----------------------------------- michici danut lucian 22.5.2009, 19:57 Presa Ortodoxa ----------------------------------- Cu durere si cu dragoste pentru poporul roman La noi nu a fost,precum la rusi,bulgari si sarbi,o revolutie de catifea.La noi s-a strigat,cu pretul vietii:LIBERTATE te iubim;ori invingem,ori murim! Romanii au platit pretul libertatii cu jertfa a multi tineri si copii.Dar a meritat.Ne-am castigat libertatea,am scapat de acel cumplit regim al obsesiei urmaririi permanente,al turnatorilor infiltrati in fiecare bloc,intreprindere,institutie,scoala,liceu si universitate.Am scapat de acea frica absurda de a vorbi liber despre Dumnezeu,de a pune o icoana pe peretele de la rasarit si de a aprinde o candela.    Imi aduc aminte ca in vara anului 1989 eram copil,aveam 14 ani si mergand la m-rea Neamt am vrut sa ajung si la schitul ICOANA unde vroiam sa reintalnesc pe par.ANDREI staretul acelui schit pe atunci.De la m-rea Neamt pana la schitul Icoana sunt 7 km de drum forestier,iar inceputul drumului incepea cu cabana sotilor Ceausescu,iar zona era una din zonele lor preferate de vanatoare.Eram insotit de mama mea iar in apropierea cabanei prezidentiale era o bariera pazita de un om al securitatii imbracat in silvicultor care ne-a interzis categoric intrarea pe acel drum sub pretextul ca asteapta ,,musafiri" la cabana.   O durere mare mi-a sfasiat inima cand am inteles k nu puteam ajunge la acel schit care cu multa emotie asteptam de mult timp sa mi se iveasca ocazia sa ma reintalnesc cu acel preot cu chip de sfant pe care cu ceva timp in urma il intalnisem intr-un tren personal pe cand veneam de la IASI de la spital.      Eram bolnav mai mult sufleteste iar aceasta intalnire simteam ca ma va mai alina asemenea unui balsam.Cateva lacrimi discrete imi umezeau ochii aratand deznadejdea cand am facut stanga imprejur. La numai cativa pasi iese o localnica din padure pe o mica potecuta din spatele unei case care prin lucrarea lui D-ZEU ne-a luminat sa mergem spre schit ocolind prin padure. ......si asa am ajuns cu mare teama uitandu-ne mereu in urma sa nu fim urmariti si intorsi inapoi de securisti,la locul cel care izvorul cel nesecat si datator de viata a lui Hristos mi-a racorit arsita sufleteasca.Nu mai spun cu ce emotie si dragoste am imbratisat pe ava ANDREI.L-am indragit mult si respectat pe acest parinte de la care am invatat smerenia si rabdarea si drept amintire i-am pus fiului meu numele ANDREI cu speranta sa impartaseasca ca si acest ava credinta in HRISTOS,cu aceeasi rabdare,credinta si daruire.[/i]