapīnul sau! Atunci cīnd el vorbeste, rasuna cea mai profunda īntelepciune dumnezeiasca si toti sunt fermecati de puterea cuvīntului sau si īl urmeaza de la oras la oras. Pe līnga aceasta īi are pe cei puternici ai Romei de partea sa, care īl asculta cu toate legiunile, atunci cīnd el ar avea nevoie de aceasta. Noi īnsa stam la marginea prapastiei si asteptam ca īn orice clipa sa picam si totusi nu aveam nici o fiinta muritoare de partea noastra - īn afara de acesti batrīni adormiti din sinagoga! Acum se mai pune īnca o data īntrebarea: ce putem noi sa facem?
        La ce ne foloseste Moise si toti profetii, ce chiar Iehova, care a vorbit cu Moise si cu profetii Sai, care īnsa ne lasa sa umblam acum de un īntreg secol īn cea mai mare mocirla!? Si daca noi strigam, ca sa ne facem auziti pīna la stele, nu se mai arata nici un Iehova si ne lasa la ananghia cea mai mare, ca un rau mire care īsi lasa mireasa īndurerata si de zece ori sedusa! Noi īnsa avem pentru aceasta titlul de onoare sa ne numim ‘poporul lui Dumnezeu’, īn timp ce pagīnii fara vreun Dumnezeu, sunt īn posesia puterii si au toate bogatiile lumii, asa cum Iehova i-a prevestit lui David īn scripturi, - care īnsa nu s-a adeverit vreodata!
        Si vorbind, dumnezeieste: ‘ si īmparatia ta nu va avea vreodata sfīrsit!’ Sa ne uitam la īmparatia de nesfīrsit a lui David! O tu minciuna frumoasa a unui profet magulitor pe nume David! Cīt de des a avut īmparatia lui David un sfīrsit! Chiar el a avut fericirea, sa traiasca alaturi de fiul sau si daca un stejar nu l-ar fi luat prinzonier, atunci ar fi putut David sa-i cīnte lui Iehova al sau alti zece mii de Psalmi si Abesalom ar fi stat totusi pe tron! - Dar sa lasam deoparte ceea ce a trecut si sa privim actuala īmparatie a lui David! O tu īmparatie minunata! Poate ca a calatorit sufletul lui David īn īmparatii Romei, a caror īmparatie are cel putin acum o fatada mai buna pentru a deveni o īmparatie eterna decīt īmparatia melcilor a marelui om dupa inima lui Dumnezeu! Frati, nu īntelegeti voi īnca, ca īnvatatura noastra veche este o adevarata fabula, īn care nu este nimic adevarat īn afara de numele acelea adaugate din stramosi?! Si noi suntem īnca acei prosti care credem, ca putem cīstiga vreo īmbunatatire! Ce om magar sau bou poate sa accepte o īmbracaminte veche si zdrentuita pe trup, daca pentru stofa cea veche poate avea zece haine din cea mai buna stofa?!
        Istoria si trairile noastre propri ne arata stralucitor de bine, ca nu mai este nimic real īn īnvatatura lui Moise si a profetiilor, asa cum este si o nuca goala īn interior, - si totusi īnca tinem īnfometati la acea īnvatatura de parca ar fi un calcul sigur si nu mergem mai departe din cauza prostiei noastre, care a prins radacini, cu toate ca apa ne intra prin toate deschizaturile corpului ca Iordanul īn marea moarta!
        De aceea fratiilor, sa ne alaturam fiul dulgherului si noi vom fi īn siguranta! Caci el īnfaptuieste īn fata ochilor nostri ceea, ce batrīnii nu au vazut la Iehova si nu au fabulat! Eu cred, ca prin aceasta am raspuns la īntrebarea cea grea pusa de mine; faceti voi asa si noua ne va merge mai bine fizic si moral!
        Roban, cel mai batrīni dintre noi, ne-a dat un exemplu bun ; sa-l urmam si pentru nici unul dintre noi nu va fi calea cea gresita! Poate ca chiar acest dulgher Iisus neobservat este cel mai bun, pentru a reface pe o perioada īmparatia etern nefericita a lui David! Caci la puterea sa mare si magica, cu care nici o putere din lume nu se poate masura, este cel mai probabil sa le impui respectul, romanilor necredinciosi, ca legiunile lor marete sa primeasca mii de picioare ca sa poata fugi.“
        Aici se ridica cei mai batrīni, īnvatatii scripturilor, fariseii si levitii si spun: „ Tu īntelegi gresit scriptura, daca porti un asa discrus necredincios, care īnsa pare īntr-un anume fel lumesc adevarat, care īnsa este īn felul spiritual o hula grava īmpotriva maiestatii lui Dumnezeu si din aceasta cauza suntem obligati, sa te alungam spre binele nostru, din societatea noastra, printre pagīni!“
        Spune cel care a vorbit: „Credeti voi, ca prin aceasta ma pedepsiti? Oh, voi va īnselati amarnic! Daca vreti voi, prostilor sa ramīneti si sa muriti de foame asa, atunci faceti aceasta, ca voi sa ramīneti īn noaptea voastra īntunecata! Natarai batrīni ce sunteti, dati-mi un exemplu, unde un astfel de vorbitor a lui Dumnezeu a īnviat un mort din mormīnt si i-a redat viata, asa cum a facut-o acest dulgher!“
        Spun cei mai batrīni: „Aceasta o va face Dumnezeu īn ziua judecatii (ziua cea tīnara)!“
        Spune cel care a vorbit: „Dumnezeul vostru va va fluiera ceva frumos īn ziua judecatii! Nici un om nu stie vreo silaba, ca Iehova, cum noi īl cunoastem din scripturi, a īnviat vreun om din mormīnt! Pentru ca un om nu a trait niciodata asa ceva si la sfīrsitul vietii sale pamīntesti si scurte a vazut doar moartea sigura īn fata ochiilor, a devenit īnfricosat si a īnceput cu teama sa īntrebe: ‘Ce sunt eu, unde ma duc atunci cīnd se termina aceasta viata?’ si pentru ca nu am dus vreodata lipsa de slujitori ai lui Dumnezeu, asa cum avem noi onoarea batjocoritoare sa ne numim, au trebuit sa gaseasca spre alinarea celor care īntrebau si spre binele lor, care sa potoleasca multele īntrebari precise si prin aceasta a aparut īnvierea īn ziua judecatii, care probabil nu se va arata niciodata din cerurile marete; si noi, oameni cu cap, ne lasam vrajiti de aceasta si suntem din aceasta cauza orbi la faptele si lucrarile adevarate, care se īntīmpla aici īn fata ochiilor, nasurilor si a urechiilor noastre! Este īntr-adevar atīt de rusinos pentru un barbat, daca un om batrīn se desparte de jucaria sa veche si uzata din copilarie?
        Ce veti face voi cu lucrurile vechi ale evreiilor, care nu va tine īnca o jumatate de secol dupa luminarea popoarelor? Eu nu voi fi acel prostanac care va astepta sfīrsitul acestei īnvataturi oarbe, unde sunt doar numele adevarate sau povestiri de fabule, care mai īntīi au fost povestite de moase sugariilor si din care acei sugari care au crescut au construit o minunata īnvatatura dumnezeiasca, īn care nu se afla nici un sistem si nici o scīnteie mica de vreo ordine logica dupa felul grecesc!
        Daca Iehova nu este īn stare sa vorbeasca si sa īnvete ca un sarac filozof grec, atunci ar trebui El sa mearga mai īntīi la greci īn scoala, īnainte ca El sa īnvete popoarele adevarul, ordinea si īntelepciunea!
