Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 6.7.2020, 13:05
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Casa (Gospodaria) Domnului (Volumul 3) - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
1%
Milenar
Milenar


PostPosted: 12.6.2019, 18:11    Post subject: Capitolul 336 Reply with quote

Capitolul 336
Noe îi deschide ochii fratelui său. Suficiența auto-justificatoare reprezintă primul pas către orgoliu.
(5 august 1844)

1. La scurt timp, Noe a ajuns și el pe culmea muntelui și i-a găsit aici pe fratele său și pe nepoții săi într-o stare de confuzie totală. El s-a îndreptat direct către Mahal, căruia i-a spus:

2. „Frate, ascultă-mă! Tu L-ai acuzat pe Dumnezeu că a comis un păcat împotriva ta deoarece te consideri omul cel mai drept de pe acest pământ! Conștiința ta îți spune că nu ai păcătuit niciodată împotriva lui Dumnezeu, dat fiind că i-ai respectat întotdeauna poruncile, și asta în modul cel mai conștiincios cu putință!

3. Vezi tu, tocmai din această mare puritate a conștiinței tale s-a născut o anumită senzație de triumf, o mulțumire de sine care te-a făcut să te întrebi adeseori: ‚Poate oare Dumnezeu să trăiască mai pur și mai just în ordinea Lui stabilită de la începutul eternității decât o fac eu însumi în intervalul de timp care mi-a fost acordat?’

4. Aceeași conștiință triumfătoare și pură ți-a răspuns întotdeauna: ‚Nu, nici chiar în starea Sa divină, Dumnezeu nu poate să fie mai pur decât sunt eu în relațiile mele cu ceilalți oameni sau în cea cu El Însuși’.

5. Ei bine, dragul meu frate, acest triumf auto-justificator îi este la fel de dezagreabil lui Dumnezeu ca și orice acțiune care se opune legii Sale. Căci acesta este orgoliul în forma lui cea mai pură, care trebuie să dispară din ființa umană pentru ca Dumnezeu să se uite la ea!

6. Pe de altă parte, nu doar acest orgoliu născut din nevoia ta de justiție L-a făcut pe Domnul să te respingă, cât mai ales înțelepciunea pe care ai derivat-o din el și care spune:

7. ‚De vreme ce eu sunt la fel de pur și de drept ca și Dumnezeu Însuși, dar nu îmi este permis să fiu la fel de sfânt ca și El, căci sfințenia Lui este inviolabilă, doresc să acționez mai perfect decât El în limitele puterii care îmi este acordată în calitatea mea de ființă umană!

8. După ce i-am observat toate operele, mi-am dat seama că Dumnezeu acționează întotdeauna la început într-o manieră imperfectă; abia după mai multe eșecuri reușește El să ajungă la o perfecțiune oarecare.

9. Căci pe întregul pământ nu există nimic care să fie perfect și încheiat! Nu există nici un singur lucru absolut impecabil. Nici chiar soarele nu este perfect pur. Cât despre aspectul lunii, acesta este neregulat, iar lumina stelelor pare să oscileze.

10. De aceea, în sfera mea de ființă umană, eu pot să îl depășesc pe Dumnezeu prin fiecare din acțiunile mele, căci îmi propun ca fiecare din acestea să fie absolut ireproșabile, astfel încât să nu poată fi corectate de nimeni!

11. Chiar dacă materia a fost creată imperfect de către Dumnezeu și nu permite realizarea perfectă a unei opere, ea există totuși într-o manieră perfectă în gândurile și în voința mea; iar dacă operele mele prezintă imperfecțiuni din cauza materiei imperfecte care stă la baza lor, vina îi aparține Creatorului acestei materii, și nu mie!’

12. Iată, frate, gândind în acest fel, tu îl consideri de mult timp pe Domnul un păcătos în raport cu tine. Aceasta a fost sămânța rea care a încolțit în tine, dând naștere unui fruct foarte amar! Iar în prezent ai ajuns să îl acuzi pe Dumnezeu cu voce tare că a greșit în ceea ce te privește!

13. Chiar crezi că această acuzație nu reprezintă un păcat în fața lui Dumnezeu? Crezi că El are nevoie de învățătura ta pentru a deveni un Dumnezeu perfect?

14. O, frate, realizează-ți marea greșeală, recunoaște-o ca pe un păcat grav și căiește-te, iar atunci Domnul nu îți va refuza accesul în arcă în timpul judecății și a suferinței generalizate!”

15. Mahal i-a răspuns: „Frate, nu am nici un motiv să mă cert cu tine și nu există nici un conflict între noi pe care ar trebui să-l aplanez! Am trăit întotdeauna alături de tine ca un frate sincer și nu ți-am pus la îndoială autoritatea de frate mai mare nici măcar o singură dată!

16. Conflictul în care sunt implicat îl privește exclusiv pe Dumnezeu! El este Cel căruia îi arunc mănușa, în pofida sfințeniei Sale, pentru a discuta direct cu El despre actele mele! Nu are decât să-mi arate personal unde am greșit în fața Lui!”

17. În acest moment s-a pornit o furtună cumplită, iar Domnul a apărut în fața ochilor lui Noe și ai lui Mahal, pe culmea muntelui.
_________________
Totul cu si alaturi de Dumnezeu !
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !