----------------------------------- Acustic 16.4.2010, 19:55 Capitolul 132 ----------------------------------- Capitolul 132 Mizeria poporului. Orașul plângerii. (Matei 9, 36-38) (36) Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. (37) Atunci a zis ucenicilor Săi: "Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! (38) Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui." 1. Sărăcia era însă foarte mare în aceste sate și târguri, în care oamenii erau slăbiți de tot felul de presiuni fizice și psihice, ca oile fără păstor urmărite de lupi. Starea mizerabilă a acestor oameni sărmani Mi-a generat o milă atât de mare, încât le-am spus discipolilor, la fel ca pe vremea când ne aflam la fântâna din Sihar: "Recolta este mare, dar sunt puțini secerători. Rugați-L pe Dumnezeu pentru ca El să trimită lucrători pentru recolta Sa. Acești sărmani sunt acum pregătiți pentru împărăția lui Dumnezeu și câmpul pe care ei se află este mare. Ei tânjesc și aspiră către lumină, adevăr și eliberare, dar unde sunt lucrătorii?" 2. Discipolii Mi-au răspuns: "Doamne, dacă Tu crezi că suntem capabili, nu am putea oare noi să mergem prin diferite orașe și târguri?" Eu am spus: "Ne apropiem de unul dintre cele mai sărace sate. Când vom ajunge acolo, Eu voi alege pe cei mai puternici și pe cei mai capabili dintre voi și vă voi trimite în împrejurimi, unde veți face tot ceea ce fac și am făcut Eu în fața voastră; dar, deocamdată, ne apropiem de acest sat!" 3. După aproape o jumătate de oră, am ajuns cu toții în acel sat, unde am găsit o sărăcie inimaginabilă. Părinți și copii mergeau aproape goi, având acoperite doar părțile rușinoase, cu frunze. Când acești oameni ne-au văzut sosind, mici și mari, tineri și bătrâni, au venit în fuga mare pentru a ne cere de pomană. Copiii plângeau arătându-și burțile cu mâinile, căci erau înfometați, nu mâncaseră nimic de două zile, iar părinții lor, tot înfometați și ei, erau disperați să-i vadă cerând pâine și lapte! 4. Zguduit de acest spectacol, Petru l-a întrebat pe un bătrân care părea a fi un om cumsecade: "Prietene, cine v-a adus în starea asta mizerabilă, cum vi s-a întâmplat asta? fi fost oare vreun dușman care v-a despuiat de tot și, după cum văd, v-a jeluit locuințele? Nu văd decât pereți fără acoperiș și grânare în ruină". 5. Bătrânul a răspuns cu o voce zguduită de plâns: "Oh! Oameni buni și cumsecade, aceasta s-a petrecut datorită răutății fără limite și lăcomiei regelui Irod, care ne ține în arendă. Tatăl lui era mâna stângă a lui Satana, el este mâna dreaptă! Noi nu am putut să plătim impozitele pe care ni le-a cerut acum zece zile. Perceptorii lui ne-au dat un răgaz de șase zile pentru a plăti. Dar ce credeți că s-a întâmplat în aceste șase zile? Perceptorii lui au consumat proviziile noastre cele mai bune și, în cea de-a șaptea zi, cum ne era imposibil să plătim aceste impozite excesive, ei ne-au luat tot ce aveam, până la lucrurile cele mai necesare, lăsându-ne doar viața! Oh, prieteni, este greu, nespus de greu! Dacă Dumnezeu nu ne va veni în ajutor, vom muri de foame chiar astăzi, împreună cu copiii noștri! Ajutați-ne cum puteți! Dacă acești servitori răi ai lui Irod nu ne-ar fi jeluit până la os, am fi putut să mergem să cerșim. Dar unde să mergem în starea în care ne aflăm, așa goi ca în pântecul mamei? Oh, Doamne! De ce trebuie să suferim în acest fel? Ce păcat am comis împotriva Ta, Doamne?" 6. Eu M-am întors spre bătrân și i-am spus: "Prietene, aceasta nu este din cauza păcatelor voastre, care sunt cele mai mici din întregul Israel, ci este un semn al iubirii lui Dumnezeu. 7. Voi erați cei mai curați din Israel, dar sufletele voastre erau încă atașate de dorințe terestre. Dar Dumnezeu, care vă iubește, a văzut și a vrut să elibereze de tot ceea ce este terestru, pentru ca să fiți întru totul pregătiți să primiți grația, Tatălui vostru care este în ceruri. Iată ce s-a petrecut și, cu siguranță, de acum încolo Irod vă va lăsa în pace, căci el nu mai pretinde impozite de la cei pe care i-a despuiat complet. Supușii săi aduși în starea de cerșetori sunt șterși din registrele lui de impozite. 8. Iată-vă deci eliberați de lume! Pentru voi, aceasta este cea mai mare binefacere a lui Dumnezeu și de acum înainte va trebui să începeți cu seriozitate să ocupați de sufletele voastre. 9. Dar vă spun: Pe viitor, nu vă construiți locuințe bogate, ci doar colibe și nimeni nu vă va cere impozite, poate doar Regele Romei, singurul care are dreptul să pretindă 2-3% de la voi! Dacă veți avea ceva, puteți să dați; dacă nu aveți nimic, sunteți liberi să nu dați nimic. Dar vom mai vorbi despre asta. 10. Deocamdată, mergeți în casele voastre ruinate, acolo veți găsi cu ce să îmbrăcați și cu ce să hrăniți. După ce veți prinde puteri și vă veți îmbrăca, întoarceți-vă aici și vă voi spune ce trebuie să mai faceți!"