----------------------------------- Acustic 26.4.2010, 21:56 Decizia Curții Supreme de Justiție din Suedia ----------------------------------- Decizia Curții Supreme de Justiție din Suedia CURTEA SUPREMĂ HOTĂRÂRE Pronunțată la Stockholm 21 octombrie 2005 Cerere de extrădare în România a lui Gregorian Bivolaru, născut la 13 martie 1952, fără domiciliu permanent, cetățean român Apărător din oficiu: avocat Niclas Laesson, Storgatan 19, 264 33 KLIPPAN Ministerul Justiției Român a înaintat la data de 11 aprilie 2005 o cerere de extrădare a lui Gregorian Bivolaru, acesta fiind acuzat de infracțiunea de întreținere de raporturi sexuale cu minori în perioada 2002 – inclusiv luna martie 2004. În cerere se face trimitere la un ordin de arestare eliberat de Tribunalul sectorului 5 București la data de 31 mai 2004. Ministerul Justiției din România a mai înaintat și la data de 26 aprilie 2005 o cerere de extrădare a lui Gregorian Bivolaru, care potrivit cererii, s-a făcut vinovat de trafic cu carne vie în perioada decembrie 2001 – inlusiv luna martie 2004. În cerere se face de asemenea trimitere la un ordin de arestare eliberat de Tribunalul din București, secția 1 Cazuri Penale la data de 15 aprilie 2005. După ce cazul a fost înaintat potrivit Legii 668/1957 cu privire la extrădare procurorului șef și a fost pus pe rol, procurorul șef a înaintat cazul în conformitate cu $ 17 din aceeași lege, împreună cu comentariul personal la Curtea Supremă. CURTEA SUPREMĂ Gregorian Bivolaru s-a opus extrădării sale în România. Gregorian Bivolaru a fost privat de libertate în calitate de reținut și de arestat în dosarul extrădării din data de 4 aprilie 2005. Curtea Supremă, care la data de 11 și 12 octombrie 2005 a analizat cazul pe rol, a hotărât următoarele APRECIEREA INSTANȚEI Infracțiunile pentru care Gregorian Bivolaru se cere extrădat corespund – în momentul în care cererea de extrădare a fost întocmit㠖 cu întreținere de raporturi sexuale cu persoane aflate în dezavantaj (cap. 6 $ 3 Codul penal) și trafic cu carne vie (cap. 4 $ 1 a aceluiași cod de legi). Gregorian Bivolaru s-a opus extrădării și a ainvocat faptul că nu este vinovat de infracțiunile mai sus amintite și că ordinele de arestare sunt neîntemeiate. El a declarat de asemenea că, dacă va fi extrădat în România, va fi persecutat. Gregorian Bivolaru a fost audiat de către Curtea Supremă de Justiție și a declarat, printre altele, următoarele. A început să practice yoga la vârsta de 12 ani. În 1970 a început să predea cursuri de yoga. A scris multe cărți și articole în materie. Yoga a fost interzisă în timpul regimului lui Ceaușescu. În anul 1989 a fost închis cu forța șa o clinică psihiatrică, dar i s-a dat drumul când a căzut Ceaușescu. În anul 1990 a înființat asociația MISA (Asociația Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut) împreună cu alte zece persoane. Scopul asociației este de a trezi oamenii la o spiritualitate pură. MISA organizează cursuri în toată România, la care câteodată se prezintă până la 12.000 de participanți. Cursurile sunt scrise de Gregorian Bivolaru. Membri asociației MISA sunt atât profesori cât și organizatorii cursurilor. Cursanții, în total 37.000, în mare parte tineri și intelectuali, nu sunt membri MISA. La aceste cursuri, Bivolaru a criticat regimul și mai ales corupția. Mișcarea a fost deci receptată ca o amenințare asupra regimului. În anul 1994 Bivolaru a fost căutat de o persoană care s-a prezentat a fi din partea partidului de guvernământ; această persoană l-a amenințat pe Bivolaru că dacă nu desființează MISA, el va fi distrus și fizic și psihic cu toate mijloacele și școala lui de yoga va fi desființată. Bivolaru nu a dat atenție acestor amenințări și două luni mai târziu, persoane necunoscute au intrat în apartamentul lui, au provocat un incendiu și i-au distrus locuința. Infractorii nu au fost niciodată prinși de autorități. După aceasta, Bivolaru a fost tot timpul persecutat, tracasat și amenințat. Massmedia conduce o campanie împotriva lui și a asociației MISA, și autoritățile române se află în spatele acestei