----------------------------------- Fire 2.3.2010, 17:42 Capitolul 20 - Structura și compoziția aerului ----------------------------------- Capitolul 20 Structura și compoziția aerului 1. Apele oceanelor și lacurilor continentale permit crearea unei atmosfere condensate, care a condus la apariția și dezvoltarea animalelor (a vieții pe pământ). Această atmosferă îi aparține de fapt corpului terestru, respectiv crustei sale exterioare. De aceea, gazele degajate de oceane nu sunt acceptate cu ușurință de aerul atmosferic, care nu preia decât acei vapori care dau naștere ceții și norilor, precum și hidrogenul eliberat. 2. Aerul atmosferic este alcătuit dintr-o multitudine de gaze. Oamenii de știință au stabilit că acesta conține oxigen, hidrogen, carbon și nitrogen, în anumite proporții bine determinate. Dacă aerul ar fi însă alcătuit numai din aceste patru gaze (cunoscute de oamenii voștri de știință), cu greu ar putea fi folosit el de către viața de pe pământ. Creșterea plantelor, crearea mineralelor și viața animalelor ar deveni un dezastru. 3. Fiecare plantă absoarbe din aerul atmosferic numai acele gaze care îi sunt prielnice speciei sale, eliminându-le pe celelalte. Dacă lucrurile nu s-ar petrece astfel, nici o plantă nu ar avea forma sa specifică, pentru a nu mai vorbi de gustul și mirosul său. 4. De vreme ce fiecare plantă trebuie să absoarbă numai un anumit tip de gaze, care corespunde speciei sale, rezultă aerul trebuie să conțină tot atâtea tipuri de gaze câți consumatori există. Exact așa se petrec lucrurile, fapt demonstrat de efectul mirosului particular al diferitelor specii de plante asupra simțurilor și organelor ființei umane, ca să nu mai vorbim de substanțele chimice din care sunt alcătuite ele. Astfel, parfumul unui trandafir întărește simțul mirosului, dar ascute și vederea. În schimb, garoafa are un efect astringent asupra simțului mirosului și slăbește vederea. Liliacul reduce și el simțul mirosului, care își pierde acuitatea, iar în timp provoacă o senzație de greață la stomac. Violetele au un efect de regenerare asupra sufletului, care capătă o stare de voioșie dacă le miroase parfumul; în plus, fortifică creierul, spre deosebire de florile galben-murdare de măselariță, care provoacă greață, iar dacă sunt mirosite o perioadă mai lungă de timp, conduc chiar la amețeli și la dilatarea pupilelor ochilor. 5. Pot fi oare toate aceste efecte atribuite exclusiv combinației a patru gaze? Este imposibil! Este limpede că în aer trebuie să existe mult mai multe combinații de gaze. 6. Există pe pământ plante care expiră un aer extraordinar de toxic, în prezența căruia alte plante sau animale ar muri pe loc. Există și plante miraculoase, care au capacitatea de a-i chema înapoi pe cei recent plecați dintre noi (pe cei care au murit recent). Este evident că cele două tipuri de plante absorb substanțe diferite din aer, de vreme ce efectele pe care le generează sunt atât de opuse. 7. Din câte ingrediente trebuie să fie alcătuit aerul atmosferic pentru a servi drept hrană unei multitudini atât de diverse de ființe vii, dând fiecăreia elementele de care are nevoie! Dacă plantele au nevoie de substanțe atât de diferite extrase din atmosfera terestră, cât de deosebite trebuie să fie acestea pentru a hrăni animalele, astfel încât fiecare dintre acestea să își găsească elementele de care are nevoie pentru a supraviețui... 8. Deși fiecare animal inspiră aerul atmosferic în totalitatea sa, el nu reține din el decât acele substanțe care îi sunt de folos în dezvoltarea sa, eliminându-le pe celelalte. 9. Cândva, existau pe pământ plante și animale care astăzi nu mai există, și care nu vor mai exista niciodată. Între timp s-au născut noi specii, care seamănă întrucâtva cu cele care au trăit în trecut. Mamutul seamănă într-o oarecare măsură cu elefantul de astăzi, iar bourii gigantici din epoca preistorică seamănă cu cei mai mici, care trăiesc astăzi. Este evident că animalele din prezent aparțin acelorași specii cu cele din trecut, dar nu mai seamănă întru totul cu acestea, îndeosebi în ceea ce privește dimensiunile. La tropice există astăzi o anumită specie de copaci care seamănă cu cei preistorici, care erau uriași și care au dispărut între timp. 10. Aceste schimbări s-au produs deoarece speciile uriașe din trecut nu au mai găsit hrana corespunzătoare în atmosfera terestră. În cele din urmă, ele au dispărut complet. Cauza a fost una singură: una din substanțele din aer (esențială pentru ele) nu a mai existat, fiind înlocuită cu o alta, care nu existase anterior. Acesta este și motivul noilor boli care apar astăzi pe pământ și care seamănă într-o oarecare măsură cu cele de altădată, fără fie însă identice cu ele, dovadă remediile care le vindecau pe acelea nu mai sunt bune împotriva celor prezente. Apariția unei boli noi este consecința directă a lipsei unei substanțe fundamentale din aer, care a dispărut în mod natural și nu s-a mai reprodus. De aceea, un vindecător va trebui să caute remediul care conține elementul lipsă în altă parte. Având în vedere acest proces, a cărui înțelegere ar aduce foloase imense umanității, vom insista mai mult asupra cauzelor pentru care anumite substanțe din aer dispar complet sau parțial, fără a fi înlocuite de altele, comparabile.