----------------------------------- Acustic 17.8.2010, 20:05 Capitolul 157 ----------------------------------- Capitolul 157 Geneza 1. 1-5. Prima zi a Creației. Cunoașterea lumii materiale și trezirea spirituală. Noaptea spirituală a sufletului copilului. Cunoașterea lumii materiale este seara spirituală. Lumina lui Dumnezeu în inimă este aurora spirituală. (1) La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. (2) Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. (3) Dumnezeu a zis: "Să fie lumină!" Și a fost lumină. (4) Dumnezeu a văzut că lumina era bună; și Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric. (5) Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întâi. 1. Domnul: "în scripturi este scris: 'La început Dumnezeu a făcut cerurile și pământul; pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. 2. Și Dumnezeu a spus: 'Să fie lumina!' Și a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună și a despărțit lumina de întuneric. El a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întâi.' 3. Iată cuvintele lui Moise. Voi vreți să le luați ad litteram (cuvânt cu cuvânt)? Lipsa lor de sens sare în ochi chiar de la prima vedere! 4. Ce pot fi cerul și pământul despre care vorbește Moise și cine a fost creat la început? Cerul reprezintă natura spirituală, iar pământul natura materială în omul care este încă pustiu și gol, așa cum sunteți voi. Apele reprezintă cunoașterea voastră greșită despre toate lucrurile deasupra cărora se află spiritul (Duhul) lui Dumnezeu, dar E! nu este în ele. 5. Dar pentru că spiritul lui Dumnezeu a văzut dintotdeauna că în adâncurile lumii voastre materiale este o noapte înspăimântătoare, El a spus: 'Să fie lumină!' 6. Atunci, El a făcut să fie ziuă în natura voastră și Dumnezeu a văzut ce binevenită era această lumină în întunericul vostru. Dar voi nu ați vrut această lumină și nu ați văzut-o și de aceea s-a produs o scindare în voi, pentru a vedea că ziua și noaptea s-au separat și ați recunoscut, cu ajutorul zilei care s-a făcut în voi, noaptea inimii voastre. 7. La om, natura sa primordială este seara sau noaptea. Dar, pentru că lumina pe care Dumnezeu a dat-o omului este pentru el o auroră, din acest crepuscul și din această auroră s-a născut în om prima sa zi de viață! 8. Căci, vedeți voi, dacă Moise, care era inițiat în toate științele egiptenilor, ar fi vrut să descrie apariția primelor zile de pe pământ, el nu ar fi vorbit astfel; căci, chiar și fără întreaga lui cunoaștere și înțelepciune, știa foarte bine că ziua nu vine după seară și dimineață, căci după seară vine noaptea profundă și ziua apare după dimineață! 9. Ceea ce se află așadar între seară și dimineață este noaptea iar ceea ce se află între dimineață și seară este ziua. 10. Moise ar fi spus atunci: 'Dintr-o dimineață și dintr-o seară (adică între o dimineață și o seară) a apărut prima zi'; și voi ați fi înțeles cum apare ziua. Dar din cauza corespondențelor, el spune exact opusul; seara este în același timp și noaptea omului, ceea ce este ușor de înțeles, căci nimeni nu a văzut vreodată un copil expert în toate științele. 11. Când un copil vine pe lume, sufletul lui se află în întuneric, adică în noapte. Dar copilul crește, primește tot felul de învățături și devine astfel din ce în ce mai bun cunoscător în tot felul de lucruri și aceasta reprezintă seara, adică începe crepusculul sufletului, potrivit corespondenței cu seara. 12. Puteți să spuneți că poate fi vorba la fel de bine despre crepusculul dimineții! Dar atunci, Moise ar fi putut spune: 'Din crepusculul dimineții, adică din lumina dimineții, apare prima zi!' 13. Dar Moise, care vorbea într-un limbaj simbolic, ar fi spus atunci o prostie. Moise știa că doar noaptea corespunde stării terestre (materiale) a omului și că dezvoltarea cunoașterii pur materiale a omului este asemănătoare serii, atunci când lumina se află în descreștere. 14. Căci cu cât omul încearcă înțeleagă mai mult lumea materială cu mintea lui, cu atât slăbește în inima lui lumina pură și divină a iubirii și a vieții spirituale. De aceea, Moise numește această lumină terestră a omului prin termenul de 'seară'! 15. Dar atunci când Dumnezeu, în imensa Lui compasiune, aprinde în inima omului o scânteie de viață, omul începe să vadă inutilitatea a tot ceea ce el și-a însușit cu înțelegerea lui de seară, înțelegând din ce în ce mai clar că toate comorile luminii sale de seară sunt iluzorii, la fel ca lumina serii. 16. Adevărata lumină pe care Dumnezeu o aprinde în inima omului este aurora, care urmează după seară și face să se nască în om prima zi adevărată. 17. Din aceste lămuriri, trebuie să înțelegeți că există o imensă diferență între cele două lumini sau, mai bine spus, între aceste două tipuri de cunoaștere. Căci orice cunoaștere la lumina crepusculară a serii lumești este înșelătoare, amăgitoare și deci iluzorie; singur adevărul este veșnic, iar iluzia trebuie să dispară".