1. De îndată ce a ajuns la poarta templului, Danel a căzut cu faţa la pământ şi a început să se roage, aşa cum i-a recomandat Ohlad.

2. Acesta din urmă a intrat în templu şi, plin de veneraţie, a îngenuncheat şi el în faţa tabernacolului, după care a început să se roage lui Dumnezeu în inima sa.

3. Părintele divin i-a răspuns din mijlocul norului Său: „Ohlad, îţi spun, ridică-te, căci nu simt nevoia să te las să te umpli de praf în faţa Mea!

4. Cel care Mă recunoaşte în inima sa, plin de iubire, Mă adoră într-o măsură suficientă, la fel ca şi cel care este plin de smerenie în sufletul său! Ceea ce faci cu corpul tău nu are nici o valoare în ochii Mei, întrucât nu reprezintă decât o ceremonie moartă care aparţine vanităţii acestei lumi exterioare şi nu simbolizează decât orbirea şi nebunia oamenilor.

5. Ridică-te, aşadar, şi du-te să-i spui fratelui tău Danel să facă la fel. După ce se va ridica de la pământ, condu-l în interiorul templului şi îi voi revela Eu Însumi ce va avea de făcut în continuare, în numele Meu!”

6. Ohlad s-a ridicat imediat în picioare şi a plecat să îi transmită lui Danel voinţa Domnului. Cei doi s-au întors împreună în templu.

7. După ce au ajuns în faţa altarului, Domnul i-a spus lui Danel:

8. „Danel, te cunosc foarte bine; tu eşti un descendent al lui Kisehel, cel care i-a poruncit lui Lameh să construiască acest templu.

9. Contrar voinţei Mele, strănepoţii lui Kisehel au coborât la şes, iar tu eşti al şaptelea membru în succesiune directă al descendenţilor săi.

10. Adevăr îţi spun: dacă tu şi Ohlad nu aţi face parte din rândul descendenţilor lui Kisehel, templul nu s-ar fi deschis niciodată în faţa voastră. Singurul motiv pentru care Mi s-a făcut o dată în plus milă de acest popor recalcitrant, astfel încât Mi-am propus să îl chem din nou la Mine, făcându-Mi cu putere auzită vocea, este faptul că voi doi sunteţi urmaşii credinciosului Meu Kisehel, uşor de recunoscut, cu toată îndărătnicia de care aţi dat dovadă la început.

11. Ohlad, te-am uns rege, iar tu Mi l-ai adus în scurt timp pe fratele tău Danel şi pe ceilalţi 98 de fraţi. De aceea, suveranitatea ta asupra acestui oraş va fi asigurată de acum înainte, atât timp cât vei continua să acţionezi urmând Cuvântul Meu. Cei zece martori care se găsesc aici vor avea datoria să te ajute întotdeauna, căci şi ei sunt descendenţii aceluiaşi Kisehel.

12. Cât despre tine, Danel, tu eşti deja uns prin cuvintele pe care le voi rosti în continuare! Pune-ţi mâinile pe fraţii tăi, pentru ca şi ei să fie consacraţi cu această ocazie!

13. După ce vom încheia această ceremonie, plecaţi în toate regiunile pământului şi propovăduiţi popoarelor adevărata căinţă. Dacă veţi obţine rezultate bune într-un loc, plecaţi mai departe şi procedaţi la fel. Dacă nu veţi obţine rezultate satisfăcătoare, pregătiţi-i pe oameni să se confrunte cu mânia Mea şi cu judecata pe care le-am promis-o, care se va abate asupra lor dacă nu se vor converti în întregime! – Iar acum, primiţi binecuvântarea Mea!”

14. După care Domnul l-a binecuvântat pe Danel cu o mână care a apărut din norul alb şi pe care au văzut-o cu toţii. În final, el i-a poruncit să treacă fără întârziere la treabă şi i-a recomandat să utilizeze fără restricţie puterea focului în cazul celor care idolatrizează această lume exterioară.

15. Danel a depus jurământ în faţa Domnului că va face tot ce i-a spus, după care a plecat imediat să îşi îndeplinească misiunea, însoţit de Ohlad şi de miniştrii săi.