Fratele A doreşte să ştie cum se petrece tranziţia de la viaţa materială la cea spirituală, adică la aşa-numita viaţă în lumea de dincolo, în special în ceea ce îi priveşte pe mai marii acestei lumi. Această tranziţie poate fi descrisă cu uşurinţă şi cât se poate de natural. Ascultaţi: ce diferenţă există dacă în apa cade un om important sau unul sărman, lipsit de funcţii şi de un statut social înalt? Cei doi se vor îneca exact la fel! În mod similar, dacă le iau casele foc, împăratul şi cerşetorul vor arde exact la fel!

Dacă un cerşetor şi un împărat ar cădea în acelaşi timp dintr-un turn înalt, amândoi se vor zdrobi în egală măsură, pierzându-şi viaţa. Ce diferenţă mai poate exista între cadavrul unui om mare şi cel al unui om neînsemnat, între mormântul unui om frumos şi cel al unui om urât, între corpul neînsufleţit al unui om bogat şi cel al unui om sărac, sau între cel al unui bătrân şi cel al unui tânăr? Nici cea mai mică diferenţă! Orice cadavru se descompune şi ajunge hrană pentru viermi, iar în cele din urmă una cu ţărâna. La fel cum corpul îşi plăteşte tributul său în lumea aşa-numitelor forţe naturale, sufletul trebuie să îşi plătească tributul în lumea spiritelor. Dacă pe pământ a fost sufletul unui împărat sau al unui cerşetor, în regatul spiritelor acest lucru nu are nici cea mai mică importanţă. Nimeni nu primeşte aici un tratament special. Orgoliul oamenilor nu este hrănit în această lume, iar cel mare nu mai poate fi orbit de aşa-zisa sa măreţie, la fel cum nici cel sărac nu mai poate fi înşelat de credinţa sa că merită răsplata de a intra automat în împărăţia lui Dumnezeu, din cauza greutăţilor pe care a fost nevoit să le îndure pe pământ, sau datorită pioşeniei sale. Aşa cum am precizat de multe ori, în lumea de dincolo unicul lucru care contează este iubirea cea mai pură.

Toate celelalte sunt precum pietrele aruncate în ocean: diamantele cele mai preţioase ajung tot pe fundul oceanului, scufundându-se în mâl, ca şi pietrele cele mai comune, în sine, ele rămân ceea ce sunt şi ceea ce erau până să fie aruncate în ocean, dar soarta lor este identică, singura diferenţă fiind aceea că piatra obişnuită se va dizolva mai repede decât diamantul.

Acelaşi principiu se aplică în lumea de dincolo şi în ceea ce priveşte nobleţea lumească, sau nemernicia lumească. În mâlul de pe fundul oceanului etern ele vor continua să dăinuiască multă vreme, aspirând să redevină ceea ce au fost odată pe pământ. Astfel, împăratul va tânji să redevină un împărat, iar cerşetorul nu va reuşi să îşi depăşească statutul său de om sărac. Cu toate acestea, în lumea marii Realităţi, amândoi vor împărtăşi aceeaşi soartă, scufundându-se în mâlul oceanului eternităţii, cu singura diferenţă că omul sărac va intra mai devreme în procesul de fermentaţie decât împăratul sau decât omul bogat, astfel încât natura sa va fi măcinată mai curând de minusculele bule ale umilinţei, care îl vor goli de esenţa şi îl vor împinge astfel către suprafaţă, acolo unde poate întâlni lumina şi viaţa eternă. Puteţi evalua cu precizie tranziţia sufletelor în lumea de dincolo în funcţie de această regulă de bază. De aceea, sfatul Meu este să cultivaţi cât mai mult iubirea, dacă nu doriţi să împărtăşiţi aceeaşi soartă într-o bună zi. Amin, Amin, Amin!