----------------------------------- Hoper 17.4.2010, 19:51 Aspecte inedite și revelatoare despre Operațiunea Christ ----------------------------------- Aspecte inedite și revelatoare despre Operațiunea Christ (partea a III-a) de George Preda Arătam în articolele anterioare că denumirea „Operațiunii Christ” nu a fost deloc întâmplătoare și că, în luna martie 2004, au existat mai multe sincronicități uimitoare și elemente prevestitoare ale evenimentelor din 18 martie și din perioada care a urmat. Desigur, mulți dintre noi își amintesc că în primii ani de după revoluție, cei care fuseseră alături de Grieg în perioada comunistă spuneau că el a afirmat că, peste ani de zile, va mai urma o nouă represiune foarte dură a mișcării yoghine, în care el însuși va fi forțat să părăsească țara. Alte persoane au povestit că în zilele premergătoare perchezițiilor din 2004, Grieg i-ar fi prevenit mai voalat sau mai direct despre iminența acestora. Dar, dincolo de toate acestea, elementele premonitorii care s-au petrecut pe 12 martie 2004 sunt de factură publică și nu pot fi negate de nimeni. Unul dintre acestea este proiectarea filmului Patimile lui Christos, în premieră absolută în România. Așa cum știm cu toții, filmul redă, printre altele, periplul lui Iisus, care a fost prins și judecat noaptea, iar apoi a fost târât dintr-un tribunal în altul, în încercarea de a-l condamna cu orice preț. Deoarece el nu era vinovat și nu putea fi învinuit că a încălcat vreo lege, acuzatorii lui încercau diferite tertipuri cu diferite acuzații, care ar fi putut determina condamnarea sa. Atât acuzatorii lui, cât și cei care reprezentau „autoritatea” – politică, administrativă, religioas㠖 aveau propriile planuri și interese ascunse în toată această poveste și le puneau, desigur, înaintea dreptății. Sentința fusese practic pronunțată dinaintea procesului: condamnarea la moarte. Filmul redă modul în care dușmanii lui Iisus au asmuțit și întărâtat oamenii împotriva lui, prin intermediul unor agitatori și modul în care, până la urmă, el a fost răstignit nu pentru că ar fi avut vreo vină, ci de teama unei răzmerițe – altfel spus, pentru a da satisfacție unei aparente „opinii publice”, care în realitate era „opinia” celor care, fiind plini de ură, strigau cel mai tare și făceau cel mai mare scandal. Printre altele, aceste evenimente redau în mod cutremurător fațete deplorabile ale firii umane; plăcerea sadică a unor oameni cruzi de a chinui și lovi o ființă lipsită de apărare, satisfacția meschină a unor personaje mărunte de a umili o personalitate grandioasă, invidia proștilor care i-au aruncat în față propriile cuvinte, răstălmăcite etc. etc. Contagiunea cruzimii și răutății este incredibilă printre ființele murdare și mărunte, mulți oameni participând la actele de tortură și batjocorire a lui Iisus. Periplul acestuia de la un tribunal la altul, pe drumuri lungi și întortocheate – pentru ca inamicii lui să își poată strânge toți acoliții și să-și regândească strategia este descris în detaliu în cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care a inspirat filmul realizat de Mel Gibson. Permanent, de-a lungul calvarului lui Iisus, forțele demoniace au acționat din plin, prin intermediul ființelor umane care au acceptat să fie un canal de manifestare pentru acestea. Viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich redau terifiant realitatea și concretețea acestor influențe demoniace. remarcăm faptul că aceste forțe acționează întotdeauna pe tipare similare, folosindu-se de viciile, defectele de caracter, de slăbiciunile ființei umane. Invidia, lăcomia, răutatea, prostia, orgoliul, egoismul sunt doar câteva dintre „pârghiile” prin care oamenii sunt tentați și, dacă se lasă pradă acestor sentimente negative, devin instrumente de manifestare ale forțelor demoniace. De 2000 de ani – și probabil și înainte de Iisus – aceleași forțe malefice dezlănțuite acționează de fiecare dată când se dorește anihilarea sau distrugerea unei grupări spirituale autentice și puternice. Ele se folosesc de aceleași „pârghii” prin care păcălesc ființele