        Dar departe de mine este gīndul, ca eu nu mi-l imaginez mai īntelept pe Iehova decīt un profet educat de o bona, care la atīt de multa prostie stapīneste asa de mult haz, ca sa spuna o astfel de īnvatatura sumbra, care īn primul rīnd nu o īntelege si nici nu poate el, deoarece a fost planul sau, ca aceasta īnvatatura sa fie īnteleasa de vreun om! - Lasati-ma īn pace cu Iehova al vostru! Īntr-adevar, ca un om drept īncepe sa-mi fie rusine, ca am tinut la o astfel de īnvatatura prosteasca!
        Dar daca a fost ceva la īnvatatura lui Moise la bun īnceput, atunci este acel ‘ceva’ atīt de schimbat prin neatentiile josnice ale oameniilor, ca noi poate nu posedam acum nimic altceva din toate acestea decīt numele, care si el poate ca este exprimat gresit!
        De aceea, eu voi fi īnca astazi un ucenic al dulgherului Iisus! El este bun si nu va alunga cu siguranta un om bun de līnga el, asa cum o faceti voi!“

50. Discursurile celor mai batrīni despre starea evreilor.

        Spun cei mai batrīni mirati si furiosi pe cel care a vorbit: „Ateule! Ateule! stii tu, ca dupa Moise ai merita tu pentru discursul tau pagīn, sa fii tu aici pietruit direct īn sinagoga? Cum poti īndrazni sa-i dezechiliberz pe alti oameni īn credinta lor, sa-i faci sa se īndoiasca de Dumnezeu si de Moise, doar pentru ca tu nu ai pic de credinta?
        Nu ai tu nici macar asa putina minte, ca tu sa nu poti īntelege, ca nu ajunge nici o vīrsta a omului, ca īn sine sa devina mai destept chiar dupa mii de ani si sa creada doar ceea ce a vazut? Dumnezeu i-a īnvatat de aceea din spiritul Sau pe oameni semnele scrierii, prin care sa poata ei sa scrie ceea ce au trait si ca urmasii lor nu vor trai cu siguranta una ca aceasta si chiar pentru acesti urmasi sa scrie ei, ca aceia sa aiba cunostiinta buna, ca nu pot ei trai īn timpurile lor acele lucruri, pentru ca fiecare timp este cu totul altfel. Aceasta ne īnvata chiar si putinele noastre zile, pe care noi le traim pe pamīnt, deoarece nici un an, nici o luna, nici o saptamīna si nici o zi nu se aseamana una cu cealalta! Cerceteaza cronica si noi īti vom da totul ce avem, daca tu poti gasi un timp, īn care s-a īntīmplat exact acelasi lucru, care se īntīmpla acum īn fata ochiilor nostri!
        Dar daca se īntīmpla asa lucrurile si nu altfel pe acest pamīnt, ce urmaresti tu īn consecinta cu suspectarile tale desprinse si dure asupra scripturii, care este o mostenire sfīnta de la parintii nostri din īnceputuri catre noi, urmasii lor si ne īnvata īn contururi clare toate īntīmplarile pe care le-au trait ei ca oameni evlaviosi devotati lui Dumnezeu si ce masuri au fost luate, prin care urmasii lor pot trai mai usor si mai ordonat o viata bine-placuta lui Dumnezeu, decīt fusese probabil la ei cazul?!
        Crezi tu, deci, ca noi suntem chiar asa de prosti, ca ne-ar fi imposibil, sa apreciem, ceea ce se īntīmpla acum īn fata ochilor nostri? O, atunci tu te īnseli amarnic! Dar noi folosim īntelepciunea parintilor nostri, care mai īnainte au pus totul la o mare īncercare īn decursul a multi ani, pīna ce ei au preluat aceasta, ca fiind ceea ce se aratase!