campanii. Bivolaru și-a dat demisia din conducerea MISA în anul 1995 din cauza amenințărilor și a tracasărilor pe care membrii mișcării le-au suferit din cauză el se afla în conducerea asociației. După demisie, nu a mai avut elevi, ci a scris cărți și a funcționat ca redactor la ziarul MISA. În anul 1996 s-a aflat la un pas de a fi internat cu forța la un spital de psihiatrie. După ce l-a criticat pe fostul președinte Năstase, prieten cu actualul procuror-șef, la o conferință la Paris, i-a fost din nou vandalizat apartamentul și i-au fost confiscate toate economiile și obiecte personale cu ocazia unei percheziții la domiciliu, executată în absența acestuia, în luna martie 2004. – Mădălina Dumitru, căreia i s-a impus să îl acuze de întreținere de relații sexuale cu minori, locuia în același bloc cu prietena lui Gregorian Bivolaru, cu care el avea o relație intimă. Bivolaru a fost într-adevăr în vizită la prietena lui, dar nu a întreținut relații sexuale cu Mădălina Dumitru, care de altfel nici nu i-a fost elevă. A călătorit într-adevăr în străinătate cu Mădălina Dumitru, dar în acel grup se mai aflau și alte 17 persoane. – Acuzațiile de trafic cu carne vie care i se aduc lui și altora sunt false. MISA funcționează ca orice altă școală de yoga din lume. O parte din practicanții de yoga locuiesc în așa numitele ashram, unde pot să practice yoga. Există aproximativ 40 de ashram în România, în care locuiesc cam 750 de persoane. Cei care locuiesc în ashram nu trebuie neapărat să fie adepți MISA. MISA este proprietară a unora dintre aceste case, dar nu toate. Cei care locuiesc în ashram, nu plătesc chirie și primesc mâncare gratuit, ca și în India. Gregorian Bivolaru nu a primit niciodată bani sau altceva de la cei care locuiesc în ashram. Aceștia pot oricând părăsi ashramul, și în timpul în care locuiesc acolo pot lucra, studia sau pot să se ocupe cu alte activități. Cei care locuiesc într-un ashram convin ei înșiși ce reguli de conviețuire vor respecta. – A venit în Suedia să ceară azil politic, deoarece viața îi este în pericol dacă se întoarce în România. – Este adevărat că MISA a primit aprobare de a organiza demonstrații și că unii jurnaliști au primit amenzi pentru că au calomniat MISA. România, ca și Suedia, a semnat convenția europeană cu privire la extrădare din 1957. Ordinele de arestare eliberate în România sunt valabile în Suedia, potrivit $ 9 alineatul 3 din Legea cu privire la extrădare, dar nu și în cazul în care ordinul este, în mod evident, neîntemeiat. Ordinul de arestare din 31 mai 2004 cu privire la întreținerea de raporturi sexuale cu minori se bazează atât pe o reclamație scrisă a Mădălinei Dumitru (născută în 1986) în calitate de reclamant, cât și pe anumite dovezi. În ordinul de arestare se menționează Mădălina Dumitru și-a retras reclamația, dar că instanța a considerat că aceasta s-a întâmplat din cauza presiunilor exercitate de persoane din cercul lui Gregorian Bivolaru. La cererea lui Gregorian Bivolaru, a fost audiată Mădălina Dumitru în calitate de reclamant în caz de extrădare. Ea a declarat, printre altele, următoarele. Practică yoga de patru ani. În București a locuit în aceeași cas㠖 dar nu într-un ashram – cu o prietenă care avea o relație intimă cu Gregorian Bivolaru. Ea nu a avut niciodată relații sexuale cu Gregorian Bivolaru. Bivolaru nu i-a fost profesor, dar ea îl respectă deoarece a scris multe cărți și este un om de valoare. A fost într-adevăr într-o călătorie în străinătate cu Gregorian Bivolaru, dar făcea parte dintr-un grup de 18 persoane. Nu a primit niciodată cadouri de la Bivolaru. Nu a fost niciodată supusă presiunilor MISA și nici nu cunoaște pe cineva care ar fi fost supus vreunor presiuni. – În dimineața zilei de 18 martie 2004, când tocmai se trezise, un număr de 15 persoane, îmbrăcate în negru, i-au intrat în casă pe fereastră. A crezut că sunt hoți. S-a speriat și a fugit, așa cum se afla, sumar îmbrăcată, ca să se ascundă în camera prietenei ei. Bărbații îmbrăcați în negru au intrat în cameră și au îndreptat armele împotriva fetelor. Li s-a ordonat să se culce pe podea, pentru că altfel ar fi fost împușcate. Fetele au stat așa, sumar îmbrăcate, o jumătate de oră. Mădălina a încercat să se ridice dar a fost lovită în piept. După mai multe ore, timp în care persoanele necunscute percheziționau casa, a fost dusă într-un loc necunoscut  pentru ea, de care a aflat mai târziu că era procuratura. Acolo a fost umilită și obligată de către anchetatori să scrie ceea ce îi dictau ei – adică o reclamație împotriva lui Gregorian Bivolaru. Aceștia erau ajutați de o femeie psiholog care stătea în spatele ei și o trăgea de păr când nu voia să scrie ce îi dictau, precum și de persoane înarmate care stăteau la ușă. A fost obligată de asemenea să înghită câteva medicamente necunoscute ei. Apreciază ancheta ar fi durat 4-5 ore. Denunțul pe care l-a scris atunci nu are nimic de-a face cu realitatea. În ziua următoare s-a dus, împreună cu o avocată la procuratură-și reia reclamația, dar noua ei declarație nu a fost anexată la dosar. Materialul doveditor care a stat la baza ordinului de arestare din 31 mai 2004 constă printre altele din, după toate aparențele, înregistrarea unor convorbiri telefonice între Mădălina Dumitru și Gregorian Bivolaru și notițele personale ale Mădălinei în care apare un bărbat cu numele de Grieg. După ce la prima înfățișare a dat citire unor părți dintr-un document care reproducea convorbirile telefonice, Mădălina Dumitru a declarat că nu-și aduce aminte despre conținutul acelor convorbiri telefonice pe care le-a avut cu Bivolaru și că acel Grieg care figurează în notițele confiscate este un băiat, Grigore, de care era îndrăgostită și de care fabula ea în intimitate. Mădălina Dumitru a mai declarat că arestarea ei pe 18 martie 2004 a fost filmată și că filmul și pasaje din notițele ei confiscate au fost arătate, în repetate rânduri, la televizor a doua zi după arestare. Poze cu ea și pasaje din notițele ei private au apărut apoi în diferite ziare. Aceasta a rezultat în faptul că ea a fost în mod grav batjocorită de către cei din jur și nu și-a mai putut termina școala. Mădălina Dumitru pare o persoană demnă de încredere și declarațiile ei cu privire la circumstanțele arestării ei și a anchetei din 18 martie 2004 sunt într-o anumită măsură susținute de o altă cercetare. Din dosar rezultă de asemenea că ea a înaintat, prin avocata ei, la data de 25 februarie 2005, ministrului justiției din România o reclamație cu privire la abateri în serviciu comise de procurorii care au instrumentat cazul. Ea a mai înaintat, la aceeași dată, o reclamație la procuratură cu privire la infracțiunile comise de procurori și organele polițienești împotriva ei. În reclamația din urmă se menționează și o altă reclamație pe care avocata ei a făcut-o împotriva procurorului șef pe lângă parchetul București; în această reclamație se specifică faptul că procurorii au refuzat să o audieze pe Mădălina Dumitru, atunci când ea a cerut să revină asupra denunțului împotriva lui Gregorian Bivolaru, Mădălina împreună cu avocata au fost închise la Institutul Medico-legal timp de patru ore și că avocata ei a fost ulterior maltratată de către forțele speciale ale poliției într-o mașină și despărțită cu forța de clienta ei. Declarația Mădălinei Dumitru nu sprijină deloc acuzația care i se aduce lui Gregorian Bivolaru că ar fi întreținut raporturi sexuale cu ea. Luând în considerație faptul că procuratura română nu a avut ocazia să răspundă declarației ei și nici să prezinte dovezi concludente, instanța apreciază circumstanțele în caz nu sunt de așa natură încât ordinul de arestare din 31 mai 2004 să fie considerat ca fiind întemeiat. Nu există de aceea nici un impediment în conformitate cu $ 9 alineat 3 Legea cu privire la extrădare, ca Gregorian Bivolaru să nu fie extrădat în această privință.   Potrivit ordinului de arestare din 15 aprilie 2005, în cadrul asociației MISA s-a format în perioada decembrie 2001- martie 2004 un grup cu activitate infracțională compus din Gregorian Bivolaru și alte 17 persoane, grup care a funcționat după o structură ierarhică bine organizată și coordonată, de tip piramidal, sub conducerea lui Gregorian Bivolaru. Scopul constituirii acestui grup a fost ca prin activitatea infracțională de trafic cu carne vie să se obțină avantaje economice ilicite prin valoarea unor pedepse ciudate la care victimile erau supuse și valoarea muncii neplătite, cunoscută și sub numele de karma-yoga, practicată de aceste persoane. Victimele practicau și ele yoga în cadrul MISA și erau determinate la aceste acțiuni, așa cum rezultă din ordinul de arestare, de către autoritatea spirituală pe care Gregorian Bivolaru o avea asupra lor, în calitatea sa de profesor de yoga, părinte spiritual și guru. În ordinul de arestare nu există nici o explicație cu privire la faptele incriminate și nici cu privire la dovezile pe care eventualele fapte săvârșite s-ar putea sprijini. Dintr-o anexă informativă a tribunalului rezultă de asemenea că prin valoarea unor pedepse ciudate se înțelege amenzi și confiscarea de bunuri personale și că scopul MISA de a recruta membri era de fapt de a-i exploata și de a-i transforma în sclavi. Se menționează și că adepții MISA sunt obligați să renunțe la studii sau la serviciu. Se spune că regulile pentru a locui în ashram au fost stabilite de însuși Bivolaru și că acesta ar fi supravegheat sever, prin persoane de încredere, ca aceste reguli să fie respectate. Alte informații despre caz apar de asemenea într-un memoriu al Ministerului afacerilor publice către Curtea de Apel din București. Printre altele se menționează în anul 2003 mai mulți membri MISA au arătat înregistrări video cu caracter pornografic, s-au folosit de forță de muncă ilegală și au recrutat dansatoare și alte persoane în scopul de a se prostitua. Se mai menționează Gregorian Bivolaru, în cadrul cursurilor de yoga a pledat pentru ca fetele să întrețină relații sexuale cu el ca un mod de eliberare spirituală. În ceea ce privește această acuzație și la cererea lui Gregorian Bivolaru a fost chemat ca martor studentul Costel Bîrlădeanu – chemat ca martor de către partea acuzării în ancheta de la București. Studentul a fost audiat în legătură cu șederea lui în două ashramuri timp de nouă ani și despre cunoștințele lui despre MISA din România. Despre mișcarea MISA a mai fost audiat și preotul Karl-Erik Nylund. Karl-Erik Nylund, expert în secte religioase, și-a bazat depoziția pe interviuri repetate cu Gregorian Bivolaru la închisoare și cu alți adepți MISA. Atât Bârlădeanu Costel cât și Karl-Erik Nylund au subliniat absența obligativității în cadrul MISA. Ca urmare a acestor depoziții, cât și a celor declarate de Mădălina Dumitru și Gregorian Bivolaru, este greu de crezut că Gregorian Bivolaru s-a făcut vinovat de infracțiunea de trafic cu carne vie, oferind de exemplu locuință prin abuz de autoritate, în scopul de a exploata – în sensul adevărat al cuvântului – persoana respectivă. Luând în cosniderație faptul că faptele încriminate sunt descrise pe larg în ordinul de arestare, dar că în același timp, dovezile care să le susțină nu sunt prezentate, din cele ce au rezultat la proces nu se poate trage concluzia că ordinul de arestare nu este bine întemeiat. Nu există de aceea nici un impediment în conformitate cu $ 9 alineat 3 Legea cu privire la extrădare, ca Gregorian Bivolaru să nu fie extrădat în privința infracțiunii cu carne vie. Potrivit  $ 7 din Legea cu privire la extrădare, extrădarea nu poate fi executată dacă există riscul ca persoana care se cere extrădată, din cauza originii sale, a apartenenței sale religioase și politice sau din cauza situației politice existente în țara carer îi cere extrădarea, fie persecutată, sau numai dacă viața și libertatea acesteia îi sunt puse în pericol. Din cercetarea cazului și declarațiile lui Karl-Erik Nylund, reiese că yoga, cel puțin în forma în care se practică în cadrul MISA, are un asemenea scop spiritual încât participarea la ședințele asociației poate fi considerată o expresie a unor convingeri religioase. În caz au fost invocate mai multe înscrisuri de la diferite persoane particulare și organizații, cum ar fi de pildă Comitetul Helsinki pentru apărarea drepturilor omului în România și Amnesty International, care au consemnat tracasări și încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului în massmedia română și în alte instituții publice, infracțiuni care au avut ca obiect MISA și pe Gregorian Bivolaru. În declarațiile acestor organizații se specifică Gregorian Bivolaru riscă fie persecutat în România și că nu i se va face un proces corect din punct de vedere judiciar. La cererea procurorului șef, Ministerul de Externe suedez a declarat că România, în calitate de țară candidată la UR, în principiu, îndeplinește așa-zisele criterii Copenhaga, ceea ce înseamnă țara dispune de instituții stabile care garantează siguranța de drept, drepturile omului și respect și protecție față de minorități. În practică însă, continuă Ministerul de Externe, pot însă avea loc cazuri particulare de încălcare a respectului pentru drepturile omului și în acest sens Ministerul de Externe face trimitere la Raportul întocmit de comisia UE din octombrie 2004 cu privire la abateri grave de la sistemul de drept, cazuri de corupție, de părtinitate din partea guvernului și cazuri de hotărâri impuse de anumiți judecători șefi. Cu privire la asociația MISA, se notează acuzațiile împotriva organizației și a liderilor acesteia sunt multe și grave și vin atât din partea autorităților cât și a massmediei române. Tonul în massmedia a fost uneori de instigare la ură, mai notează Ministerul de Externe. Se pare că organizația s-a aflat sub controlul serviciilor de securitate mai bine de 10 ani, iar liderul acesteia încă din anii 1970; cele mai multe acuzații nu au putut fi dovedite și nu s-a pronunțat nici o hotărâre judecătorească în acest sens. Arestarea și audierea Mădălinei Dumitru în caz a avut loc, după aprecierea actualei instanțe, sub forme de-a dreptul îngrijorătoare. Transmiterea pe posturile de televiziune a arestării și campania de presă ce a urmat și care s-a bazat pe informații provenite din ancheta preliminară transmise presei cu intenția de a crea o opinie împotriva lui Gregorian Bivolaru. Au fost transmise presei și o parte din documentația cu privire la percheziții la domiciliu și de la vandalizarea locuinței lui Gregorian Bivolaru. În ambele ordine de arestare care au stat la baza cererii de extrădare, se subliniază ca un motiv special de arestare faptul că Gregorian Bivolaru deranjează liniștea și ordinea publică. Această infracțiune a constat, potrivit ordinului din 31 mai 2004, în faptul că reacția populației, atunci când au aflat de infracțiunile grave comise împotriva minorilor, a cauzat o stare socială tensionată, ceea ce îndreptățește luarea unor măsuri de prevenire drastice împotriva lui Gregorian Bivolaru. În caz a mai fost invocată și o alucuțiune în parlament în care Gregorian Bivolaru este numit Satan, psihopat, nemernic, terorist și escroc, urmată de un îndemn adresat procurorului public de a-l aresta imediat. Ca un motiv special care ar impune o arestare imediată se menționează părinții acelor minori a căror viață ar fi distrus-o Bivolaru intenționează-și facă singuri dreptate printr-o eventuală linșare a lui. La o apreciere de ansamblu a cercetării invocate în această parte a anchetei, instanța hotărăște că există riscul ca Gregorian Bbivolaru, din cauza convingerilor sale religioase, fie supus unor persecuții foarte grave, la o eventuală extrădare. Curtea Supremă hotărăște de aceea că potrivit $ 7 din Legea cu privire la extrădare, există impedimente împotriva unei extrădări. Ajutorul juridic al lui Gregorian Bivolaru – avocat Niclas Larsson – va primi din fondurile publice suma de o sută douăzeci și unu de mii patru sute patruzeci și două (121.442) de coroane suedeze, dintre care 84.420 de coroane pentru munca depusă în caz, 21.968 pentru timpul pierdut și 15.054 pentru diverse cheltuieli. Cheltuiala va fi suportată în întregime de stat. TVA în valoare de 24.288 de coroane este inclus sumei mai sus menționate. /Semnături/ La luarea hotărârii au fost prezenți magistrații: Munck, Regner, Blomstrand, Pripp și Håstad (referent) Secretar de revizie: Ăhrling