umane să le facă jocul, chiar dacă acele sărmane ființe au senzația că acționează cum doresc ele și „după capul lor”. Articolele noastre anterioare din secțiunea „Cruciada împotriva spiritualității” conțin suficient de multe cazuri similare, pe care vă rugăm să le parcurgeți, din nou sau în premieră, analizându-le din perspectiva acestor idei. Vom exemplifica această idee în cazul atacurilor autorităților române asupra Școlii de Yoga MISA. Spațiul nu ne permite să intrăm foarte mult în detalii, astfel încât vom puncta doar elementele care evidențiază similitudinile cele mai șocante. fie doar o coincidență asemănarea cutremurătoare a detaliilor, tertipurilor, conjuncturilor? Oare cei care au denumit „operațiunea Christ” în batjocură, chiar au vrut să imite toate detaliile? începem cu „sărutul” lui Iuda, trădătorul care l-a dat pe Iisus pe mâna fariseilor... În casetele care sunt intercalate în textul articolului puteți citi unele citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich și a fost sursa de inspirație pentru filmul lui Mel Gibson. Trădătorul din interior și cei „30 de arginți” În cazul „operațiunii Christ”, „IUDA” a fost Simion Lupescu, cursant yoga care (conform propriei mărturii din anul 2005) a fost amenințat și presat de procurori, urmărit și supravegheat continuu luni de zile. Pe plan personal, Lupescu se afla într-o situație penibilă deoarece împrumutase sume mari de bani de la unii colegi de la cursurile de yoga și nu avea cum să le returneze. Iar apoi, a fost momit de procurori cu tentația unor sume colosale de bani, pe care, i s-a spus, urma să le primească în urma proceselor, ca daune materiale. Nu doar el, ci și soția lui și tatăl lui au cerut daune materiale neverosimil de mari în procesul de la Sibiu și în cel de la Cluj. Toate acțiunile autorităților care au început în martie 2004 au fost posibile datorită  declarațiilor incriminatoare ale unui așa-zis „martor sub acoperire” (care ulterior s-a autodeconspirat și s-a dovedit a fi Simion Lupescu), declarații care au făcut posibilă justificarea emiterii mandatelor de percheziție. Desigur, acesta a fost doar un pretext, deoarece comanda politică a precedat aceste percheziții, dar a fost necesar pentru a da o (minimă) aparență de legalitate acțiunilor. Noțiunea în sine de „martor sub acoperire” este caraghioasă în acest caz și probabil autoritățile s-au folosit de ea pentru a contribui la tabloul general pe care au vrut să-l creeze, acela că MISA este o organizație periculoasă. Iar, pe de altă parte, ascunderea identității martorului era necesară pentru că acesta a dat declarații mincinoase, iar confruntarea sa ar fi scos la iveală toate scornelile care, așa cum a reieșit ulterior, i-au fost dictate de procurori. Simion Lupescu a declarat toate aceste lucruri în 2005, în fața unui notar public din Suedia. În schimb, în mod șocant, la procesul de la Sibiu nu a mai dat nicio declarație, deși era martorul „cheie” al acuzării. Prezența și mărturia sa în cadrul procesului ar fi fost revelatoare, pentru că tot dosarul s-a construit pornind de la primele lui declarații, mincinoase. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Iuda era încrezător și cu simțul datoriei, însă aceste calități erau umbrite de avariție, ambiție și invidie, trăsături pe care nu făcea niciun efort să și le înfrâneze. Mintea sa era ocupată în mod exclusiv cu iubirea pentru câștig, iar câțiva farisei și saduchei vicleni cu care s-a împrietenit îl împingeau spre trădare, măgulindu-l. Se săturase de viața nomadă, grea și plină de privațiuni pe care o duceau Apostolii. Deja de câteva luni fura din donațiile care îi erau încredințate. Falsele pretexte, inventarea de noi și noi acuzații În luna martie a anului 2004, perchezițiile brutale la locuințele yoghinilor au fost justificate legal de existența „unor infracțiuni de natură informatică”. Ca și acum 2000 de ani, s-au folosit pentru demersurile legale false pretexte, dar ele au fost însoțite de o campanie mediatică de diabolizare a yoghinilor care vehicula drept acuzații cu totul alte presupuse infracțiuni. Cu cât devenea mai evident că nu există probe care să dovedească infracțiunile invocate, cu atât mai inventivă devenea presa în inventarea altora, cu totul noi, invocând întotdeauna, „surse judiciare”. Astfel, s-au trâmbițat pe rând acuzații precum: trafic de droguri, organizație paramilitară, prostituție, trafic de persoane, evaziune fiscală, încălcarea drepturilor de autor etc. (nicidecum infracțiuni de natură informatică). Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Caiafa și câțiva din membrii consiliului său au început să îi adreseze întrebări lui Iisus și să își bată joc de răspunsurile Sale. „Ce fel de rege ești tu? dovada puterilor tale! Cheamă legiunile de îngeri despre care ai vorbit în Grădina Măslinilor! Ce ai făcut cu banii pe care ți i-au dat văduvele și ceilalți săraci cu duhul pe care i-ai păcălit cu învățăturile tale false? Răspunde de-ndată: vorbește; ești cumva mut? Ai fi făcut dovada unei mai mari înțelepciuni dacă, în mijlocul mulțimii lipsite de minte, ai fi tăcut din gură, în loc să fi vorbit atâtea.” Caiafa se întoarse către martorii principali, fariseii și saducheii ce se adunaseră din toate colțurile țării. Deși activitatea școlii de yoga este publică, se vorbește de aspecte ascunse Activitatea școlii de yoga este practic publică, întrucât oricine se poate înscrie la cursurile de yoga și, exceptând un număr rezonabil de prezențe la curs, nu există nicio altă restricție în promovarea dintr-un an de curs în următorul, iar participarea la evenimentele și acțiunile MISA este deschisă tuturor cursanților și invitaților lor, chiar și atunci când sunt necesare anumite formalități de înscriere. Este drept că filmarea și înregistrarea cursurilor și a unor evenimente nu este permisă tuturor participanților, dar, cu toate acestea, numărul mare de „cadre” înscrise la cursurile noastre – și supravegherea acerbă a SRI, recunoscută public din 1995, sunt garanții suficiente că la aceste activități nu se petrece nimic ascuns, ciudat, ilegal sau imoral. Cu toate acestea, neavând probe împotriva yoghinilor, presa se face portavocea autorităților invocând presupuse evenimente care se desfășoară în secret și sunt accesibile doar „inițiaților”. Deși Gregorian Bivolaru a fost permanent supravegheat de Securitate și apoi de SRI, începând cu anul 1971, autoritățile vor să creeze impresia că el desfășoară activități ilegale, pentru că ceea ce le deranjează cu adevărat – succesul mișcării yoghine – nu poate fi invocat ca motiv! Citat semnificativ din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Atunci, Iisus și-a ridicat capul și, privind spre Ana, a spus: „Eu am vorbit pe față lumii; întotdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună toți evreii și nu am spus nimic în ascuns. Pentru ce mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei care M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, ei știu ce am spus.” Presiunea maximă la care au fost supuși yoghinii În 18 martie, zeci de yoghini au fost brutalizați, amenințați, sechestrați, li s-au furat sau „confiscat” lucrurile, inclusiv banii, actele și telefoanele mobile, iar apoi au fost duși cu dubele la parchet pentru a da declarații. Au fost ținuți în frig, înfometați, terorizați ore în șir, nepermițându-li-se să ia legătura cu un avocat, iar în final, când au fost lăsați să plece, au fost filmați de jurnaliști și imaginile, alături de cele de la percheziții, au fost date pe post la ore de maximă audiență. În zilele următoare, s-a creat o puternică stare de presiune și teroare asupra yoghinilor, prin campania mediatică agresivă, prin alte percheziții, interogatorii și citații, iar ulterior prin tracasări la locul de muncă etc. Nici până în prezent nu s-au stins complet efectele, chiar și după mai bine de șase ani. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Se puteau auzi foarte clar ușile ce erau baricadate, pentru că mulți se temeau de o revoltă, în timp ce se formulau o mie și una de variante și de opinii: Instigarea opiniei publice Probabil la scurt timp după percheziții și interogatorii a devenit evident pentru autorități că nu au cum să ofere presei probele și „surprizele” pe care le-au trâmbițat în primele declarații oficiale de după 18 martie 2004. Așa că au preferat să se folosească de presă pentru a instiga opinia publică într-un mod complet lipsit de rușine și discernământ, împotriva yoghinilor. Culmea a fost atinsă de declarația lui Isopescu într-o emisiune televizată: „Suntem un popor întreg împotriva a 90.000 de yoghini”. Mai mult, în speranța de a obține totuși probe, mărturii și justificări, s-au realizat o serie de emisiuni gen „talk-show” care instigau pe față oamenii să dea declarații împotriva MISA (și nu despre MISA, căci adevărul și părerile pozitive nu interesau pe nimeni). S-a apelat furibund la absolut toate resorturile posibile pentru a instiga publicul, pentru a-i trezi ura și resentimentele, reluându-se, într-o avalanșă nestăvilită, toate principalele teme, aberante și false, ale campaniei de dezinformare împotriva MISA, care durează de ani de zile. S-a vorbit de familii distruse, copii plecați de acasă, părinți disperați, droguri, prostituție, orgii sexuale, boli psihice, sinucideri etc. etc. Absolut oricine avea de spus ceva împotriva MISA a devenit în acele zile un personaj public important și mediatizat, iar cei care cât de cât făceau apel la bun-simț și emiteau păreri echilibrate, chiar dacă fuseseră consultați de ziariști pentru a emite o părere competentă, erau ulterior ridiculizați și nu mai erau consultați asupra subiectului. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Saducheii înfumurați Comanda politică: mai întâi să fie închis și apoi să se strângă probele Raj Tunaru, deputat al partidului de guvernământ (la momentul respectiv, PSD-ul), a cerut în ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2004: „Rog insistent organele de cercetare, în special pe Procurorul General al României, emită urgent un mandat de arestare conform legislației în vigoare, și acesta să fie prelungit de judecători, conform legii, până când se vor strânge probele pentru arestarea ticălosului” (n. n., Gregorian Bivolaru). Fără comentarii. Stenogramele PSD au ieșit la iveală în toamna anului 2004 și au dovedit că în ședințele secrete ale PSD această comandă a fost la fel de clară și scopul urmărit era, printre altele, escamotarea afacerii Gabriel Bivolaru, deputatul care a devalizat BRD și a scăpat după doar câțiva ani și care, la momentul respectiv, era dat în urmărire generală, iar colegii lui din Parlament au făcut un marș public ca să-l susțină. Așa ceva nu este posibil decât în România... Or, ca să-l facă scăpat pe acest hoț (nu vom spune ordinar, căci a reușit să fure o sumă remarcabilă, dar probabil a împărțit-o cu cine trebuie și a fost bine recompensat), fără niciun fel de scrupul, greii PSD, în frunte cu Adrian Năstase, au avut ideea de a-l sacrifica public, realmente, pe Gregorian Bivolaru. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Imediat ce Iisus a fost prins, au fost înștiințați Ana și Caiafa, care de-ndată au început pregătirile. Curând confuzia stăpânea peste tot. Uneori, noaptea nu este un sfetnic bun, ci momentul prielnic pentru nelegiuiri Despre înscenarea de la Vama Nădlac și modul în care a fost reținut Gregorian Bivolaru, vom scrie pe larg într-un alt articol, clarificând această afacere dubioasă în lumina adevărului care a ieșit la iveală în cadrul procesului de la Sibiu. El a fost reținut în clădirea Vămii și, la momentul respectiv, avea asupra lui pașaportul valid și asigurarea medicală încheiată cu o zi înainte. Deoarece autoritățile au lansat zvonul că el este dat în consemn la frontieră, Gregorian Bivolaru l-a rugat pe funcționarul de la Vamă verifice care este situația sa reală. Iar acesta susține că pur și simplu din neatenție a greșit și i-a spus că este, într-adevăr, dat în consemn și nu poate părăsi țara și a făcut apel la forțele de ordine să îl rețină, deși nu făcuse nimic ilegal... Vom reveni cu detalii. Gregorian Bivolaru a fost reținut în arestul Vămii, interogat din nou și din nou, apoi dus la București, interogat din nou și din nou, judecat din nou și din nou, într-o grabă năucitoare, într-o secvență de fapte și acțiuni care ne-am fi închipuit că se pot petrece doar undeva în Lumea a patra și nu într-o țară presupus democratică. Deși nimic nu justifica graba, a fost judecat în repetate rânduri noaptea, în „camera de consiliu” de complete de judecată instituite ad-hoc și ținute secrete până la momentul efectiv al procesului. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Iisus fost prins de dușmanii lui noaptea: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și ciomege să prindeți? În toate zilele stăteam și învățam poporul în Templu și n-ați pus mâna pe mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.” A fost judecat în pripă, toiul nopții, purtat în trei locuri: - palatul lui Ana – el conducea un fel de tribunal instituit cu scopul de a-i cerceta pe cei acuzați că propovăduiesc învățături false și care, dacă erau condamnați, urmau să fie duși în fața Marelui Preot; - tribunalul lui Caiafa – a fost judecat și condamnat în lipsa dovezilor concludente de Caiafa și acoliți săi din Marele Consiliu; - închisoarea subteran㠖 Când Domnul nostru a pătruns în închisoare, El s-a rugat cu ardoare ca Tatăl Său Ceresc să primească tot ceea ce a suferit și era pe cale să sufere ca un sacrificiu expiator, nu numai pentru călăii Săi, ci totodată pentru toți cei care în epocile viitoare vor avea parte de chinuri de felul celor pe care era pe cale să le îndure. Dușmanii Domnului nostru nu i-au permis acestuia nicio clipă de răgaz, nici măcar în această închisoare jalnică, ci l-au legat de un stâlp ce se afla în mijlocul încăperii, însă neîngăduindu-i să se sprijine de acesta, cu toate că era vlăguit de pe urma modului în care a fost tratat, de greutatea lanțurilor și a numeroaselor căzături, încât abia că se mai putea ține pe picioarele sale umflate și pline de răni. Nu s-au oprit o clipă nu-l jignească, iar când primii au obosit, alții le-au luat locul. Dimineața Iisus a fost „judecat” și condamnat din nou în palatul lui Caiafa: Caiafa, Ana, bătrânii și scribi s-au adunat dimineața în sala mare a tribunalului, pentru a conduce un proces legal, din moment ce întâlnirile din timpul nopții nu erau conforme legilor și nu puteau fi considerate decât din perspectiva unor audiențe preliminare. Cum preoții evrei nu aveau voie să dea sentințe de condamnare la moarte, Iisus a fost dus la palatul lui Pilat care după ce a audiat martorii și pe Iisus la declarat nevinovat. Dar pentru că se făceau presiuni asupra lui pentru a-l condamna pe Iisus la moarte, aflând de la preoți că Iisus este din Galilea l-a trimis să fie judecat de regele Irod al Galileei. Acest l-a declarat nebun, dar nevinovat, așa că Marii Preoți, pentru a putea obține condamnarea la moarte a lui Iisus l-au dus din nou la Pliat. A fost din nou declarat nevinovat de Pilat și totuși condamnat de acesta la biciuire. În final, a fost dus din nou în fața lui Pilat, care având un caracter slab a cedat presiunilor și amenințărilor mulțimii și ale preoților și l-a condamnat pe Iisus la moarte. Batjocorirea, arma prostului Am aflat că la Vama Nădlac au fost prezenți foarte mulți jurnaliști, care ajunseseră acolo chiar înaintea lui Gregorian Bivolaru. Cu toate acestea, ei nu au relatat corect evenimentele, ci au profitat de ocazie pentru a contribui la oribilul complot al autorităților, prezentând versiunea denaturată a acestora, cu toate că unii dintre ei au fost martori la înscenarea respectivă. De exemplu, au văzut cum Gregorian Bivolaru a fost târât afară din clădirea Vămii și striga după ajutor, i se înscenează ceva, și totuși ei au filmat doar ce le-au spus autoritățile și au prezentat imaginile ca și cum acesta vroia să fugă din țară. Au văzut cum autoritățile l-au pus pe Gregorian Bivolaru să își pună peruca pe cap, l-au filmat cu perucă și au spus pe post că el era deghizat ca să nu fie recunoscut. Iar când a fost închis, în loc să îi ia în considerare declarațiile și în ciuda faptului că asistaseră la derularea faptelor, ei l-au batjocorit și și-au exprimat satisfacția de a-l vedea după gratii, întrebându-l de ce nu evadează, așa cum a evadat din arestul Securității, cu ani în urmă.