         Daca stramosii nostri ar fi fost tot asa de creduli ca tine, atunci ei n-ar fi omorīt proorocii cu pietre! Cīnd vedeau ei īnsa, ca un profet adevarat nu se lepada cu nici o latime de fir de par de ceea ce el marturisea si sub ucigatoarea ploaie de pietre, atunci fireste ca marturia lui primea o alta īnfatisare si parintii o acceptau ca fiind iesita de la Dumnezeu!
        Daca īnsa parintii nostri procedau īntr-un mod astfel de critic la acceptarea unei marturii noi a vointei lui Dumnezeu catre oameni, facuta de un profet, atunci este numai cīt de cīt rezonabil de a presupune, ca parca īnvatatura lui Dumnezeu n-ar fi nimic altceva decīt o pamfleta (scriere de batjocora) a unor oarecare baieti tineri stravechi si bine-intentionat nechibzuiti, carora le era o placere, sa duca īn eroare toate generatiile urmatoare?!
        Tu ne-ai declarat, ca fiind nebuni si prosti; dar aici se pune o īntrebare mare, daca dintre noi nu esti tu cel mai mare!? Pentru ca sa judeci asa de lipsit de dragoste īmpotriva fratilor tai precum o faci tu, nu i se cuvine unui barbat din semintia lui Levi!
        Daca ai vrut tu īnsa sa ne pui doar la īncercare prin cuvīntarea ta rea, daca noi la īntīmplarile iesite din comun al acestui timp am mai fi īnca īntr-adevar, ceea ce trebuie noi sa fim, ca evrei adevarati, atunci ai ales tu pentru acest lucru o forma proasta si te-ai descoperit īn fata noastra asa de fapt numai pe tine īnsuti, īn ceea ce priveste faptul cum esti tu alcatuit īn inima ta.
        Pentru ca fiecare om se vadeste cel mai mult īn rīvna lui oarba si marturiseste despre sine, cum este el alcatuit īn cugetu sau; pentru ca atunci lasa el frīu deplin si liber celor mai dragi iedei, convingeri si patimi ale sale.
        Dar ascultatorul lucid isi gīndeste partea lui a lucrurilor si are la aceasta avantajul, de a-l cunoaste din temelie pe prietenul sau.
        Crezi tu oare, ca noi nu stim, cum s-au salasluit īn īnvatatura noastra despre Dumnezeu, mai ales īn partea ei de exercitare, foarte mari abuzuri, care, din pacate, īi acopera pe Moise si pe profeti nu arareori mai rau decīt cum acopera soarele cei mai densi nori de furtuna? Dar scrierea curata, nefalsificata nu poate fi acoperita cu astfel de nori si un adevarat īnvatat al scripturii va sti totusi totdeauna, cum stau lucrurile pentru el īn ceea ce priveste adevarul curat.
        Noi toti vedem asa de bine ca si tine, ca, la sfīrsit, aceste abuzuri vor omorī  īnvatatura curata a lui Dumnezeu la oameni, precum viermii rai de lemn pomul īn viata, dar si numai oameni asemanatori cu tine; dar īnvatatura īn ea īnsasi va ramīne de aceea totusi curata si va avea īn toate timpurile marturisitorii ei curati si statornici.
        N-ai vazut tu, deci, īnca niciodata un pom, pe a carui ramuri s-au īnradacinat o gramada de plante vitrege, rele spre pieirea  pomului pentru oameni si īsi iau hrana lor din acelasi pom? Inceteaza īnsa de aceea pomul de temelie propriu zis sa fie, ceea ce este el īn motivul motivului?
        Noi oamenii cu simturile noastre prostesti fireste ca nu putem īntr-adevar sa īntelegem motivul unor asemenea degenerari; dar noi totusi īntelegem, ca acestea n-ar fi posibil sa se formeze, daca Dumnezeul atotputernic si atotīntelept n-ar vrea acest lucru. De ce trebuie, deci, sa fie lupi, care exista doar pentru faptul de a distruge turmele pasnice de miei si nedaunatoare si sa se sature de sīngele si carnea lor? De ce trebuie sa existe leul, ursul, tigrul, hiena si alte animale de prada sfīsietoare, de ce pe līnga porumbelul blīnd vulturul puternic, mīncacios? Vezi, acestea sunt secrete de nepatruns pentru noi oamenii cu vederea īngusta si noi nu le putem īnsenina!
