Tainele Universului și ale Spiritului sunt dezvăluite doar celui care le caută în mod sincer, cu o inimă curată ! FAZA CURENTA A LUNII
Username:   Password:  Auto Login    
 RegisterRegister 
It is currently 28.3.2024, 14:40
All times are UTC + 3 Hours
Fi binevenit calatorule !
View Post  Topic: "Textele biblice si sensul lor tainic - Dicteu Divin prin Jakob Lorber" 
Author Message
Hoper
Initiator
Initiator


PostPosted: 16.6.2019, 13:55    Post subject: Capitolul 23 Reply with quote

Capitolul 23
„Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila!” (Matei 23, 24)
27 ianuarie 1844, seara

1. „Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila!”

2. Și acesta este un verset care se potrivește tuturor epocilor și a cărui semnificație este evidentă, ca și în cazul altor versete.

3. Oare cine sunt aceste călăuze oarbe? Sunt cei care păzesc și respectă litera legii. Ei îi dau înainte cu gura toată ziua; dar adesea nu văd deloc greșelile cele mari, de care depinde toată mântuirea și viața omului, iar când totuși le văd, închid ochii, din motive politice, ca și cum n-ar fi nimic acolo.

4. Pentru a clarifica acest lucru pe cât posibil, vă voi aduce exemple! Vom merge de la mic la mare sau de la particular la general.

5. Să ne gândim la o familie, deci la o singură casă! Tatăl are fii și fiice; băieții, ținuți la o casă destul de înstărită, sunt silitori la carte, iar fetele au, de asemenea, diverși profesori. Astfel, ele învață să stâlcească niște limbi străine, învață desenul, muzica și încă vreo câteva delicate lucruri femeiești.

6. Fiii se țin de studii, cu tot zelul. Ei trebuie să fie eminenți, altfel orice neglijență este criticată cu asprime, și nu lipsesc nici pedepsele. La fel sunt greșit folosite și celelalte așa-zise reguli ale educației, și vai de băiatul care păcătuiește împotriva acestora, prin neseriozitate! Iar cei care aplică pedeapsa sunt tatăl, instructorul și profesorul public, zi de zi.

7. Cineva o să întrebe: „Ei bine, este aceasta o greșeală?” Iar Eu nu spun decât atât: este un caz în care țânțarul este strecurat, dar cămila este înghițită pe neobservate.

8. Însă ce simbolizează aici cămila? Cămila este chiar educația lumească a tânărului. Din cauza acestei cămile înghițite, tânărul pierde adesea ultimele picături din ceea ce viața spiritului ar fi putut trezi în el și astfel, el este dezorientat în lume.

9. La fel se întâmplă și cu fiicele. Mama lor severă vorbește toată ziua, până ce o doare gura; pentru că o fiică a făcut un punct de cusătură prea lung, altă fiică a făcut o mică pată pe lucrul ei de mână, a treia nu a știut destul de bine lecția la o materie sau alta, una nu s-a pieptănat bine, într-un cuvânt, orice purtare greșită, și astfel, o mulțime de greșeli mărunte sunt nu rareori admonestate cu severitate și toată ziua este plină de observații și pedepse.

10. Iată, astfel din nou sunt strecurați țânțarii; doar că viața interioară și spirituală a fiicelor este pur și simplu distrusă în ele, cămila este înghițită fără ezitare.

11. Socotesc că nu mai este nevoie să se adauge vreo altă explicație, după acest exemplu, deoarece el este, în sine, deosebit de clar. Să mergem la un exemplu mai general:

12. Deci, biserica, așa cum este ea la voi, urmărește exclusiv ca în special așa-numitele legi bisericești să fie respectate, mai ales de către oamenii simpli. Se predică în toate duminicile și în zilele de sărbătoare, cu asprime. Pentru un păcătos sărac, iadul este făcut cât se poate de fierbinte, printr-o asemenea lege bisericească, iar el are de făcut o mulțime de lucruri până obține din nou îndurarea bisericii. Pentru păcătosul bogat, lucrurile merg, desigur, ceva mai ușor; dar cel sărac are dezavantajul sărăciei sale!

