----------------------------------- Acustic 30.12.2009, 07:58 Capitolul 146 - Minunata plantă tămăduitoare. Lumina și întunericul, binele și răul ----------------------------------- Capitolul 146 Minunata plantă tămăduitoare. Lumina și întunericul, binele și răul 1. (Domnul): „Să ne întoarcem la ceaunul nostru în care se află cele o mie de plante otrăvitoare! Vedeți, zece, o sută, chiar și o sută de mii de plante tămăduitoare din acest fel nu vor reuși să transforme otrava din ceaun! Pe acest pământ însă, în munții înalți din India - și uneori și pe muntele Sinai - crește o mică plăntuță din care este de ajuns să punem doar un pic, cât un fir de iarbă, în ceaunul cu otravă și într-o clipită toată otrava se va schimba într-o băutură dintre cele mai tămăduitoare! 2. «Cum este cu putință aceasta?», te întrebi acum mirat, înțeleptule Stahar. Și Eu îți spun că și aceasta se face tot numai pe căi naturale. Iar acum îți voi arăta foarte clar, ție și celorlalți, cum. 3. Dacă privești, într-o noapte furtunoasă și fără lună; fiind întuneric beznă, ți se poate părea că întreaga nemărginire este cufundată în acest întuneric. Această beznă este pentru scurt timp ca o otravă pentru ochii tăi, pentru că îi privează de vedere. Dar această otravă va fi transformată într-o clipă în lumină de cea mai mică rază de soare. 4. Ghicești acum cam cum stau lucrurile? Poți foarte bine să ghicești, dar mai este mult până la a ști! Dar cum tu nu ai de unde să știi, atunci ascultă! 5. Cum poate o singură rază de soare să alunge tot întunericul și de ce fără ea este beznă? Doar aerul este format din aceleași spirite atât în cea mai întunecată noapte, cât și în cea mai luminoasă zi! 6. După ce soarele a apus, spiritele naturii se liniștesc treptat pentru că fiecare se odihnește în el însuși într-un fel deosebit. Ele nu mai vibrează în învelișul lor ușor, astfel că ochiul trupesc nu le mai observă prezența și urmarea care se face simțită pentru ochiul trupesc este noaptea întunecată. 7. Bineînțeles că tu poți să zici că și noaptea adie vântul, ceea ce înseamnă nici noaptea spiritele nu se liniștesc! Oh, aici te înșeli și n-ai nici o idee despre mișcarea aparte a spiritelor naturii! Vântul adie și noaptea, și astfel se pare că și noaptea spiritele sunt în mișcare - dar nu este o mișcare deosebită, ci una restrânsă, la voința unui spirit mai înalt. Atunci însă când un spirit al naturii sau o mare mulțime de asemenea spirite, ca de pildă acele limbi de foc pe care le-ați văzut cu toții, intră într-o mișcare de vibrație interioară deosebită într-un anumit punct, acel punct va deveni luminos pentru ochi și va indica momentul unei concepții și al unei deveniri. 8. Într-un asemenea moment însă, o mulțime de spirite ale naturii din jur vor fi animate, iar pe o rază mare se va face lumină. De la acea sferă a spiritelor naturii se va transmite vibrația din aproape în aproape la spiritele dimprejur și, cu cât această vibrație este mai puternică, cu atât mai multă lumină se va face, iar mulțimea de spirite care se adună spre a crea ceva va avea același țel. Lumina soarelui, cu puterea ei creativă și influența ei asupra corpurilor cerești, dovedește din plin aceasta. 9. Dar spiritele nu vor fi animate în acest fel de lumina soarelui numai pe planete pentru a crea ceva, ci și în spațiul liber eteric, căci acolo iau de multe ori naștere în acest fel lucruri despre care înțelepciunea voastră nici măcar n-a visat vreodată. 10. Acum ai văzut cum o singură scânteie din lumina puternică a soarelui poate să alunge cel mai des întuneric și să-l transforme într-o clipă în lumină! Tot la fel transformă și plăntuță tămăduitoare întreaga otravă din ceaun într-o băutură vindecătoare, deoarece spiritele naturii din micuța plantă sunt foarte intens active în ordinea cea dreaptă și de aceea pot constrânge într-o clipă spiritele mai leneșe și dezordonate ale plantei otrăvitoare să acționeze în ordinea cea dreaptă. 11. La fel este și influența unui om cu adevărat desăvârșit asupra oamenilor din jurul lui, precum și asupra spiritelor naturii care sunt încă libere. 12. Oamenii buni vor fi buni și vor face fapte bune atunci când se află între oameni mai mult sau mai puțin buni, iar cei mai puțin buni vor găsi adevărate plante tămăduitoare în oamenii buni. Atunci însă când acești oameni buni dau de oameni în care răul este adânc înrădăcinat, care au gura spurcată, este foarte ușor ca și ei să se strice, căci puterea ordinii de viață dinlăuntrul lor nu este destul de mare ca să se împotrivească acestui rău. Dacă însă omul este în sinea lui desăvârșit, el este la fel cu plăntuța noastră din ceaunul cu plante otrăvitoare sau la fel cu scânteia de lumină în noaptea întunecată. 13. Dacă ai fost atent la toate acestea, vei putea în sfârșit înțelege că tot răul de pe acest pământ nu este pedeapsa lui Dumnezeu, ci își are rădăcina în ordinea divină de viață a oamenilor (și apare atunci când această ordine divină este încălcată), la fel cum de multe ori și binele își are rădăcina într-un singur om desăvârșit. 14. Și acum, după ce te-am corectat în acest fel instructiv, puteți din nou întreba ceva ce vă este străin și nu ați înțeles din istoria vieții bătrânului Lazăr. Unul dintre voi mai are încă o mică întrebare. o auzim cu toții!”