----------------------------------- Acustic 28.9.2010, 15:48 Capitolul 231 ----------------------------------- Capitolul 231 Arestarea unui grup de contrabandiști. Dispozițiile lui Kisjonah și ale judecătorului roman pentru a rezolva problema. 1. Atunci, Kisjonah, Baram, Jonael, Jairuth și servitorul Arhiel au ieșit iar Kisjonah a început să verifice dacă totul este în ordine pe proprietatea sa. Supraveghetorii și perceptorii de la posturile de vamă l-au informat foarte bucuroși pe stăpânul lor că se întrevedea o bună captură pentru noaptea următoare. 2. Kisjonah a întrebat neliniștit despre ce era vorba și dacă nu erau cumva doar niște oameni sărmani, care își duceau micile lor recolte la piață pentru a-și plăti impozitele! 3. Perceptorul vămilor a spus: “Stăpâne, tu știi că noi respectăm poruncile tale extrem de corecte, care sunt atât de ușoare pentru cei sărmani, dar aici nu este vorba despre sărăcie; dimpotrivă, este vorba despre josnicia unor farisei, preoți și leviți. 4. Ei comit tot felul de hoții, oprimă populația din întreaga regiune a Capernaum-ului și în această seară, la miezul nopții, ei vor trece spre piața din Ierusalim aducând vite, cereale, vinuri și uleiuri de tot felul, nu pe calea legală, ci pe drumul cel mai lăturalnic ce traversează muntele. 5. Tu știi că din cauza falezelor înalte care sunt aproape perpendiculare pe țărm nu există un drum pentru a ajunge de aici în țările din Sibarah, unde se află vama a cărui proprietar ești tu. Negustori, animale și oameni, totul trebuie să fie transportat pe mare. Dacă aceasta este liniștită, ceea ce se petrece doar arareori, se poate astfel ajunge la Pirah, unde, de zece ani, tu ai o altă vamă. 6. Dar, pentru a evita controlul la aceste vămi, fariseii cei bogați au impus noi corvezi populației și au construit un drum prin munți, ce traversează Samaria și astăzi, ei folosesc pentru prima oară acest nou drum. 7. La două mile de aici, în valea care dă spre Cana, ei vor străbate muntele, trecând prin locul unde noi am construit un pod peste râul care se află dea lungul drumului; acest drum străbate valea până la Cana. Am așezat deja aproape două sute de oameni înarmați în punctele cele mai strategice, îți spun, părinte și stăpâne, nici un șoricel nu va putea trece! Acești borfași vor trebui să învețe să-l cunoască pe Dumnezeu, acum își vor reaminti de El!” 8. Kisjonah a spus: “Ați procedat corect! Argintul pe care acești negustori îl transportă le va fi confiscat, iar toate vitele, cerealele, făina și uleiurile vor fi puse în depozit până când acești bandiți vor mărturisi de unde le-au furat, după care totul va fi restituit celor în drept. 9. Și pentru că au construit un drum pe pământurile și prin pădurile mele fără aprobarea mea, vor fi obligați să plătească o mie de livre de argint judecătorului roman care și-a stabilit biroul aici, în casa mea. După legea în vigoare, două treimi din această sumă va fi vărsată împăratului, iar cea de-a treia îmi revine mie!” 10. A sosit și judecătorul roman, care a întrebat ce se petrece la vamă, dacă trebuie să aștepte sosirea hoților și dacă trebuie să cheme armata! Vameșul șef i-a spus judecătorului roman că deja a făcut acest lucru în timpul zilei. 11. Judecătorul a zis: “Ah! Foarte bine, aranjați totul ca să-i putem surprinde pe acești borfași, îi vom învăța puțin ce înseamnă obiceiurile și legile Romei, iar nevoia lor de a fura se va mai potoli; ei, cei care spun mereu că nu-și pot plăti impozitele pe care le datorează împăratului și care niciodată nu pot să scoată nici măcar un stater (n.t. monedă de argint sau de aur la vechii greci și macedoneni) din buzunar. Acești bandiți își administrează cu zgârcenie aparenta lor sărăcie, ascunzându-și aurul, argintul, perlele și pietrele prețioase. Din acest punct de vedere, acești oameni din Capernaum se comportă exact la fel ca cei din Horazin. Așteptați puțin! Specie de lepădături, veți vedea ce veți păți și vă va fi învățătură de minte!” 12. Abia a rostit judecătorul aceste cuvinte, un mare zgomot s-a și auzit de departe, din vale. Vameșul și-a frecat mâinile și a spus cu o voce laconică: “Ah, ah! Iată-i deja pe toți; într-un sfert de oră vor fi aici. aprindem toate torțele, locul să fie luminat ca în plină zi și nici una dintre aceste secături să nu poată scăpa”. 13. Au fost imediat aprinse patruzeci de torțe; ele luminau în întregime împrejurimile și au surprins caravana care era alcătuită din doisprezece farisei delegați să conducă la destinație toate produsele de negoț. 14. Oamenii cei mai voinici au pus mâna pe farisei și i-au condus la Kisjonah, spunând: “Stăpâne, iată cinci păsări rare din Capernaum, trei din Nazaret și patru din Horazin, toți veritabili asasini care valorează greutatea lor în aur! După ei urmează o mulțime de boi, vaci, viței, capre și oi, aproape patru sute de măgari încărcați cu cereale și tot atâția catâri ducând burdufuri cu vin, plus încă cinci sute de măgari și alte animale de povară ducând fete și băieți deosebit de frumoși având între 12 și 18 ani, destinați pieței din Sidon și, desigur, o mulțime de servitori ai acestor douăsprezece păsări rare; toate au ajuns, trebuie să le punem în siguranță!” 15.Kisjonah a spus: “Deschideți depozitele dinspre mare și puneți acolo totul; duceți copiii la hanul din vârful dealului și dați-le să mănânce și să bea, căci aceste douăsprezece animale cu siguranță nu le-au dat nimic de mâncare pe drum! Oh, Doamne, de ce permiți Tu ca asemenea diavoli să aibă puterea de a teroriza în acest fel biata umanitate pașnică?”