ți dintre jurnaliștii prezenți s-au întrebat oare dacă acel om pe care, iată, îl urăsc atât de mult și îi determină și pe alți oameni să-l urască, a făcut într-adevăr ceva rău sau greșit? Fotografia lui Gregorian Bivolaru după gratii, ca și imaginile filmate în acele zile, când era escortat de mascați, au fost reluate ulterior de presă cu o satisfacție perversă, pentru a induce publicului ideea că el este un infractor, dar și cu disperare, pentru că el este liber acum, iar dușmanii lui au rămas doar cu fotografia lui după gratii... Mulți jurnaliști au continuat să-l batjocorească pe Gregorian Bivolaru în perioada care a urmat, exprimându-se la adresa sa într-un mod incalificabil, uitând că sunt datori să prezinte faptele obiectiv și să țină cont de prezumția de nevinovăție. Și nu ne referim doar la acuzații, ci la insulte gratuite, descalificante, oribile, bizare, la exprimări nejustificate precum: „omul cu fața de pește mort”. Sau altă culme a prostului gust și perversiunii propagandistice, un editorialist întreba retoric în titlul scris cu litere de-o șchioapă pe prima pagină a ziarului: „V-ați lăsa fata penetrată de Gregorian Bivolaru?” Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Imediat ce Caiafa împreună cu ceilalți membri ai consiliului au părăsit tribunalul, o masă de nelegiuiți – aceștia erau scursura societății – l-au înconjurat pe Iisus Drumul lung și complicat de la Arad la București Am mai aflat că, pe 29 aprilie 2004, atunci când Gregorian Bivolaru a fost adus de la Arad la București, au fost mobilizate efective disproporționate pentru paza lui – probabil că agresorilor le era frică de o eventuală evadare a acestuia. Probabil atâta așteptau, sau vroiau să însceneze ceva similar cu „tentativa de trecere frauduloasă a frontierei”, spună el a vrut să fugă, pentru a-l împușca. Acest periplu incredibil a durat, de la reținerea sa și timpul cît a fost ținut în arest, plus drumul până la București, peste 24 de ore, ceea ce, pe de o parte, a oferit timp procurorilor de la București să pregătească noi acuzații la adresa lui Gregorian Bivolaru, ca să găsească motive de a-l acuza și aresta, dar încalcă flagrant drepturile omului și legislația în vigoare. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Trei sute de oameni urmau să fie așezați la porți și pe străzile din Ofel, o parte a cetății situată în sudul Templului, și de-a lungul unei văi până la locuința lui Ana,  pe vârful Muntelui Sion, pentru a fi pregătiți să trimită dacă era cazul întăriri căci, spunea el, toți locuitorii săraci din Ofel erau partizani ai lui Iisus. De asemenea, trădătorul i-a avertizat să fie atenți ca nu cumva să le scape din moment ce El, prin metode misterioase, adeseori s-a ascuns în munte, devenind invizibil pentru cei din jur. „De la Ana la Caiafa” De atunci a început traseul întortocheat și bizar prin tribunale al acestui caz. Numai în primele zile, cazul lui Gregorian Bivolaru a trecut de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, care și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a trimis dosarul la Tribunalul București, care a dispus prin încheiere în Camera de Consiliu arestarea lui Gregorian Bivolaru și Farkas Zsolt. Aceștia au declarat recurs la Curtea de Apel București, care a trimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5. În cele din urmă, s-a dispus punerea lor în libertate, dar în loc să fie eliberați imediat, au mai fost reținuți încă 10 ore, în timp ce procurorii încercau cu disperare să încropească un alt dosar în care să ceară mandat de arestare, în aceeași zi de 1 aprilie. Se încearcă judecarea propunerii de arestare preventivă în acest nou dosar, în Camera de Consiliu a Judecătoriei sectorului 5, dar avocații lui Gregorian Bivolaru recuză instanța. Dosarul este trimis spre soluționare instanței ierarhic superioare, respectiv Tribunalul București care, judecând cererea de recuzare în Camera de Consiliu, în aceeași zi, 1 aprilie 2004, o respinge. Avocații lui Gregorian Bivolaru declară