13. Dar cum rămâne cu înțelegerea Cuvântului Meu și cu purtarea conform acestuia? Deci creștinul trebuie să îndeplinească doar obligațiile bisericești, însă poate să păcătuiască împotriva poruncilor Mele, și poate fi sigur că nu va primi o pedeapsă prea aspră.

14. E suficient să se poată dovedi că el a asistat la ceremoniile bisericești de duminică dimineața și apoi el poate să meargă după-amiaza, fără ezitare, la cazinouri și în cârciumi, ca și în ringul de dans. El poate să se joace și să se îmbuibe, să danseze și să se desfrâneze toată noaptea; poate să înșele, să calomnieze, să mintă, poate să fie avar, să aducă prejudicii altora, firește, pe căile corecte din punct de vedere legal și politic.

15. Peste toate acestea se trece la prima spovedanie, mai ales dacă este vorba despre un duhovnic discret, cu cinci „Tatăl nostru” și „Ave Maria”, și sigur cu o slujbă plătită. Dacă fiul nostru duhovnicesc trebuie să se legitimeze cu o iertare a păcatelor, atunci el pleacă neprihănit ca soarele de pe scaunul de spovedanie la masa Domnului, iar de acolo, ca un înger din biserică.

16. Cine nu va zări în acest exemplu că țânțarul este strecurat și cămila este înghițită cu totul?

17. Desigur, Eu nu voi face acest reproș tuturor duhovnicilor; pentru că ici-colo mai sunt și din cei buni; dar acesta este cazul în general.

18. Nicodim făcea parte dintre farisei și învățați; dar el a fost o excepție și astfel nu era unul care să strecoare țânțarul și să înghită cămila; pentru că el Mă cunoștea și respecta Cuvântul Meu. Pentru duhovnicii credincioși, iertarea va fi suficientă. Acum să trecem la un mare exemplu general!

19. Astfel, prinții acestei lumi dau îngrozitor de multe legi, a căror încălcare - fie ea intenționată sau nu - este aspru sancționată după articolele legii. Dar în ce privește legile Mele, sunt primite ca legi ale statului doar cele care se pot folosi pentru siguranța lumească. Astfel sunt în special porunca a șaptea, a cincea și a șasea; de celelalte șapte statul nu se sinchisește prea mult, doar considerațiile politice l-ar determina la aceasta. Astfel, statul nu se îngrijește mai deloc să îndrume popoarele după Cuvântul Meu și spune în această privință: „Pe celelalte, le vom lăsa în seama preoțimii!”

20. Atunci, din ambele părți, sunt strecurați țânțarii și sunt înghițite cămilele, iar soiul fariseilor nu piere niciodată; pentru că dacă este prinsă de o parte, cealaltă parte își face mai mult loc, iar omul poate să facă ceea ce dorește, și astfel, omul ajunge de cele mai multe ori din lac în puț.

21. Lumea vrea să stăpânească și în acest caz ea poate face orice; legile divine și cele lumești sunt puse la același jug, iar ele trebuie să ducă poporul la pierire.

22. La ce folosește oare că omul este șlefuit și priceput în lume? La ce folosește că într-un stat există cea mai bună constituție, dacă este totuși mereu neglijat principiul în jurul căruia se rotește toată viața spiritului?

23. Eu consider că ar fi mai bine dacă cineva intră în viață ca un infirm al lumii, decât să intre, ca om șlefuit al lumii, în moartea veșnică.

24. Ar fi inutil să se mai adauge ceva la aceasta. Dar dacă și voi dați mai puțină atenție țânțarilor și aveți mai mult grijă să nu înghițiți cămila, atunci veți avea viața veșnică! Amin.
_________________
Posted image may have been reduced in size. Click image to view fullscreen.
 

Style:  
Search:
Fii binevenit călătorule ! Tainele Cerului și ale Universului îți sunt pregătite. Cere și ți se va da ! Bate și ți se va deschide ! Caută și vei găsi !