----------------------------------- Acustic 18.12.2009, 21:32 Capitolul 1 - Adevărata înțelepciune și adorarea vie a Domnului ----------------------------------- Capitolul 1 Adevărata înțelepciune și adorarea vie a Domnului 1. După ce toți cei care s-au lăsat în brațele dulci ale somnului timp de trei ceasuri s-au trezit întăriți, Eu M-am ridicat și i-am chemat la Mine pe cei trei și i-am întrebat de ce nu s-au odihnit și ei. 2. Matael a spus: „Doamne, Tu cel plin de înțelepciune, cine poate dormi, când prin cuvântul Tău fiecare primește cea mai puternică întărire?! Suntem toți trei la fel de întăriți ca și când am fi dormit toată noaptea! Noi însă am folosit cele trei ceasuri în numele Tău, așa cum am putut noi mai bine. Astfel am aflat, prin bunăvoința Ta, lucruri despre care muritorii nici măcar n-au visat vreodată. Pentru aceasta îți mulțumim din toată inima! Tu ești Domnul veșniciei și Tu ești în toate. Ție îți închinăm toată iubirea și adorația noastră!" 3. Eu am spus: „Bine atunci; Eu știu despre tot ce ați vorbit și ați aflat în acest răstimp! Dacă ați aflat acum toate acestea, păstrați-le deocamdată pentru voi și să nu vă folosiți mai târziu rău de ele. Aceste cunoștințe nu sunt pe înțelesul copiilor acestui pământ, căci ei nu sunt de acolo de unde ați venit voi. Veți afla lucruri încă și mai mărețe atunci când voi trimite Eu din cer Duhul Sfânt la voi și prin el veți afla tot adevărul. Acesta va fi Duhul Iubirii, din Tatăl însuși, care vă va da învățătura spre a putea cu toții să ajungeți acolo unde voi fi Eu, în împărăția Tatălui Meu Ceresc. 4. Adevărat vă zic Eu: nimeni nu va ajunge la Mine decât dacă Tatăl îl va trimite la Mine! Voi toți trebuie mai întâi să însușiți învățătura Tatălui, a veșnicei iubiri în Dumnezeu, dacă vreți să ajungeți în împărăția Sa sfântă! Toți va trebui să fiți desăvârșiți, precum este Tatăl din ceruri! Și toată cunoașterea, precum și cea mai mare iscusință, nu vă va fi de nici un folos, ci numai iubirea de Dumnezeu și, în aceeași măsură, de aproapele vostru. Aceasta este cea mai mare taină a renașterii spiritului vostru din Dumnezeu și în Dumnezeu. 5. Fiecare dintre voi, însă, va trebui mai întâi să treacă, pentru a deveni precum sunt Eu, prin strâmta poartă a desăvârșitei lepădări de sine. Fiecare va trebui să renunțe de a mai fi ceva pentru el însuși, pentru a putea deveni una cu Tatăl; iar Eu voi fi mereu alături de el. 6. A-L iubi pe Dumnezeu mai presus de toate înseamnă a te dărui cu totul lui Dumnezeu, iar să-ți iubești aproapele înseamnă, de asemenea, te dăruiești cu totul celuilalt, căci altfel nu-1 vei putea iubi niciodată pe de-a-ntregul. O iubire pe jumătate nu-i ajută nici celui care este iubit și nici celui care iubește. 7. Dacă vrei să poți vedea nestingherit, de pe un munte înalt, în toate cele patru zări, va trebui să urci pe cea mai înaltă culme; căci de pe o culme mai joasă îți va rămâne mereu ceva ascuns privirii. Așa trebuie să fie și în iubire: totul trebuie să se arate dinăuntru spre afară, pentru a putea afla cu adevărat și întru totul fructele iubirii. 8. Inima voastră este un ogor, iar iubirea este sămânța vie; frații voștri nevoiași, însă, sunt îngrășământul pentru ogor. Aceia dintre voi care vor semăna multe semințe pe ogorul bine îngrășat, aceia vor avea parte de o recoltă bogată. Cu cât mai mulți nevoiași vor îngrașă ogorul, cu atât va fi mai roditor! Cu cât veți semăna mai multe semințe bune, cu atât mai bogată va fi recolta! Cine seamănă mult va culege mult! Dar cine se zgârcește la semănat, acela va avea o recoltă săracă. 9. Aceasta este cea mai înaltă înțelepciune: deveniți înțelepți prin cea mai vie iubire! Toată cunoașterea, fără iubire, nu folosește la nimic! De aceea, nu căutați și nu vă irosiți timpul pentru mai multă cunoaștere, ci iubiți cât mai mult! Căci iubirea vă va da ceea ce nici o știință nu vă poate da vreodată!  Este bine că voi trei ați folosit cele trei ceasuri pentru a vă spori cunoștințele și experiențele, dar toate acestea vor folosi foarte puțin sufletelor voastre. Dar dacă voi, ca urmare a ceea ce v-am spus acum, veți închina zilele iubirii aproapelui, o astfel de zi va fi de mare ajutor sufletelor voastre! 10. La ce v-ar folosi, atunci când veți sta înaintea Mea, veți fi muți de admirație pentru puterea, măreția și minunăția Mea, dacă pe lângă casele voastre frații și surorile voastre suferă de foame, de sete și de frig? Cât de jalnic și de prisos ar fi un strigăt de bucurie și de laudă spre slava și măreția lui Dumnezeu, acoperit de plânsetul amarnic al celor nevoiași! La ce folosesc jertfele bogate din Templu dacă în fața porților lui frații nevoiași rabdă de foame? 11. Cercetările voastre să fie îndreptate spre nevoile fraților și surorilor voastre. Lor să le dați ajutor și alinare! In cer răsplata voastră va fi mai mare pentru că ați ajutat un frate nevoiaș decât dacă M-ați fi preamărit pe Mine cu limbă de serafim! 12. Adevăr vă spun, toți îngerii, toate cerurile și toate lumile, cu toată înțelepciunea lor, nu vă pot da în veci ceea ce ați primi dacă ați ajuta cu adevărat și cu toată puterea voastră un frate aflat în suferință! Nimic nu este mai presus și mai aproape de Mine decât adevărata iubire! 13. Când te rogi la Dumnezeu și nu auzi, în timp ce te rogi, vocea fratelui tău nevoiaș care a venit la tine la ora rugăciunii și-ți cere ajutorul, atunci vorbele tale goale vor fi în zadar! Căci cinstirea lui Dumnezeu stă în iubire și nu în fățarnica ta vorbărie goală! 14. nu fiți așa precum a strigat Isaia: „Priviți acest popor: preamărește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine!" Atunci când vă rugați la Dumnezeu, face ți-o în spirit și în întregul adevăr! Căci Dumnezeu este spirit și nu te poți ruga Lui decât în spirit și în adevăr. 15. Adevărata, singura rugăciune în spirit care îmi este pe plac nu este aceea prin mijlocirea limbii, gurii și a buzelor, ci doar aceea prin care se împlinește mereu iubirea. Ce-ți folosește ție să împodobești cu grămezi de aur mausoleul profetului tău, dacă n-ai ascultat glasul fratelui tău nevoiaș?! Crezi tu că fapta ta Mă va bucura? Nebunule, te voi privi cu ochi necruțători, căci, datorită unui mort, n-ai luat în seamă glasul unui viu!"