recurs și acest nou dosar ajunge la Curtea de Apel București, care dispune sesizarea Curții Constituționale și suspendă judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate de avocații lui Gregorian Bivolaru. După un traseu năucitor, care a durat aproape două luni, dintr-un tribunal în altul, pe 31 mai 2004 Judecătoria Sectorului 5 admite propunerea de arestare preventiva a lui Gregorian Bivolaru, emițându-se, cu această ocazie, Mandatul de arestare preventivă nr. 69/U/2004 din 31.05.2004, pentru infracțiunea de act sexual cu un minor. ne reamintim, acesta fusese reținut pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei! Pentru opinia publică autoritățile au preferat să justifice eliberarea lui Gregorian Bivolaru, pe 1 aprilie, pe motive de procedură (ca și cum apărătorii lui ar invoca fleacuri atunci când el în realitate ar fi vinovat) – și au refuzat să recunoască adevărul, el de fapt nu era vinovat cu nimic. În mod șocant, Ioan Rus, membru marcant al PSD și ministrul administrației și internelor la acea dată, a declarat pe 4 aprilie: „Apreciez drept ciudată punerea în libertate pe motive de procedură a lui Gregorian Bivolaru.” Ca și cum procedura penală nu ar conta prea mult în România, dacă PSD-ul a hotărât că cineva trebuie condamnat cu orice preț. Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Ana: „Este posibil ca tu să fii Iisus din Nazaret? Unde îți sunt învățăceii, unde sunt numeroșii tăi adepți? Unde îți este împărăția? Din nou, opinia publică Incredibil! Mandatul de arestare emis pe numele lui Gregorian Bivolaru în 31 mai 2004, mandat pe care IGP-ul îl consideră probabil valid și în prezent, afișându-l pe Gregorian Bivolaru primul pe lista celor mai căutați infractori din România, invocă opinia publică. Mandatul afirmă faptul că arestarea sa este cerută de populație și rămânerea sa în stare de libertate ar duce la tulburări sociale!!! „Reacția notorie a publicului (care a luat cunoștință de comiterea unor fapte penale grave îndreptate împotriva unor minori) a suscitat și continuă suscite o anumită tulburare socială care justifică luarea unei măsuri preventive drastice față de inculpatul Gregorian Bivolaru, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul până la o eventuală condamnare definitivă. Lăsarea în libertate a inculpatului tulbură în mod real ordinea publică”. Cum mai poate oare completul de judecată vorbească despre neștirbirea prezumției de nevinovăție în condițiile în care dispune cea mai drastică dintre măsurile preventive doar pentru a da satisfacție opiniei publice intoxicate de declarațiile publice ale Parchetului, care afirma că a ridicat cinci camioane de probe fără a menționa că au fost ridicate obiectele cele mai intime ale celor percheziționați, care a batjocorit o practică recunoscută în toate țările democratice - yoga - făcând publice niște acuzații nesusținute nici măcar de către o presupusă victimă, și care, după aproape 10 ani de monitorizare atentă din partea serviciilor secrete, considera în anul 2004 (și este valabil până în prezent) mai are încă de cercetat pentru obținerea probelor în vederea trimiterii în judecată pentru infracțiunile de o gravitate deosebită puse pe seama lui Gregorian Bivolaru?! Citate semnificative din cartea Patimile Domnului nostru Iisus Hristos, care conține viziunile călugăriței Anna Catherine Emmerich: Am văzut cum oameni înarmați ce se aflau în slujba tribunalului le dădeau bani celor care se comportau cel mai violent față de Iisus și i-am văzut cum îi împingeau la o parte pe cei care îl priveau plini de milă. Cei dintâi erau lăsați să pătrundă în tribunalul lui Caiafa. Acum, după terminarea audierii martorilor în procesul de la Sibiu, putem să prezentăm o imagine clară a ceea ce s-a petrecut în cazul lui Gregorian Bivolaru, mai ales în perioada martie-aprilie 2004 și vom prezenta în detaliu în articolele noastre toate aceste fapte și mărturii, pentru că publicul are dreptul să cunoască adevărul, inclusiv modul în care a fost manipulat și prostit de autorități, cu ajutorul presei. sursa: yogaesoteric 13 aprilie 2010