        Un taran īsi lucra tarina; totul se alfa īn cea mai deplina binecuvīntare; el īsi largeste deja jitnitele sale, ca ele sa primeasca binecuvīntarea noua. Dar atunci vine īntr-o zi dintr-o data foarte neasteptat o ora de furtuna, - si toata binecuvīntarea este distrusa! Nu s-ar putea pune aici cu drept cuvīnt īntrebarea si sa se spuna: „Dumnezeule, daca Tu ai vrut, ca aceasta tarina sa nu-i aduca roade taranului, pentru ca el este probabil un pacatos, atunci ai fi avut Tu doara destula putere, de a distruge īn rasad binecuvīntarea tarinii, prin care taranului ar fi fost scutit de costuri si osteneala!“ Dar vezi, asa ceva se īntīmpla foarte des īn fata ochilor nostri si nimeni nu este īn stare, sa dea despre acest lucru numai un oarecare motiv rezonabil.
        Tot asa vedem noi devieri practice si īn curata īnvatatura a lui Moise īn templu si la toti marturisitorii ai acesteia, pe ici pe colo mai mult sau mai putin; noi vedem drumeti pe cai gresite; noi vedem o masa mare de plante parazitice pe vechiul pom al vietii. Ce vina avem  noi īnsa de aceea si pentru aceasta? Noi nu am facut toate acestea si nu am vrut, ca sa fie astfel, ci noi am gasit aceasta deja asa si trebuie s-o suportam, chiar daca aceasta ne si este īnca cīt se poate de amar īn gura!
        Dar de aceea nu-i este pus duhului nostru totusi o bariera, ca noi sa acceptam de aceea si plantele daunatoare la pomul vietii ca fiind una si aceeasi. Noua ne ramīne totusi pomul īn puritatea lui initiala si crescaturile lui reziduuase sunt privite ca fiind, ceea ce sunt ele; si īmpotriva acestei īntelepciuni de viata nu poate nici un Dumnezeu sa faca vreo obiectie. Atunci ar fi īntr-adevar Dumnezeu un dumnezeu absurd, daca El ar dori sa-i spuna fiecaruia dintre noi īn parte: „Du-te si distruge templul, care a devenit plin de necuratie; pentru ca Eu, Dumnezeu, am o mare neplacere la grozaviile lui!“ N-ar putea aici omul singuratic slab sa-I raspunda Dumnezeului sau si sa zica: „Doamne, vezi, ce nechibzuinte īmi ceri Tu, fapturii Tale sarace, slabi? Daca Te jeneaza existenta mea, atunci Te-ar costa doar un gīnd si eu nu mai sunt; dar sa ceri de la mine imposibilitati, īnseamna a porunci unei muste, ca ea sa ia un elefant pe spate si sa-l care de acolo cu puterea ei naturala neīnmultita!“
        Noi suntem īnsa de parere, ca Dumnezeu este mult prea īntelept, ca El sa nu admita, ca nici un om nu poate īnnota īmpotriva unui torent tumultuos!
        Spune-ne acum, daca tu ai acceptat deplinul adevar al cuvīntarii noastre si noi vrem sa-ti iertam totul, cu ceea ce tu orb si nechibzuit ne-ai īnvinuit!“
_________________
Dumnezeu este UNIC !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit cćlćtorule ! Tainele Cerului ŗi ale Universului īži sunt pregćtite. Cere ŗi ži se va da ! Bate ŗi ži se va deschide ! Cautć ŗi vei gćsi !